BusinessMagazin

Blog

  • Vreme mai rece decât cea normală în această săptămână. Temperaturile cresc de săptămâna viitoare

    Săptămâna 11.11.2024 – 18.11.2024

    Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României.

    Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile sudice şi sud-estice, dar şi deficitar în cele vestice, nordice şi centrale, iar în rest va fi apropiat de cel normal.

    Săptămâna 18.11.2024 – 25.11.2024

    Temperaturile medii vor fi uşor mai ridicate decât cele specifice pentru acest interval în regiunile estice, sud-estice şi local în cele vestice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale.

    Cantităţile de precipitaţii vor fi excedentare la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile vestice şi nord-vestice.

    Săptămâna 25.11.2024 – 02.12.2024

    Temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări.

    Regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval, în toate regiunile.

    Săptămâna 02.12.2024 – 09.12.2024

    Mediile valorilor termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

    Cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări.

  • Vreme mai rece decât cea normală în această săptămână. Temperaturile cresc de săptămâna viitoare

    Săptămâna 11.11.2024 – 18.11.2024

    Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României.

    Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile sudice şi sud-estice, dar şi deficitar în cele vestice, nordice şi centrale, iar în rest va fi apropiat de cel normal.

    Săptămâna 18.11.2024 – 25.11.2024

    Temperaturile medii vor fi uşor mai ridicate decât cele specifice pentru acest interval în regiunile estice, sud-estice şi local în cele vestice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale.

    Cantităţile de precipitaţii vor fi excedentare la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile vestice şi nord-vestice.

    Săptămâna 25.11.2024 – 02.12.2024

    Temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări.

    Regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval, în toate regiunile.

    Săptămâna 02.12.2024 – 09.12.2024

    Mediile valorilor termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

    Cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări.

  • Al cincilea taifun în mai puţin de o lună va lovi Filipine

    În prezent o furtună tropicală slăbită, Toraji s-a îndepărtat de mare peste noapte, după ce a provocat pagube relativ limitate şi nu au fost raportate decese. Totuşi, furtuna tropicală Usagi se află acum la doar două zile distanţă de coasta de nord-est a ţării, a anunţat agenţia meteorologică naţională.

    Guvernul a declarat că a evacuat peste 32.000 de persoane din zonele vulnerabile din nordul Filipinelor înainte ca Toraji să ajungă luni pe uscat, la câteva săptămâni după ce furtuna tropicală severă Trami, taifunul Yinxing şi super taifunul Kong-rey au ucis împreună 159 de persoane.

    Cele mai multe dintre acestea au fost înregistrate în timpul lui Trami, care a declanşat ploi torenţiale care au provocat inundaţii şi alunecări de teren mortale.

    Vânturile de 75 km pe oră ale lui Usagi ar putea începe să provoace valuri mari de-a lungul coastei de nord-est, marţi seară, înainte de atingerea ţărmului joi, când se preconizează că se va consolida într-un taifun, a declarat serviciul meteorologic.

    „Marinarii ambarcaţiunilor mici (…) sunt sfătuiţi să nu se aventureze pe mare în aceste condiţii”, se arată în comunicat.

    Guvernul ţării a spus că aproximativ 15.000 de persoane se adăpostesc în prezent în centrele de evacuare.

  • Al cincilea taifun în mai puţin de o lună va lovi Filipine

    În prezent o furtună tropicală slăbită, Toraji s-a îndepărtat de mare peste noapte, după ce a provocat pagube relativ limitate şi nu au fost raportate decese. Totuşi, furtuna tropicală Usagi se află acum la doar două zile distanţă de coasta de nord-est a ţării, a anunţat agenţia meteorologică naţională.

    Guvernul a declarat că a evacuat peste 32.000 de persoane din zonele vulnerabile din nordul Filipinelor înainte ca Toraji să ajungă luni pe uscat, la câteva săptămâni după ce furtuna tropicală severă Trami, taifunul Yinxing şi super taifunul Kong-rey au ucis împreună 159 de persoane.

    Cele mai multe dintre acestea au fost înregistrate în timpul lui Trami, care a declanşat ploi torenţiale care au provocat inundaţii şi alunecări de teren mortale.

    Vânturile de 75 km pe oră ale lui Usagi ar putea începe să provoace valuri mari de-a lungul coastei de nord-est, marţi seară, înainte de atingerea ţărmului joi, când se preconizează că se va consolida într-un taifun, a declarat serviciul meteorologic.

    „Marinarii ambarcaţiunilor mici (…) sunt sfătuiţi să nu se aventureze pe mare în aceste condiţii”, se arată în comunicat.

    Guvernul ţării a spus că aproximativ 15.000 de persoane se adăpostesc în prezent în centrele de evacuare.

  • Epuizarea la locul de muncă poate duce la dificultăţi în controlul emoţiilor – studiu

    Cercetătorii spun că rezultatele lor sunt legate de teoria „epuizării ego-ului ” – o idee controversată în psihologie conform căreia voinţa este o resursă limitată care se epuizează prin efort. Rezultatele, adaugă ei, sugerează că este mai bine să iei o pauză după o zi de efort mental înainte de a te angaja în alte sarcini.

    „Dacă doriţi să aveţi o discuţie cu partenerul dvs. şi simţiţi că sunteţi epuizat mental, nu o faceţi”, a declarat Erica Ordali, autor principal al studiului de la IMT School for Advanced Studies Lucca, în Italia. „Ia-ţi timp. Fă-o în altă zi”.

    În jurnalul ştiinţific Proceedings of the National Academy of Sciences, Ordali şi colegii săi au cerut unui număr de 44 de participanţi să întreprindă diverse activităţi pe calculator timp de 45 de minute, inclusiv vizionarea de clipuri video emoţionante.

    În timp ce jumătate dintre participanţi au fost rugaţi să utilizeze autocontrolul în timpul activităţilor, de exemplu, să nu îşi arate emoţiile ca răspuns la videoclipuri, celălalt grup nu a trebuit să exercite autocontrol.

    Fiecare participant a fost echipat, de asemenea, cu o cască cu electroencefalogramă (EEG), permiţându-le cercetătorilor să măsoare activitatea cerebrală a subiecţilor.

    Printre alte rezultate, echipa a constatat că participanţii din grupul de autocontrol au prezentat creşteri ale activităţii undelor cerebrale delta în zonele cortexului prefrontal legate de luarea deciziilor şi controlul impulsurilor. Nici o astfel de schimbare nu a fost observată pentru celălalt grup.

    Undele delta sunt observate de obicei în timpul somnului, mai degrabă decât în timpul zilei, ceea ce sugerează că anumite părţi ale creierului au „aţipit” în cazul participanţilor care şi-au exercitat autocontrolul, explică Ordali.

    Ulterior, echipa a cerut ambelor grupuri să ia parte la o serie de jocuri, inclusiv unul cunoscut sub numele de „şoimi şi porumbei”, în care indivizii trebuiau să decidă dacă să coopereze pentru a împărţi resursele sau să se comporte într-un mod ostil pentru a le asigura.

    Rezultatele arată că 86% dintre participanţii cărora nu li s-a cerut să exercite autocontrol la începutul studiului s-au comportat ca porumbeii, angajându-se într-o cooperare paşnică. În schimb, procentul a fost de doar 41% în rândul participanţilor cărora li s-au dat iniţial sarcini de autocontrol, ceea ce sugerează că aceştia au avut tendinţa de a se comporta ca nişte şoimi.

    Echipa a împărţit apoi alţi 403 participanţi în două grupuri şi a repetat studiul, dar fără a înregistra activitatea cerebrală a participanţilor. Din nou, participanţii cărora li s-a cerut afişeze autocontrol s-au comportat ulterior mai agresiv.

  • Epuizarea la locul de muncă poate duce la dificultăţi în controlul emoţiilor – studiu

    Cercetătorii spun că rezultatele lor sunt legate de teoria „epuizării ego-ului ” – o idee controversată în psihologie conform căreia voinţa este o resursă limitată care se epuizează prin efort. Rezultatele, adaugă ei, sugerează că este mai bine să iei o pauză după o zi de efort mental înainte de a te angaja în alte sarcini.

    „Dacă doriţi să aveţi o discuţie cu partenerul dvs. şi simţiţi că sunteţi epuizat mental, nu o faceţi”, a declarat Erica Ordali, autor principal al studiului de la IMT School for Advanced Studies Lucca, în Italia. „Ia-ţi timp. Fă-o în altă zi”.

    În jurnalul ştiinţific Proceedings of the National Academy of Sciences, Ordali şi colegii săi au cerut unui număr de 44 de participanţi să întreprindă diverse activităţi pe calculator timp de 45 de minute, inclusiv vizionarea de clipuri video emoţionante.

    În timp ce jumătate dintre participanţi au fost rugaţi să utilizeze autocontrolul în timpul activităţilor, de exemplu, să nu îşi arate emoţiile ca răspuns la videoclipuri, celălalt grup nu a trebuit să exercite autocontrol.

    Fiecare participant a fost echipat, de asemenea, cu o cască cu electroencefalogramă (EEG), permiţându-le cercetătorilor să măsoare activitatea cerebrală a subiecţilor.

    Printre alte rezultate, echipa a constatat că participanţii din grupul de autocontrol au prezentat creşteri ale activităţii undelor cerebrale delta în zonele cortexului prefrontal legate de luarea deciziilor şi controlul impulsurilor. Nici o astfel de schimbare nu a fost observată pentru celălalt grup.

    Undele delta sunt observate de obicei în timpul somnului, mai degrabă decât în timpul zilei, ceea ce sugerează că anumite părţi ale creierului au „aţipit” în cazul participanţilor care şi-au exercitat autocontrolul, explică Ordali.

    Ulterior, echipa a cerut ambelor grupuri să ia parte la o serie de jocuri, inclusiv unul cunoscut sub numele de „şoimi şi porumbei”, în care indivizii trebuiau să decidă dacă să coopereze pentru a împărţi resursele sau să se comporte într-un mod ostil pentru a le asigura.

    Rezultatele arată că 86% dintre participanţii cărora nu li s-a cerut să exercite autocontrol la începutul studiului s-au comportat ca porumbeii, angajându-se într-o cooperare paşnică. În schimb, procentul a fost de doar 41% în rândul participanţilor cărora li s-au dat iniţial sarcini de autocontrol, ceea ce sugerează că aceştia au avut tendinţa de a se comporta ca nişte şoimi.

    Echipa a împărţit apoi alţi 403 participanţi în două grupuri şi a repetat studiul, dar fără a înregistra activitatea cerebrală a participanţilor. Din nou, participanţii cărora li s-a cerut afişeze autocontrol s-au comportat ulterior mai agresiv.

  • Coreea de Nord ratifică un pact istoric de apărare reciprocă cu Rusia

    Acordul „a fost ratificat ca un decret” al lui Kim Jong-un, a declarat agenţia de presă centrală coreeană (KCNA). Informaţia vine după ce legislatorii ruşi au votat în unanimitate săptămâna trecută pentru ratificarea acordului, pe care preşedintele Vladimir Putin l-a semnat ulterior.

    Ucraina a declarat luni că armata sa greu încercată se luptă cu 50.000 de soldaţi în regiunea rusă Kursk din nordul său, încercând totodată să consolideze două fronturi asediate din est şi pregătindu-se să facă faţă unui atac al infanteriei în sud.

    Escaladarea luptelor de-a lungul unei linii de front de peste 1.000 km pune la încercare trupele ucrainene, deja depăşite numeric, într-un moment critic, după ce Donald Trump a câştigat alegerile din SUA.

  • Coreea de Nord ratifică un pact istoric de apărare reciprocă cu Rusia

    Acordul „a fost ratificat ca un decret” al lui Kim Jong-un, a declarat agenţia de presă centrală coreeană (KCNA). Informaţia vine după ce legislatorii ruşi au votat în unanimitate săptămâna trecută pentru ratificarea acordului, pe care preşedintele Vladimir Putin l-a semnat ulterior.

    Ucraina a declarat luni că armata sa greu încercată se luptă cu 50.000 de soldaţi în regiunea rusă Kursk din nordul său, încercând totodată să consolideze două fronturi asediate din est şi pregătindu-se să facă faţă unui atac al infanteriei în sud.

    Escaladarea luptelor de-a lungul unei linii de front de peste 1.000 km pune la încercare trupele ucrainene, deja depăşite numeric, într-un moment critic, după ce Donald Trump a câştigat alegerile din SUA.

  • Studiourile de jocuri video din România au avut în 2023 afaceri de 317 mil. euro şi aproape 7.000 de oameni. Primii zece jucători au avut afaceri de 270 mil. euro şi 4.300 de angajaţi

    ♦ Trei dintre cei mai mari zece jucători au fost pe pierdere în 2023 l Aproape jumătate dintre companii au sediul în Bucureşti, următorul hub important pentru industrie fiind Cluj-Napoca.

    Industria dezvoltatoare de jocuri video din România a înregistrat o cifră de afaceri de 317 milioane de euro, în scădere cu 6,6% faţă de anul precedent, conform datelor Asociaţiei Dezvoltatorilor de Jocuri din România (RGDA).

    „Deşi suma reprezintă o uşoară scădere faţă de 2022, datorită unor diverşi factori globali, cifra de afaceri totală este la un nivel triplu faţă de acum 10 ani. La nivel global, veniturile din industria jocurilor au ajuns la 183,9 miliarde de dolari în 2023. În România sectorul rămâne activ şi diversi­ficat, cu 206 studiouri de dezvoltare, dintre care majoritatea sunt concentrate în Bucu­reşti (101 studiouri). Alte centre importante includ Cluj (36 studiouri), Iaşi (11 studio­uri), Timiş şi Ilfov (8 studiouri fiecare), precum şi Braşov (3 studiouri). În total, aproximativ 6.600 de specialişti lucrează în sectorul dezvoltării de jocuri video. Cifra de afaceri per angajat s-a menţinut la un nivel similar cu anul anterior, la peste 48.000 de euro, ceea ce reprezintă o creştere de 50% faţă de anul 2019“, conform sursei citate.

    Conform calculelor ZF, cei mai mari 10 jucători din industria locală de jocuri video au avut în 2023 afaceri cumulate de 1,3 mld. lei (270 mil. euro), cu un număr mediu cumulat de 4.301 de angajaţi, cu peste 100 mai puţini faţă de anul precedent.Industria de gaming are potenţialul de a creşte pe plan local, însă ar avea nevoie de suport guvernamental, consideră reprezen­tanţii RGDA.

    „Avem o reală oportunitate de a crea în România un hub creativ autentic. În mo­men­tul actual, este esenţial ca industria dez­voltatoare de jocuri video din România să se dezvolte într-o industrie care creează pro­duse originale, conti­nuând şi să benefi­cieze şi să crească un sector deja pu­ternic de servicii tehnice şi creative. Din păcate, Ro­mâ­nia nu are încă o stra­tegie dedicată pentru acest domeniu. Statul român trebuie să se asigure că ţara noastră continuă să fie un hub dinamic în Europa pentru dezvol­tarea de jo­curi, prin crearea oportuni­tăţilor de investiţie, după modelul altor ţări precum Franţa, Polonia, Marea Britanie sau Canada“, a declarat Alex Chica, preşedinte RGDA.

    „Cele mai mari companii de dezvoltare de jocuri video din România în 2023, după cifra de afaceri, sunt Electronic Arts Româ­nia, Ubisoft, Amber Studio, Gameloft Ro­mânia, Green Horse Games, Playtika, Super Hippo Studios, Quantic Lab, eRepu­blik, Whyttest, Funcom şi AMC România. Aceste companii contribuie sem­nificativ la dezvoltarea şi creşterea pieţei locale, dar şi la atragerea atenţiei investi­torilor interna­ţio­nali.

    Printre cele mai notabile jocuri dezvol­tate sau co-dezvoltate în România în 2023 şi 2024 se numără EA FC 24 (Electronic Arts România), Final Fantasy VII Rebirth (AMC România), Chromosone Evil 2 (16 Bit Nights) sau Zoria: Age of Shattering (Tiny Trinket Games). De asemenea, anul acesta au avut loc prelansări (Early Access) pentru jocuri noi inde­pendente precum ASKA (Sand Sailor Studio) şi Breachway (Edgeflow Studio)“, conform sursei menţionate.

  • Studiourile de jocuri video din România au avut în 2023 afaceri de 317 mil. euro şi aproape 7.000 de oameni. Primii zece jucători au avut afaceri de 270 mil. euro şi 4.300 de angajaţi

    ♦ Trei dintre cei mai mari zece jucători au fost pe pierdere în 2023 l Aproape jumătate dintre companii au sediul în Bucureşti, următorul hub important pentru industrie fiind Cluj-Napoca.

    Industria dezvoltatoare de jocuri video din România a înregistrat o cifră de afaceri de 317 milioane de euro, în scădere cu 6,6% faţă de anul precedent, conform datelor Asociaţiei Dezvoltatorilor de Jocuri din România (RGDA).

    „Deşi suma reprezintă o uşoară scădere faţă de 2022, datorită unor diverşi factori globali, cifra de afaceri totală este la un nivel triplu faţă de acum 10 ani. La nivel global, veniturile din industria jocurilor au ajuns la 183,9 miliarde de dolari în 2023. În România sectorul rămâne activ şi diversi­ficat, cu 206 studiouri de dezvoltare, dintre care majoritatea sunt concentrate în Bucu­reşti (101 studiouri). Alte centre importante includ Cluj (36 studiouri), Iaşi (11 studio­uri), Timiş şi Ilfov (8 studiouri fiecare), precum şi Braşov (3 studiouri). În total, aproximativ 6.600 de specialişti lucrează în sectorul dezvoltării de jocuri video. Cifra de afaceri per angajat s-a menţinut la un nivel similar cu anul anterior, la peste 48.000 de euro, ceea ce reprezintă o creştere de 50% faţă de anul 2019“, conform sursei citate.

    Conform calculelor ZF, cei mai mari 10 jucători din industria locală de jocuri video au avut în 2023 afaceri cumulate de 1,3 mld. lei (270 mil. euro), cu un număr mediu cumulat de 4.301 de angajaţi, cu peste 100 mai puţini faţă de anul precedent.Industria de gaming are potenţialul de a creşte pe plan local, însă ar avea nevoie de suport guvernamental, consideră reprezen­tanţii RGDA.

    „Avem o reală oportunitate de a crea în România un hub creativ autentic. În mo­men­tul actual, este esenţial ca industria dez­voltatoare de jocuri video din România să se dezvolte într-o industrie care creează pro­duse originale, conti­nuând şi să benefi­cieze şi să crească un sector deja pu­ternic de servicii tehnice şi creative. Din păcate, Ro­mâ­nia nu are încă o stra­tegie dedicată pentru acest domeniu. Statul român trebuie să se asigure că ţara noastră continuă să fie un hub dinamic în Europa pentru dezvol­tarea de jo­curi, prin crearea oportuni­tăţilor de investiţie, după modelul altor ţări precum Franţa, Polonia, Marea Britanie sau Canada“, a declarat Alex Chica, preşedinte RGDA.

    „Cele mai mari companii de dezvoltare de jocuri video din România în 2023, după cifra de afaceri, sunt Electronic Arts Româ­nia, Ubisoft, Amber Studio, Gameloft Ro­mânia, Green Horse Games, Playtika, Super Hippo Studios, Quantic Lab, eRepu­blik, Whyttest, Funcom şi AMC România. Aceste companii contribuie sem­nificativ la dezvoltarea şi creşterea pieţei locale, dar şi la atragerea atenţiei investi­torilor interna­ţio­nali.

    Printre cele mai notabile jocuri dezvol­tate sau co-dezvoltate în România în 2023 şi 2024 se numără EA FC 24 (Electronic Arts România), Final Fantasy VII Rebirth (AMC România), Chromosone Evil 2 (16 Bit Nights) sau Zoria: Age of Shattering (Tiny Trinket Games). De asemenea, anul acesta au avut loc prelansări (Early Access) pentru jocuri noi inde­pendente precum ASKA (Sand Sailor Studio) şi Breachway (Edgeflow Studio)“, conform sursei menţionate.