BusinessMagazin

Blog

  • Negocieri între Viena şi Kiev: Austria şi-a dat acordul pentru cel de-al 12-lea pachet de sancţiuni UE împotriva Rusiei, după ce Ucraina a scos Raiffeisen de pe lista neagră

    Austria şi-a dat acordul pentru cel de-al 12-lea pachet de sancţiuni UE împotriva Rusiei, după ce Ucraina a scos Raiffeisen de pe lista neagră, au anunţat sâmbătă site-ul guvernului ucrainean şi un diplomat UE, scrie FT. 

    Austria făcuse presiuni pentru a scoate banca de pe lista ucraineană denumită “sponsori internaţionali ai războiului” – care îşi propune să ruşineze companiile care fac afaceri în Rusia şi care sprijină efortul de război, de exemplu, prin plata impozitelor.

    “Rezerva de sancţiuni a Austriei este ridicată”, a declarat un diplomat UE.

    Lista neagră nu are valoare juridică, dar este importantă din punct de vedere simbolic, întărind presiunea publică asupra Raiffeisen pentru a părăsi Rusia, lucru pe care banca austriacă a declarat că este dispusă să îl facă, dar care încă nu s-a întâmplat.

    “Statutul este suspendat pe perioada consultărilor bilaterale la care participă reprezentanţi ai Comisiei Europene”, a precizat sâmbătă site-ul guvernului ucrainean cu privire la statutul Raiffeisen.

    Austria dorea ca Raiffeisen să fie scoasă de pe lista neagră în schimbul semnării ultimului pachet de sancţiuni al UE împotriva Rusiei.

    Raiffeisen intenţiona să se desprindă de activităţile sale din Rusia, care asigură o linie de salvare în materie de plăţi pentru sute de companii din această ţară, după ce a fost supus la presiuni din partea autorităţilor internaţionale de reglementare.

  • Legea premierului Marcel Ciolacu, care se interzice făina de insecte în produsele tradiţionale, a fost promulgată

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea care se interzice făina de insecte în produsele tradiţionale, proiect iniţiat de Marcel Ciolacu, Alfred Simonis şi Diana Tuşa.

    Legea a fost votată pe 29 noiembrie, de Camera Deputaţilor, for decizional, cu 171 de voturi „pentru”, două „contra” şi 41 de abţineri.

    „Proiectul de lege are ca obiect reglementarea utilizării făinii de insecte în ceea ce priveşte prepararea şi comercializarea produselor alimentare pe teritoriul României, ca urmare a autorizării introducerii pe piaţă ca alimente noi, provenite din spaţiul Uniunii Europene, prin introducerea obligaţiei pentru operatorii economici de a asigura consumatorilor informaţii clare şi complete cu privire la produsele alimentare ce sunt sau conţin făină / anumite specii de insecte”, potrivit raportului din comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor.

    Marcel Ciolacu anunţa, pe 13 aprilie, pe Facebook, depunerea unui proiect de lege prin care se interzice utilizarea făinii de insecte în prepararea produselor prevăzute în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale.

    „Protejăm produsele tradiţionale româneşti! Am depus astăzi proiectul de lege prin care se interzice utilizarea făinii de insecte în prepararea produselor prevăzute în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale.Aşa cum au făcut şi alte ţări europene, la fel trebuie să facem şi noi! În plus, toate produsele alimentare care vin din import şi conţin ingrediente obţinute din insecte trebuie să fie expuse separat pe rafturile magazinelor. Oamenii trebuie să ştie ce cumpără, iar eticheta să fie clară şi să conţină informaţii complete cu privire la aceste produse. Patriotismul economic înseamnă protejarea producătorilor locali şi a produselor şi mâncării tradiţionale româneşti”, arăta actualul premier, Marcel Ciolacu.

  • Întrebarea care ţine o ţară întreagă în şah: Este Javier Milei, libertarianul care a declarat război băncilor şi vrea să revitalizeze economia printr-o „terapie de şoc”, un nebun care va aduce dezastrul pentru Argentina sau un maestru al pragmatismului care va salva naţiunea de la haosul economic ?

    Lilia Lemoine, fostă specialistă în IT şi pasionată de cosplay,  construia nu de mult machete ale băncii centrale argentiniene pentru ca Javier Milei să le distrugă într-un act artistic, în faţa a zeci de oameni pregătiţi să asculte discursurile şi ideile radicale ale celui ce avea să devină preşedintele Argentinei, scrie Financial Times.

     „Obişnuiam să glumesc spunând că făceam magie voodoo asupra băncii centrale pentru a o închide. De aceea am făcut-o cât mai realistă posibil”, a declarat Lemoine.

    Acum, zilele lor de a distruge machete ale băncii centrale în mijlocul discuţiilor s-a termiant. Lemoine se află în congresul argentinian în calitate de deputat nou ales pentru partidul lui Milei, iar Milei însuşi a devenit preşedinte în urmă cu o săptămână, într-o perioadă de criză economică profundă.

    Novicele politic în vârstă de 53 de ani – ale cărui personaje anterioare au inclus un iubitor fanatic de câini, ultra-libertarian, intelectual nonconformist şi jucător de fotbal – a suferit o schimbare dramatică de imagine de la campanie, îmbrăcându-se sobru şi vorbind în termeni serioşi, de om de stat, conform poziţiei recent câştigate.

    În urma victoriei sale electorale improbabile asupra mişcării peroniste care a condus mult timp Argentina, guvernul lui Milei a dezvăluit marţi un plan economic generalist de reduceri de cheltuieli şi creşteri de taxe pentru a echilibra bugetul.

    O promisiune anterioară de a adopta dolarul american ca monedă naţională a fost abandonată şi nu s-a făcut nicio menţiune despre ideile cele mai radicale susţinute de Milei în timpul campaniei, cum ar fi legalizarea vânzării de organe umane sau tăierea legăturilor cu Brazilia şi China, cei mai mari parteneri comerciali ai Argentinei.

    Luis Caputo, actualul ministru al economiei numit de Milei şi fost trader pe Wall Street, a anunţat săptămâna aceasta că devalorizează peso-ul cu 54%. În loc să dea foc la banca centrală, Caputo a numit un fost coleg de la banca de investiţii.

    Administraţia Biden, care s-a agitat din cauza apropierii guvernului peronist anterior de chinezi, şi-a exprimat disponibilitatea de a lucra cu Milei. Oficialii au ales să ignore admiraţia acestuia pentru fostul preşedinte Donald Trump şi i-au oferit ajutor în încercarea de a obţine un nou pachet de sprijin financiar din partea Fondului Monetar Internaţional.

    Argentina datorează deja 43 de miliarde de dolari FMI, iar noul guvern a moştenit visteria goală, o inflaţie de peste 150 de procente pe an şi o recesiune iminentă.

    În timpul recentei vizite a lui Milei în SUA, democraţii au organizat chiar şi o întâlnire cu fostul preşedinte american Bill Clinton, care a ascultat planurile argentinianului şi a rămas impresionat.

    Cu toate acestea, Milei nu a renunţat complet la personalitatea sa neconvenţională. La inaugurarea sa, pe lista eclectică de invitaţi de onoare s-au aflat regele Felipe al VI-lea al Spaniei, Viktor Orbán al Ungariei, preşedintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy şi fostul lider brazilian Jair Bolsonaro.

    Sora sa, Karina, care a fost mult timp cea mai apropiată consilieră a lui Milei, a fost alături de el în timp ce au fost conduşi la palatul prezidenţial într-o maşină decapotabilă. Într-una dintre primele sale decizii executive, el a anulat un decret care interzicea numirile bazate pe nepotism şi a instalat-o ca şef de cabinet.

    De-a lungul drumului, cei doi au oprit coloana de maşini pentru a saluta un golden retriever. Dragostea lui Milei pentru câini este unul dintre multele interese pe care le-a dus la extrem: a pus să i se facă propriul baston prezidenţial pentru inaugurare, cu capetele celor cinci iubiţi mastiff englezi ai săi – animalul său de companie original Conan, plus patru câini clonaţi de la el şi numiţi după economişti libertarieni – în relief pe el.

    Înainte de preluarea mandatului, Milei, care a fost educat în religia catolică, a călătorit la New York pentru a se ruga la mormântul lui Menachem Mendel Schneerson, un renumit rabin ortodox considerat de unii adepţi drept Mesia.

    „Făcuse o rugăciune acolo înainte de alegeri şi, după ce a câştigat, a simţit că trebuie să se întoarcă în calitate de preşedinte ales pentru a-i mulţumi lui Dumnezeu”, a declarat o persoană familiarizată cu această călătorie.

    Obişnuiţi cu crizele constante, argentinienii se întreabă acum dacă noua personalitate sobră a lui Milei este aici pe termen lung şi ce urmează: schimbarea economică profundă pentru care mulţi au votat sau un nou dezastru?

    Alfredo Serrano, şeful grupului de reflecţie de stânga Celag, a declarat că Argentina ar putea deveni o societate mult mai inegală sub conducerea lui Milei, asemănătoare cu cea din Peru sau Columbia, cu milioane de oameni care trăiesc la limită în condiţiile în care standardele de viaţă se înrăutăţesc, sau argentinienii ar putea pur şi simplu să-şi piardă răbdarea cu noul lor lider excentric.

    „În acest caz, Milei are o mare problemă. Sprijinul său este foarte efemer şi foarte volatil. Alegătorii au pus un pariu pe el, dar acest pariu are o dată de expirare”, a spus Serrano.

    Într-o ţară cu lideri de talie mare, mulţi dintre ei împrumutându-şi numele unor mişcări politice – Peronismo, Menemismo, Kirchnerismo – va genera noul preşedinte un nou tip de mişcare, poate denumită Mileismo?

    „Pentru mulţi dintre noi, s-a întâmplat cel mai bun lucru posibil, l-a lăsat în urmă pe nebunul din campanie, dar a păstrat ideile liberale.Dar pentru ca acest lucru să funcţioneze, el trebuie să arate nişte rezultate – o îmbunătăţire a economiei – în termen de şase luni. Dacă nu o face, va fi haos” a declarat un senior executiv bancar din Buenos Aires.

     

     

     

  • (P) Kasper Development anunţă principalele tendinţe pe piaţa imobiliară pentru anul viitor

    Cererea pe piaţa imobiliară din România a cunoscut în ultima decadă doar o singură direcţie – în sus. Această lungă tradiţie a abundenţei a fost întreruptă de anii de criză, care au forţat restructurarea unui sector definit până atunci printr-o cascadă de creşteri spectaculoase. Ridicarea dobânzilor, inflaţia şi explozia preţurilor pentru materialele de construcţii duc la o ajustare a domeniului la toate nivelurile.

    Dacă de evoluţia pieţei imobiliare au beneficiat până acum dezvoltatorii şi clienţii deopotrivă, şi provocările majore despre care vorbim azi îi afectează tot în mod egal pe toţi. Mulţi dintre cei care s-au lăsat antrenaţi de exuberanţa câştigurilor, uitând că trecutul nu este, de fapt, prea departe, sunt acum în situaţia de a-şi reevalua strategiile. Au trecut vremurile în care locuinţele noi erau, practic, smulse din mâinile agenţilor imobiliari sau ale dezvoltatorilor, oricât de îndoielnică ar fi fost substanţa proiectului propus spre vânzare. Investitorii, exersaţi sau începători, sunt din ce în ce mai prudenţi, se informează temeinic, cu o preocupare tot mai mare pentru detalii tehnice, urmărind, totodată, informaţii legate de reputaţia şi stabilitatea financiară a celor de la care intenţionează să cumpere.

    O piaţă a vânzătorului a devenit o piaţă a cumpărătorului. Ce înseamnă asta pentru proprietari sau dezvoltatori? Ce consecinţe are această răsturnare de situaţie pentru cei care caută în prezent o proprietate? Ce se va întâmpla cu preţurile în viitor?

    “Branşa este afectată de aceste schimbări la toate nivelurile. Restructurarea pieţei îi va elimina mulţi dintre dezvoltatori, dintre care unii se luptă deja cu greutăţi imense, clădirile vechi vor fi din ce în ce mai greu de vândut sau închiriat, în timp ce oferta de locuinţe noi urmează să scadă dramatic începând cu acest an“, spune Daniela Kasper, director general al companiei Kasper Development dezvoltatorul proiectului Coresi Avantgarden Braşov. Strategiile sustenabile şi planificările pe termen lung i-au consolidat grupului braşovean reputaţia în categoria marilor jucători ai sectorului imobiliar la nivel naţional.

    Una dintre cele mai dinamice pieţe la nivel naţional, alături de Cluj, Timişoara şi Bucureşti, zona Braşovului evoluează, reflectând noile reguli impuse de un context complex, în plin proces de schimbare. Pentru a înţelege oportunităţile şi provocările unui sector care se reaşează, Daniela Kasper punctează câteva dintre cele mai importante tendinţe ale pieţei imobiliare în intervalul 2023-2024. De ce e bine să investeşti în imobiliare? Care sunt cele mai profitabile investiţii imobiliare? Care sunt cele mai bune oraşe pentru investiţii imobiliare? Şi, nu în ultimul rând, la ce să fii atent atunci când cumperi un apartament?

    Crash-ul iminent, profeţit insistent în ultimele luni, devine un scenariu tot mai puţin probabil, în timp ce scumpirile de toate tipurile vor fi dominanta următorilor ani. O eventuală ieftinire este mai puţin probabilă, având în vedere motivele care au stat până acum la baza creşterii preţurilor, de la scumpirile energiei, gazului şi electricităţii, la impunerea noilor norme internaţionale privind eficienţa energetică şi scăderea amprentei de carbon. Preţurile vor creşte, poate chiar accelerat după un an-doi de aprecieri mai lente. Pentru clienţi va fi dificil, în curând, să aleagă între achiziţie şi chirie, în timp ce pentru antreprenori, obiectivul principal rămâne investiţia cu cel mai bun randament.

    Pe o piaţă diferenţiată, recomăndările pentru cumpărători şi pentru vânzători sunt, în mod corespunzător, diferite. Un element comun rămâne, însă, faptul că este mai important ca oricând să fii foarte informat, să cunoşti în detaliu unele aspecte legate de procesul general de achiziţie, cum ar fi evoluţia dobânzilor, a chiriilor sau cu privire la preţul de cumpărare din segmentul vizat de fiecare categorie în parte.

    1. Piaţa imobiliară va experimenta multe falimente

    Creşterea dobânzilor ameninţă rentabilitatea sectorului imobiliar. Un calcul foarte simplu duce la o mai bună înţelegere a acestei tendinţe. Mai dependentă de împrumuturi ieftine decât orice altă industrie, afacerea imobiliară devine un sector vulnerabil. Nu toate companiile vor supravieţui schimbării ratei dobânzilor. Vor fi loviţi mai ales dezvoltatorii imobiliari şi dezvoltatorii de proiecte, care nu vor mai putea vinde apartamentele pe jumătate finisate. Unii nici măcar nu pot începe construcţia, pentru că proiectul nu mai este profitabil.

    Vom vedea falimente în rândul dezvoltatorilor mici şi mari, dintre care mulţi se luptă deja cu probleme majore. Având în vedere această fragilitate, potenţialii cumpărători trebuie să acţioneze cu mare atenţie în acest moment. Cine este interesat de o proprietate de la un dezvoltator imobiliar ar trebui să verifice şi mai atent decât înainte cum se descurcă financiar compania de la care doreşte să cumpere.

    În general, greşelile grave sunt făcute chiar la început, mai ales pe partea contractuală şi pe latura tehnică. Mulţi cumpărători cu o pregătire incredibil de slabă se avântă în această aventură a achiziţiei unui imobil, ceea ce ar putea deveni un demers riscant. Pentru cei care nu cunosc foarte bine piaţa devine foarte important să solicite consiliere de la profesionişti. Contractul cu dezvoltatorul trebuie verificat de un avocat, iar descrierea clădirii ar trebui verificată de un expert. Majoritatea cumpărătorilor nu o fac, pentru că nu înţeleg deloc că există pericole. Pe piaţă există experţi care cunosc de ani de zile activitatea dezvoltatorilor imobiliari şi pot evalua oferta, ştiind dacă o companie poate supravieţui unor momente dificile precum cel actual.

    1.  Oferta de clădiri noi va scădea dramatic începând cu 2023

    Potrivit unui raport realizat de compania de consultanţă imobiliară SVN România, în anul 2023 s-a înregistrat în Bucureşti o scădere de aproximativ 11% în cazul construcţiilor noi, comparativ cu cifrele înregistrate anul trecut, când au fost finalizate 21.328 de locuinţe în oraş şi împrejurimi. Recordul de livrări a fost stabilit în 2021, cu 22.010 locuinţe finalizate. Aproximativ 33.000 de locuinţe au fost vândute în România în 2023, volumul unităţilor fiind cu 10.000 mai mic faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022. Aceasta reprezintă o scădere de 23%, conform Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ValorEasy).

    Construcţiile noi din România au stagnat ca urmare a blocajelor de livrare, a preţurilor în creştere la materiale şi a finanţării tot mai scumpe. Dezvoltatorii care planifică zone rezidenţiale sau comerciale cu greu mai pot calcula şi previziona, aşa că, cel mai adesea, amână proiectele. Creşterea costurilor îi obligă pe unii dintre proprietarii privaţi chiar să anuleze lucrările. Lipsa pe care o generează aceste amânări accentuează un decalaj care a influenţat constant piaţa în ultimele decade. Suntem foarte departe de a echilibra nevoia de locuinţe noi, cu atât mai mult cu cât există un deficit istoric. În România există 10 milioane de locuinţe noi şi doar 13% dintre ele au fost construite în ultimii 30 de ani, din 1990 până în 2020. Stocul rezidenţial este alcătuit mai ales din apartamente vechi, construite în perioada regimului comunist, potrivit unei analize a companiei de consultanţă imobiliară Cushman& Wakefield Echinox.

    De vreme ce noile proiecte de construcţii sunt în aşteptare sau devin semnificativ mai scumpe, interesul cumpărătorilor s-a îndreptat în 2023, inevitabil, mai mult către proprietăţile finalizate. „Stocul existent” a devenit noul favorit atât al investitorilor, cât şi al cumpărătorilor persoane fizice. Aceasta este, de asemenea, o tendinţă care implică unele provocări, de vreme ce un nou criteriu de selecţie în vederea achiziţiei va deveni din ce în ce mai important în următoarea perioadă: eficienţa energetică a clădirilor.

    1. Renovarea în scopul eficientizării energetice devine crucială pentru creşterea valorii unui imobil. Procesul, însă, este extrem de dificil

    Peste 38% din emisiile de gaze cu efect de seră se datorează construcţiilor şi exploatării clădirilor. Potenţialul de economisire a energiei în acest domeniu este, deci, enorm. În medie, proprietăţile din România au un indice energetic destul de slab, iar majoritatea clădirilor vechi au un rating energetic foarte slab. Acest lucru nu este îngrijorător doar pentru climă şi mediu, ci şi pentru ocupanţii acestor imobile, care plătesc din ce în ce mai mult pentru încălzire, avand în vedere creşterea preţurilor la energie. Renovările pentru dezvoltarea valorii acestui tip de clădiri necesită, de regulă, investiţii majore. Poate tocmai de aceea studiile arată că doar un procent foarte mic din imobilele vechi este renovat în fiecare an pentru a fi adus la standarde energetice mai ridicate. Viitorul, însă, va aduce provocări şi în acest domeniu.

    Parlamentul European a aprobat recent interzicerea vânzării şi închirierii în spaţiul UE a imobilelor care nu îndeplinesc cerinţele climatice, adică nu corespund standardelor energetice. Decizia va intra în vigoare începând cu anul 2030. Astfel, toţi proprietarii de apartamente şi case de pe continentul european vor fi obligaţi să efectueze lucrări de renovare, astfel încât imobilele să fie adaptate din punct de vedere al eficienţei energetice. Pentru proprietari, aceasta înseamnă, însă, costuri serioase, între 30.000 şi 60.000 de euro pentru fiecare apartament. Este o sumă foarte mare, pe care numeroase familii nu şi-o vor putea permite. Pentru mulţi, nici nu se pune problema renovării locuinţelor, aceştia fiind mai degrabă interesaţi de vânzarea imobilelor pentru a face rost rapid de bani.

    Noile reglementări europene sugerează, însă, că în următorii ani, pentru a putea să vândă imobilul, proprietarii vor fi obligaţi mai întâi să-l renoveze. Măsurile de acest tip ar putea să conducă la o criză pe piaţa imobiliară, apreciază experţii în credite ipotecare. Pe de o parte, proprietarii care sunt nevoiţi să cheltuie 50.000 sau 60.000 de mii de euro pentru a adapta apartamentul la noile cerinţe, vor creşte preţurile, iar, pe de altă parte, potenţialii cumpărători vor obţine tot mai greu împrumuturi pentru bunuri imobiliare scumpe.

    România are cel mai vechi stoc de locuinţe din Uniunea Europeană, arată ultimele date publicate de Eurostat. Aceste proprietăţi, care datează din anii 1950-1960, au clase energetice F şi G şi nu vor mai putea fi închiriate peste 5 sau poate 7 ani. Nu doar cerinţele de reglementare îl obligă pe proprietari să se gândească la renovări, dar şi creşterea costurilor de încălzire fac aceste măsuri absolut necesare. Înseamnă, prin urmare, că toţi proprietarii de clădiri mai vechi vor avea de înfruntat, în curând, noi provocări. Situaţia lor ar putea deveni dificilă, în condiţiile în care nu există încă un program clar de finanţare din partea statului pentru implementarea noilor cerinţe, dar nici destui meşteri pe piaţa care să satisfacă aceasta necesitate de renovare.

     

  • Ordonanţa Trenuleţ: Accizele la benzină şi motorină cresc cu 50% din creşterea preţurilor de consum de la 1 ianuarie 2024

    Ordonanţa privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru consolidare fiscală şi combaterea evaziunii fiscal, publicată vineri seară în Monitorul Oficial, prevede o creştere a accizelor, de la 1 ianuarie 2024, cu 50% din creşterea preţurilor de consum.

    Potrivit OUG, nivelul accizelor se actualizează cu creşterea preţurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului 2023, faţă de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015.

    Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2024, accizele se majorează cu 50% din creşterea preţurilor de consum, şi tot cu 50% de la 1 iulie 2024.

     

  • Noua versiune a programului Rabla Plus: 25.500 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou electric şi 13.000 lei pentru hibride

    Ordonanţa-Trenuleţ (OUG 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice), publicată vineri în Monitorul Oficial,  stabileşte noi valori pentru ecotichetele acordate de stat la achizitia unui autovehicul electric sau hibrid.

    Astfel, indiferent de numărul de autovehicule uzate predate spre casare, se acordă:

    a) 25.500 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric sau a unui autovehicul nou cu pilă de combustie cu hidrogen, exceptând motocicleta;

    b) 13.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou electric hibrid, exceptând motocicleta, care generează maximum 80 g CO2/km în sistem WLTP;

    c) 13.000 lei pentru achiziţionarea unei motociclete electrice.

    De asemenea, OUG stabileşte că, în anul 2024, începând cu prima sesiune pentru acceptarea şi înscrierea solicitanţilor deschisă după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă în cadrul Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, 2020-2024, nu se mai acordă ecobonusuri.

    Prevederile nu se aplică solicitanţilor instituţii publice.

    O versiune anterioară a proiectului de ordonantă prevedea ca ecobonusul pentru maşini electrice să aibă valoarea de 10.000 lei, de la 54.000 lei în 2023.

    Prima de casare pentru programul Rabla Clasic rămâne la 7000 lei.

  • 1.089 profesori din 680 de şcoli fac educaţie digitală prin proiectul „Şcoala din viitor” al Fundaţiei Vodafone derulat cu sprijinul Junior Achievement România. „Până în prezent, 3.757 de elevi au participat la activităţile din cadrul proiectului sub îndrumarea a 151 de cadre didactice”

    Aproximativ 1.089 de profesori şi 31.638 de elevi din 680 de unităţi şcolare primare şi gimnaziale din toate judeţele ţării, înscrise în programele Junior Achievement (JA) România, participă în acest an şcolar la cea de-a doua ediţie a proiectului „Şcoala din viitor ajunge în şcolile JA”, au transmis reprezentanţii Vodafone. În cadrul proiectului au fost organizate în luna noiembrie cinci sesiuni de formare pentru a oferi profesorilor participanţi un set de instrumente şi metode de implementare la clasă a activităţilor „Şcoala din viitor”.

    „Până în prezent, prin proiectul desfăşurat de JA România şi Fundaţia Vodafone România, 3.757 de elevi au participat la activităţile „Şcoala din viitor” sub îndrumarea a 151 de cadre didactice din 118 unităţi şcolare”, au transmis reprezentanţii Vodafone.

    Astfel, în cadrul întâlnirilor, 253 de cadre didactice s-au familiarizat cu aplicaţii şi forme de organizare a unor activităţi prin care pot oferi elevilor experienţe de explorare a mediului înconjurător cu ajutorul AI, pot stabili reguli de siguranţă pe internet, dar şi modalităţi prin care, cu ajutorul unor kit-uri tehnologice, pot utiliza la clasă realitatea augmentată şi jocurile video pentru dezvoltarea de competenţe digitale şi transdisciplinare. Scopul întâlnirilor a vizat atât integrarea ulterioară a acestor modele de lucru, cât şi diseminarea lor în comunităţile şcolare din care fac parte profesorii, alături de alte cadre didactice din proiectul „Şcoala din viitor ajunge în şcolile JA”, arată sursa citată.

    Proiectul va continua în perioada ianuarie – iunie 2024 cu alte sesiuni de formare pentru profesorii participanţi, dar şi cu oferirea de dotări pentru sprijinirea participării la activităţi a claselor din mediul rural.

    De asemenea, la finalul etapei actuale a proiectului, în luna iunie, şcolile care au accesat cel mai des activităţile „Şcoala din viitor” vor primi suport pentru dotări cu echipamente sau pentru îmbunătăţirea condiţiilor de studiu, au mai transmis reprezentanţii Vodafone.

    „Şcoala din viitor” face parte din programul Skills Upload Jr. – o iniţiativă a Fundaţiilor Vodafone din 13 ţări, creată pentru a-i încuraja pe educatori şi elevi să îşi dezvolte gândirea critică şi să utilizeze în mod creativ tehnologiile digitale.

    Junior Achievement (JA) România, organizaţie nonprofit, a fost fondată în anul 1993 şi este parte a JA Worldwide® USA şi JA Europe, conform aceleiaşi surse. Junior Achievement este una dintre cele mai mari organizaţii internaţionale de educaţie antreprenorială, economică, financiară, de orientare profesională şi dezvoltare personală, programele sale fiind urmate în 40 de ţări din Europa şi peste 100 din lume. În România, programele JA de tip „applied learning“ şi „project based” sunt urmate anual de peste 267.000 de elevi şi studenţi din 1.957 de instituţii de învăţământ şi se desfăşoară local în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, instituţiile de învăţământ şi comunitatea de afaceri.

     

  • Real Estate. Investiţii pentru distracţie la mall

    În era comerţului online, diversificarea activităţilor reprezintă secretul reuşitei pentru un centru comercial. Cum şi-a propus cel mai nou mall al Bucureştiului să îşi atragă clienţii? 

     

    Este un spaţiu multifuncţional, oferă zone de distracţie, de petreceri, organizări de zile onomastice, activităţi fizice, ceea ce încurajează clienţii să vină aici cu copiii, cu familia”, descrie Doiniţa Ilie cea mai recentă investiţie din cadrul Colosseum Mall. Întins pe o suprafaţă de 2.300 de metri pătraţi, centrul Hype by Kiddo are, potrivit directorului de leasing al centrului comercial, câte o atracţie la fiecare metru pătrat: „A avut un impact foarte bun încă de la deschidere, care se continuă şi acum. Investiţia a fost de 1,5 milioane de euro în acest spaţiu”. Cu o suprafaţă totală de 54.000 de metri pătraţi, Colosseum Mall este al doilea centru comercial ca mărime din zona de nord a Bucureştiului. „Am adus branduri noi, internaţionale în această zonă de nord-vest; accesul facil la magazine este realizat printr-o parcare cu foarte multe zone, care include aproape 3.000 de locuri de parcare, toate plasate suprateran.”

    Printre cele mai recente dezvoltări aduse centrului comercial se numără acest centru de distracţie – respectiv o zonă de relaxare care se adresează nu numai locuitorilor din Bucureşti, cât şi celor aflaţi în localităţi limitrofe. Investiţia a fost realizată în parteneriat cu Kiddo. Potrivit Doiniţei Iliei, până la 300 de copii pot să beneficieze simultan de atracţiile spaţiului. În afară de acest spaţiu de entertainment, zona de petrecere a timpului liber mai include şi o zonă de fitness, un food-court, iar în planurile lor intră dezvoltarea unui cinematograf cu cinci săli şi o capacitate maximă de 400 de locuri: „Ceea ce va fi foarte atractiv la acest cinema este că are un design interior deosebit, minimalist şi cu mobilă de calitate înaltă. Pe lângă acest design, aduce şi tehnologie de ultimă oră pentru ecranele de proiecţie şi va include şi o zonă de VIP – cu siguranţă va fi un concept nou şi de deosebit. Este vorba despre Happy Cinema – un brand 100% românesc”.

    Investiţia în această nouă dezvoltare va ajunge, potrivit Doiniţei Ilie, la 1,5 milioane de euro. Dincolo de zona de petrecere a timpului liber, Doiniţa Ilie spune că urmează să vină cu aproximativ două branduri mari de fashion (Cropp şi House), pe o suprafaţă de 1.300 de metri pătraţi. „Avem posibilitatea de dezvoltare pe viitor foarte mare şi avem planuri foarte clare în acest sens; cred că acesta este iarăşi este un element diferenţiator faţă de celelalte dezvoltări de retail; avem acest avantaj de a ne putea dezvolta în continuare şi exact asta vom face.” Directorul de leasing al Colosseum Mall precizează că datele referitoare la vânzări nu sunt încă publice, dar că ei au beneficiat de creşteri semnificative de la an la an: „de peste 20% şi chiar mai mult a cifrei de vânzări”. Iar în ceea ce priveşte traficul în cea mai aglomerată perioadă a anului, luna decembrie, ea spune că se aşteaptă la o dublare a acestuia.  

    Două întrebări şi răspunsuri din interviul cu Doiniţa Ilie, director de leasing, Colosseum Mall:

    Cum se vede criza în activităţile unui centru comercial?

    Din perspectiva activităţilor unui centru comercial, criza aduce incertitudini legate de condiţiile geo-regionale, creşterea dobânzilor şi, bineînţeles, toate aceste aspecte au avut un impact clar asupra puterii de cumpărare a clienţilor şi consumatorilor. Sunt provocări pentru noi ca centru comercial şi pentru retailerii prezenţi pe piaţă în acest moment. Cu toate acestea, zona de fashion a înregistrat o creştere semnificativă în vânzări, ceea ce ne încurajează să credem că vom depăşi aceste momente. Am observat o atracţie crescută pentru zonele de petrecere a timpului liber, inclusiv zona de fitness, restaurante şi centrul de distracţie pe care l-am deschis. Există un interes ridicat pentru relaxare şi petrecerea timpului în familie, ceea ce ne bucură, şi credem că această criză va trece. Totuşi, comportamentul de achiziţii al cumpărătorilor a devenit mai atent, dar în total, cifra de afaceri, cel puţin în zona de fashion, este în creştere sănătoasă. Nu am observat scăderi alarmante în acest moment.

    Care credeţi că este secretul rezilienţei mallurilor în România, în contextul în care există şi comerţul online ce se dezvoltă tot mai mult?

    Nu cred că este o competiţie directă. Practic, în Colosseum Mall, toţi retailerii au o prezenţă puternică online şi este vorba mai degrabă despre o colaborare. Ei îşi diversifică canalele de vânzare a produselor. Offline-ul şi online-ul se completează. Faptul că vând produse online nu face decât să crească traficul în magazinele offline, iar cumpărătorii pot vedea şi mai multe produse în starea lor reală, fără să fie alterate de ecrane. Experienţa multibrand oferită de mall reprezintă un avantaj în businessul predominant offline.

     

    Carte de vizită: Doiniţa Ilie

    1. A preluat rolul actual, de head of leasing la Colosseum Mall, în decembrie 2022;

    2. Şi-a început cariera în imobiliare în 2003, ca associate director, Head of marketing la Cushman & Wakefield România;

    3. Între 2016 şi 2019 a lucrat şi pentru JLL România, ca leasing manager.

    Sursa: LinkedIn

  • Năsui: PSD şi PNL au inventat venituri fictive ca să le iasă cifrele în bugetul pe 2024

    „Pentru prima dată în istoria României, bugetul va avea o linie de venituri complet fictivă adăugată doar ca să iasă veniturile şi deficitul bine. Am mai explicat cum au politicienii interesul să umfle estimarea veniturilor pentru a face loc cheltuielilor în buget. Dacă se realizează sau nu acele venituri, nu e problema lor. E problema noastră. Ei doar vor da din umeri după care vor creşte împrumuturile şi vor mări taxele. Pentru ei, timpul trece, leafa merge în continuare”, declară Claudiu Năsui, deputat USR şi fost ministru al Economiei.

    Potrivit USR, „linia fictivă de venituri a fost botezată <Venituri suplimentare încasate din digitalizare> şi acolo au pus PSD şi PNL nu mai puţin de 10,5 miliarde de lei”.

    „O «sursă» de venituri care n-a existat niciodată şi nu e clar cum ar funcţiona. Impozitul pe profit, pe venit, taxa pe valoare adăugată, contribuţia pe X pe Y, toate sunt surse de bani pentru stat. Statul le ia de undeva. Intră nişte bani în trezorerie. Dar încasări din digitalizare ce sunt? Doar un nou mod de a minţi cu zâmbetul pe buze”, precizează Claudiu Năsui.

    Legea bugetului de stat pe 2024 intră luni în dezbaterea comisiilor parlamentare de specialitate. Votul final e programat pentru miercuri. Proiectul prevede un deficit de 5%, o creştere economică de 3,4 procente şi o inflaţie de 6%.

  • Povestea grecului care face zeci de milioane de euro din vânzarea resursei fără de care nimeni de pe această planetă nu poate trăi şi din care România deţine 60% din rezerva totală a Europei

    Îşi spune „făuritor de branduri”. A creat Dorna, LaDorna şi Aqua Carpatica. A bătut palma cu Coca-Cola, Lactalis şi PepsiCo. Este un creator de branduri cu ambiţia de a-şi duce mărcile pe o piaţă globală, dar şi cu speranţa că învinge timpul. „Noi suntem trecători, Aqua Carpatica va rămâne.”

    Jean Valvis are 68 de ani, iar în 2008, după ce a vândut producătorul de lactate LaDorna către gigantul francez Lactalis, al doilea exit semnat de el după ce în 2002 vânduse brandul de ape minerale Dorna către Coca-Cola, le-a făcut o promisiune fiilor săi. „E o promisiune sacră între mine şi fiii mei că nu voi mai face exit nici din Aqua Carpatica, nici din vinuri”. Promisiunea pe de o parte şi crezul său pe de altă parte.

    Crezul că a descoperit cea mai pură apă minerală din lume, că Aqua Carpatica poate deveni un brand global, că România este patria apelor minerale. A construit Dorna cu gândul  la o piaţă mai mare decât cea locală şi a vândut către Coca-Cola în 2002 cu acelaşi gând. „Eram tânăr atunci, a fost o înţelegere verbală (cea legată de extinderea peste hotare – n. red). Poate dacă se ţineau de cuvânt nu aş mai fi vrut atât de tare să revin”, spune Valvis, care admite că din acel acord, semnat când avea 48 de ani, a învăţat multe.

    Doi ani au durat atunci negocierile cu Coca-Cola, doi ani şi acum discuţiile cu PepsiCo. „În mai 2020, cu nesiguranţa pandemiei, am pornit de la o bună propunere a unui grup internaţional şi am avut de la început două condiţii: să ia un pachet minoritar şi să considere Aqua Carpatica ca pe un Rolls-Royce al portofoliului lor. Totul s-a făcut într-un mod profesionist chiar dacă ei au avut mai multe centre de decizii.” La cele două exituri anterioare a fost mai simplu. Valvis a negociat direct cu un CEO sau cu un antreprenor, însă acum echipe întregi de avocaţi, consultanţi, manageri s-au aşezat la masă sau în şedinţe online pentru a închide un acord de vânzare către PepsiCo a 20% din acţiunile Carpathian Springs, compania care produce brandul Aqua Carpatica. „A fost cea mai lungă şi cea mai dificilă negociere.

    Mulţumesc conducerii PepsiCo Europa. Fără voinţa strategică a lui Silviu Popovici (CEO al Pepsi Europa – n. red) nu ştiu dacă aş fi avut răbdarea să negociez doi ani.” Marţi, 2 august, Valvis-Holding şi grupul Pepsi au anunţat oficial semnarea unui acord strategic care îi deschide brandului Aqua Carpatica graniţele lumii. „Devenim ambasadorii economici ai României”, spune antreprenorul care merge pe drumul său fără să mai aştepte. „Prin acest proiect eu nu mai aştept nimic, ci materializez singur o idee pe care o tot repet de mai mulţi ani. România are o caracteristică ce o deosebeşte într-un mod competitiv de toate celelalte ţări din lume: România este patria apelor minerale. Acesta este atuul nostru naţional incontestabil. Iar astăzi avem o multinaţională dispusă să lupte împreună cu mine, avem o altă forţă.”

    Pentru Valvis, România este patria apelor minerale şi acesta e brandul pe care se poate construi la fel cum Elveţia este patria ceasurilor de lux, Franţa a vinurilor sau Scoţia a whisky-ului. Nu este prima dată când o spune. De mai bine de un deceniu vorbeşte despre puritatea izvoarelor de ape minerale din Carpaţi, despre calitatea apei, despre importanţa unui produs care reprezintă 70% din corpul nostru. „Eu nu vând maşini, vând apă naturală, cea mai importantă substanţă a vieţii. Nu propun niciodată un produs care nu-mi place mie. Vreau să le dau şi celorlalţi posibilitatea să consume ce consum eu, la aceeaşi calitate, utilitate şi frumuseţe. Meseria mea, de făuritor de branduri, înseamnă să stabileşti o relaţie de încredere cu cel care consumă brandul.” Despre încredere vorbeşte şi în noua relaţie cu partenerul său – Pepsi. „Pentru noi este un moment extraordinar pentru că vine o multinaţională, are încredere în colectivul nostru, a demonstrat această încredere prin acceptarea statutului de acţionar minoritar.” Jean Valvis a dezvoltat mereu cu ajutorul unui grup de acţionari minoritari.

    Carte de vizită:

    ► Omul de afaceri s-a născut la Atena şi are cetăţenie elveţiană şi greacă;

    ► Este absolvent al Facultăţii de arhitectură din cadrul Universităţii Politehnice din Atena, dar şi al Universităţii Sorbona din Paris, unde şi-a luat şi doctoratul;

    ►Ž A profesat ca arhitect aproape 10 ani, iar apoi a fost inginer consultant pentru diverse studii de fezabilitate, rol din care a călătorit în 1993 în România, la Bucureşti, pentru a realiza  un studiu de fezabilitate în industria alimentară – aşa a identificat oportunitatea unei afaceri în domeniul apelor minerale;

    ► În afară de dezvoltarea mărcilor Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti şi Chateau Valvis, s-a implicat recent şi în afaceri în domeniul energiei verzi şi al agriculturii bio.

    Mereu a avut în preajmă acţionari români, nu a fost niciodată singur într-un business. „Pentru mine, să respect minoritarii nu este dificil, fac asta de 30 de ani.” Şi astăzi, un pachet de 14% din acţiunile grupului care deţine Aqua Carpatica este controlat de un grup de acţionari minoritari. „Am colaboratori de 30 de ani care înainte de tranzacţia cu Pepsi deţineau 18% din companie.

    Acum participaţia lor s-a diluat cu 20%.” Stelian Chiforescu este unul dintre românii care i-au fost parteneri lui Jean Valvis în dezvoltarea afacerilor locale, iar după dispariţia lui, în mai 2020, Elena şi Adrian Chiforescu, alături de mama lor au devenit acţionari în grupul care deţine şi Aqua Carpatica. „Familia Chiforescu m-a susţinut moral în unul dintre cele trei momente grele din timpul negocierilor cu Pepsi”, povesteşte Valvis, care adaugă că în al doilea moment greu a redactat o scrisoare către conducerea Pepsi „într-o engleză diplomatică” beneficiind de sprijinul fiului său, Christos. „Al treilea moment a fost legat de o chestiune comercială, care s-a rezolvat într-un mod constructiv.” Admite că negocierile nu au fost uşoare.

    Complexitatea acordului vine în primul rând din faptul că Valvis va rămâne acţionar majoritar, nu face exitul cum s-a întâmplat la celelalte două tranzacţii anterioare, cu Coca-Cola şi Lactalis, astfel că s-au pus pe masă strategii de dezvoltare, bugete, planuri de marketing, idei şi pieţe care se pot dezvolta, structuri de conducere şi de decizie pentru Aqua Carpatica. „În 2024 vom construi o nouă fabrică tot la Vatra Dornei. Pornim exporturile către Arabia Saudită, Grecia şi Marea Britanie, vom dezvolta acolo noi capacităţi comerciale.

    Cu ajutorul PepsiCo intrăm în Polonia şi SUA, întâi în nord-estul Statelor Unite, vizăm acolo trei state, dar urmează foarte multe ţări. Vom angaja o echipă pentru departamentul de export”, îşi descrie Valvis viziunea, menţionând şi cifrele. Noua fabrică presupune o investiţie de 10-15 milioane de euro, în funcţie de capacitatea instalată, exporturile vor creşte de la o pondere de 6-7% în prezent la 33-35% în cinci ani, iar producţia locală pentru Aqua Carpatica poate ajunge la un miliard de litri.

    În prezent, vânzările Aqua Carpatica se ridică la 400 de milioane de litri anual, iar brandul românesc este deja prezent pe 16 pieţe externe. În prezent, exportul de ape minerale al României este nesemnificativ, sub 5%, consumul intern creşte de la an la an. La momentul exitului din afacerea Dorna, în 2002, piaţa de ape minerale era la un nivel de 800-850 de milioane de litri, iar Dorna realiza vânzări de 80 de milioane de sticle pe an, potrivit datelor de la acea vreme. În prezent, piaţa a crescut la peste 2,2 miliarde de litri (tot segmentul de apă îmbuteliată – n.red.), ceea ce înseamnă că fiecare român a consumat în 2021 circa 116 litri de apă. „Dacă ne unim cu toţii, toţi competitorii din producţia apelor minerale, România devine o forţă la nivel mondial.”

    CITITI AICI MATERILAUL INTEGRAL