BusinessMagazin

Blog

  • CONFERINŢA Mediafax Talks about Energy: Stoparea scăderii producţiei, principalul obiectiv pentru Romgaz

     “În cazul Romgaz, cu datorii aproape de zero, nu era nevoie o listare pe bursă pentru a atrage investiţii. La Romgaz era nevoie de o creştere a performanţei. Noi am ţinut morţiş ca în planul de administrare principalul obiectiv să fie stoparea scăderii producţiei. Dacă Romgaz şi-ar fi pastrat producţia de acum 10-12 de ani, importurile României ar fi fost aproape zero”, a spus Dumitraşcu, prezent la conferinţa MEDIAFAX Talks about Energy.

    În ultimii ani, producţia Romgaz Mediaş a scăzut cu o medie anuală de 4,7%.

    Întrebat de ce Romgaz nu a luat măsuri pentru a stopa scăderea producţiei, Dumitraşcu a spus că nu are un răspuns.

    “N-am cum să mă pun în poziţia celor care au fost în diverse poziţii în Romgaz, care au acceptat această realitate. Investiţii s-au făcut, că nu s-au finalizat e la fel de adevarat, poate au fost investiţii neadecvate”, a spus Dumitraşcu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cosmote: Este puţin nostim că ANCOM vrea să subvenţioneze Germania cu tarife de interconectare joase

     “ANCOM a propus anumite reduceri la tarifele de interconectare care, în general, sunt în aceeaşi linie cu ceea ce vine de la Bruxelles şi Comisia Europeană. În câteva ţări, reglementatorii şi-au pus întrebări şi au pus sub semnul întrebării înţelepciunea acestor prevederi care vin de la Bruxelles. În Olanda, spre exemplu, instanţa a pus tarifele de interconectare mai sus decât propunerea reglementatorului. Eu sunt străin în această ţară, dar (…) dacă analizez din punct de vedere macroeconomic această propunere, mi se pare puţin nostim faptul că România vrea să subvenţioneze operatorii din Germania, Poate că ar trebui să fie invers”, a spus Beckers.

    El a adăugat cã propunerea ANCOM va afecta întreaga piaţa locală a telecomunicaţiilor, nu numai companiile din grupul Cosmote.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia a înregistrat CREŞTERE ECONOMICĂ, pentru prima dată de la declanşarea crizei

     “Pe baza dovezilor disponibile, economia a crescut în trimestrul al doilea faţă de primele trei luni ale anului, pentru prima dată de la începutul crizei, potrivit datelor ajustate sezonier. (…) Pentru prima dată estimăm că PIB a crescut comparativ cu trimestrul anterior”, a spus Stournaras într-o conferinţă de presă.

    Agenţia de statistică a Greciei nu raportează date ajustate sezonier comparativ cu trimestrul anterior, potrivit cotidianului elen Kathimerini. Potrivit datelor neajustate sezonier publicate în septembrie de autorităţi, economia s-a contractat cu 3,8% faţă de trimestrul al doilea din 2012.

    Stournaras a evitat, însă, să afirme că ţara a ieşit deja din recesiunea de şase ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile europene cer BCE un nou program de lichiditate pe temen lung

     Efortul instituţiilor de credit de a obţine un nou program de finanţare ieftină pe termen lung arată cât de nesigur rămâne sistemul financiar european, potrivit cotidianului american Wall Street Journal (WSJ).

    Începând de la sfârşitul anului 2011, BCE a împrumutat 1.000 de miliarde de euro băncilor europene, pe o perioadă de trei ani. Programul, numit Operaţiune de Refinanţare pe Termen Lung (Long Term Refinancing Operation – LTRO), a fost lansat pentru a salva băncile care aveau probleme la accesarea de împrumuturi pe piaţa interbancară.

    LTRO este creditat cu temperarea – cel puţin pentru o perioadă – a crizei financiare din Europa, notează WSJ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢA Mediafax Talks about Energy: Noua strategie energetică trebuie să răspundă intereselor companiilor şi ale consumatorilor – oficial

     “Suntem în faza în care compilăm ideile pentru a face un caiet de sarcini. Strategia nu trebuie să răspundă intereselor Departamentului (pentru Energie – n.r.), ci trebuie să răspundă intereselor mediului privat, consumatorilor casnici”, a afirmat Dumitraşcu.

    El a spus că strategia energetică actuală, elaborată în urmă cu peste patru ani de Guvern, este deja depăşită, şi se impune o alta, “anticipativă” şi adaptată noilor condiţii economice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noi reguli privind vama pentru companiile româneşti, de la 1 noiembrie

     “România va aplica direct legislaţia vamală comunitară, astfel încât companiile româneşti implicate în comerţul internaţional vor trebui să se pregătească din timp pentru a se conforma noilor prevederi. (…) Prima etapă în modernizarea legislaţiei vamale, care includea şi anumiţi paşi în direcţia unei uniformizări a administrării acesteia şi a creării unei administraţii vamale unice europene, a fost încheiată în 2008, când a a intrat în vigoare Regulamentul CE 450/2008 de stabilire a Codului Vamal Comunitar (Codul Vamal Modernizat), însă prevederile acestuia s-au aplicat gradual şi, până la acest moment, doar parţial”, se arată într-un comunicat al companiei de consultanţă şi audit.

    A doua etapă va începe la 1 noiembrie, când cel mai probabil proiectul de reformare a Codului Vamal al Uniunii Europene, aprobat de Parlamentul European, va intra în vigoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CAS pe venituri din chirii ar aduce la buget 165 milioane de euro/an, dacă sunt declarate toate contractele

     “Dacă toate contractele de închiriere ar fi declarate la Administraţia Fiscală, statul ar putea încasa prin introducerea CAS-ului pentru proprietari sume substanţiale, având în vedere că doar în Capitală sunt închiriate circa 80.000 de locuinţe”, a declarat, într-un comunicat, Alina Petrescu, marketing manager Imobiliare.NET.

    Potrivit unei analize realizate de portalul imobiliar pe baza tuturor ofertelor imobiliare publicate în presă şi pe internet, din 800.000 de unităţi locative din Bucureşti (conform Recensământului întocmit de Institutul Naţional de Statistică în 2011) circa 10% sunt închiriate.

    Luând în calcul o chirie medie lunară de 300 de euro pentru o locuinţă, rezultă că proprietarii din Bucureşti încasează aproximativ 300 de milioane de euro într-un an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bashar al-Assad recunoaşte că Siria deţine arme chimice şi susţine că le va distruge

    Assad, al cărui interviu a fost realizat marţi la Damasc, a declarat că această operaţiune va costa “un miliard de dolari” şi va dura cel puţin un an.

    Preşedintele sirian a recunoscut că “prin aderarea săptămâna trecută la un tratat internaţional privind armele chimice”, Siria şi-a dat acordul “pentru a se debarasa de aceste arme, pentru a le distruge”.

    “Cred că este o operaţiune foarte complicată din punct de vedere tehnic. Va necesita mulţi bani, în jur de un miliard” de dolari.

    Distrugerea va respecta “un anumit calendar (…) va fi nevoie de un an, mai mult sau mai puţin”, a declarat Assad.

     

  • Rusia susţine că inspectorii ONU au ignorat dovezile furnizate de Siria despre atacul de la Damasc

    “Aceste dovezi sunt foarte concludente” şi “suntem îngrijoraţi că nu au primit atenţia necesară în raportul” misiunii ONU, a declarat la Damasc Serghei Riabkov, ministrul rus adjunct al Afacerilor Externe, care a ţinut un discurs în engleză şi ale cărui declaraţii au fost traduse de televiziunea rusă.

    În timp ce occidentalii acuză regimul sirian, Rusia a declarat de mai multe ori că atacul chimic de la 21 august a fost o provocare realizată de rebeli pentru a suscita o intervenţie militară străină, a declarat miercuri ministrul Afacerilor Externe Serghei Lavrov.

    Dovezile deţinute de autorităţile siriene cu privire la atacul survenit la 21 august la Ghouta, o suburbie a Damascului, “au fost comunicate lui (Ake) Sellstroem, care conduce grupul de inspectori ONU”, a declarat Riabkov, după întâlniri cu conducerea siriană.

    “Aceste dovezi sunt foarte concludente, sunt compuse din rezultate ale analizelor probelor biologice adunate de la faţa locului”, a precizat el.

    Acest ansamblu de indicii este “foarte factual” şi nu are “nicio distorsiune politică”, a asigurat Raibkov. Experţii ruşi le vor studia îndeaproape, a adăugat el.

  • Tiparniţa Fed a ajutat companiile americane să economisească peste 700 de miliarde de dolari

    Randamentele obligaţiunilor corporatiste au scăzut în ultimii patru ani la un nivel mediu de 4,6%, de la 6,14% într-o perioadă de cinci ani premergătoare falimentului Lehman Brothers, economiile fiind echivalente cu 15,4 milioane de dolari anual pentru fiecare miliard împrumutat.

    Companiile au profitat de politica Fed a dobânzilor mici şi de maturităţile mari şi au atras fonduri de 5.160 de miliarde de dolari prin vânzări de obligaţiuni, potrivit datelor Bloomberg.

    “Măsurile de stimulare au fost o mană cerească pentru economie. Au prevenit probabil falimentul unor companii, pentru că au putut să îşi refinanţeze datoriile la un cost scăzut”, a declarat J. Michael Schlotman, director financiar la operatorul de magazine alimentare Kroger, care estimează că plăteşte dobânzi cu 80 de milioane de dolari mai mici decât înainte de criză.

    Combinaţia dobânzii de politică monetară aproape de nivelul zero şi a achiziţiilor de obligaţiuni de peste 3.000 de miliarde de dolari efectuate de Fed din decembrie 2008 arată că economiile din dobânzi realizate de Apple, Verizon şi alte peste 2.000 de corporaţii depăşesc PIB-ul Elveţiei, de 632 miliarde de dolari.

    Fondurile economisite au fost folosite la extinderea afacerilor şi pentru angajări. Astfel, companiile şi-au majorat cheltuielile de capital la 699 miliarde de dolari în trimestrul al doilea, cel mai ridicat nivel în aproape 10 ani şi în creştere cu 8,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit JP Morgan Chase.

    Companiile au vândut în luna următoare a falimentului Lehman Brothers, din 15 septembrie 2008, obligaţiuni de 21,9 miliarde de dolari, în categoria investment grade, mai puţin de jumătate din valoarea unei emisiuni efectuate de Verizon săptămâna trecută.

    IBM, cel mai mare furnizor de servicii IT la nivel mondial, a vândut în luna mai obligaţiuni pe termen de şapte ani în valoare de 1,25 miliarde de dolari, cu un cupon aflat la un minim record de 1,625%. În 2007, compania a emis obligaţiuni cu maturitate de 10 ani cu un cupon de 5,7%.

    Grupul de telecomunicaţii Verizon a vândut săptămâna trecută obligaţiuni de 49 miliarde de dolari, în opt părţi, cea mai mare emisiune corporatistă înregistrată vreodată, pentru finanţarea achiziţiei de 130 de miliarde de dolari a participaţiei deţinute de Vodafone Group la Verizon Wireless.

    Economia SUA este în curs de redresare, iar Fed ar putea, cel mai devreme miercuri, să înceapă reducerea treptată a măsurilor de stimulare.