BusinessMagazin

Blog

  • NOUTATI

    Administrarea serverelor

     

    Scopul acestei carti este de a-i ajuta pe administratorii de sistem sa mentina reteaua cu Windows Server 2003 (deocamdata cel mai nou instrument in domeniu) in stare de functionare, in cele mai bune conditii. In paginile ei puteti gasi peste 160 de sarcini administrative si frecventa recomandata pentru executarea lor. Cartea are un site web asociat (www.ResoNet.com/PocketAdmin), a carui intentie este sa ofere informatii si instrumente suplimentare despre administrarea  Windows Sever.

     

    Cei care au alcatuit acest ghid practic sunt niste autoritati in materie, desi profesia lor de baza este aceea de arhitect: Danielle Ruest a devenit consultant al fluxului de lucru, iar activitatea ei, in prezent, se concentreaza asupra oamenilor si aspectelor organizationale pentru proiectele ample de dezvoltare IT; Nelson Ruest a fost, pe rand, operator de computer, administrator de retea si director de consultanta al unor firme IT.

     

    Nelson Ruest, Danielle Ruest, Windows Server 2003 pentru administratori,

    Editura All, Bucuresti, 2004

     

     

    Fabrica de crime

     

    George Arion a ramas unul dintre putinii nostri autori de romane politiste de succes. Are, in continuare, o neobisnuita priza la public si un ritm constant de publicare, desi activitatea jurnalistica ii devoreaza aproape tot timpul. Asta se intampla, cu siguranta, pentru ca traieste placerea scrisului. Potrivit autorului, cititorul ultimei sale carti are de ales intre a lesina de ras si a lesina de frica. E o lectie a „mersului pe sarma“ pe care Arion pare sa o fi invatat pe vremea cand traducea romane din seria San Antonio, a francezului Frédéric Dard.

     

    Un oras din nordul tarii, o fabrica de tigari dar si crime pe banda rulanta – cinci-sase, neelucidate – legende readuse in actualitate spre profitul nu se stie cui, tabere secrete de instructie, inconjurate de garduri de sarma ghimpata, afaceristi verosi, politicieni corupti si extremisti, politisti incompetenti, o populatie terorizata, iata doar cateva dintre punctele de interes ale ultimului roman politist semnat de George Arion.

     

    George Arion, Necuratul din Colga, Editura Fundatiei „Premiile Flacara“, Bucuresti 2004

  • Un tramvai numit Popescu

    Regizorul Gavriil Pinte, unul dintre apropiatii poetului Cristian Popescu (1959-1995), este cel care a alcatuit scenariul spectacolului, de fapt un colaj din textele autorului

     

    Acum aproape zece ani ne-a parasit un poet a carui valoare si importanta, cum se intampla de obicei, n-am vazut-o prea bine cat timp l-am avut langa noi. Cristian Popescu (1959-1995), original pana la excentricitate, ne-a lasat insa destule probe ale geniului sau ce pot fi azi valorificate spre incantarea si emotia celor care nici macar nu au avut prilejul sa-l cunoasca. Popescu a fost o natura histrionica si un autor prin excelenta dramatic, lucru descoperit cu adevarat mai de curand.

     

    Unicitatea lui Cristian Popescu l-a facut sa nu aiba epigoni, ci doar sa-i influenteze vag pe unii pe dintre colegii de generatie. In schimb, atmosfera de la Cenaclul Universitas si prietenia sa apropiata cu colegii sai de cenaclu dar si cu actori ca Radu Amzulescu l-au ajutat sa gaseasca, pentru scurt timp din pacate, un minim echilibru necesar scrisului. In teatru a lucrat doua texte de spectacol cu Alexander Hausvater, pentru piese ramase de referinta: „Au pus catuse florilor“ dupa Arrabal si „La tiganci“ dupa povestirea lui Mircea Eliade.

     

    Aspectul dramatic al poeziei lui Cristian Popescu a nascut mai intai un spectacol intitulat „Te-astept in orice tramvai douas‘sase“ pus in scena la „Theatrum Mundi“ cu o saracie de mijloace materiale pe masura boemei poetului. Era de fapt un show de autor realizat de actrita Silvia Codreanu, care a facut absolut tot, de la selectia si colajul textelor la regie si mai ales la interpretarea succesiva a nu mai putin de noua roluri. Pentru a nu mai vorbi de montarea decorului insusi la fiecare reprezentatie. Ea face parte si din actuala distributie alaturi de alti actori, indragostiti de poezia lui Popescu si condusi de regizorul Gavriil Pinte.

     

    Gavriil Pinte, unul dintre apropiatii poetului, realizeaza in scenografia Roxanei Ionescu, intr-un tramvai decorat ad-hoc, ce merge prin Bucuresti, un spectacol (produs de centrul cultural ARCUB) mai vast si la fel de inedit. Pinte este cel care a realizat colajul textelor dintre cele, nu foarte multe, dar atinse de geniu, ale regretatului poet. Tramvaiul, decorat ca de nunta pleaca din Piata Sfantul Gheorghe, spre… lirica si teatru. In centrul operei lui Popescu se afla Familia Popescu, una in care personajele reale, dintre care nu lipseste insusi „Cristi“, capata dimensiuni fabuloase. In scrisul lui Popescu, original pana la excentric, duiosia si hazul, gravitatea si umorul macabru se imbina necontenit in scenarii de o maxima plasticitate.

     

    Cei care l-au cunoscut pe Cristian Popescu sau numai poezia sa, ca si cei care inca nu o stiu vor trai o experienta unica in „Tramvaiul Popescu“, care circula, sarbatoresc, duminica, asa cum ar fi vrut poetul. Visul sau, de a i se deschide o „casa memoriala“ intr-un tramvai s-a  implinit.

  • Filmul fara supereroi si actiune palpitanta

    „In Vino Veritas“ (Sideways) a primit doua Globuri de Aur si patru nominalizari la acelasi premiu, precum si cinci nominalizari la Oscar. Cu toate acestea, nu e un blockbuster, cu supereroi, eroine blonde si actiune cat cuprinde.

     

    Filmul este povestea unui anti-erou sau, ca sa fim amabili, a unui erou aproape invins de loviturile soartei. Regizorul, Alexander Payne, a dat dovada de mare curaj alegandu-l pe Paul Giamatti pentru rolul principal. Nici povestea nu debordeaza de dinamism sau intorsaturi de situatie: Miles (Paul Giamatti) nu a fost inca rapus de divort, de nenumaratele incercari nereusite de a-si vedea romanele publicate si nici de acumularea micilor drame zilnice. Surprinzator, toate aceste neajunsuri l-au facut un om mai complex, mai bun.

     

    La un moment dat, in cautarea unei evadari, porneste cu vechiul sau prieten Jack (Thomas Hayden Church) catre coasta Californiei, pentru o saptamana de golf, degustari de vin si camaraderie. Cei doi sunt firi diametral opuse: in vreme ce Miles savureaza vinul din podgoriile californiene si ii face, romantic, curte chelneritei Maya (Virginia Madsen), Jack bea sampanie din sticla si agata o femeie fatala.

     

    Payne e un regizor talentat, care, pe langa faptul ca mizeaza pe o distributie care nu se regaseste in topurile box-office, a reusit sa obtina recunoastere pentru un scenariu ce ar putea fi considerat, la prima vedere, lipsit de farmec.

     

    R: Alexander Payne. Cu: Paul Giamatti, Thomas Haden Church, Sandra Oh. Durata: 124 minute.

    In Romania din 4 februarie.

  • O halva de zeci de milioane de euro

    Episodul vanzarii Asirom, inceput in toamna anului trecut, si-ar putea gasi un final. Si inca unul fericit, pentru ca de achizitia companiei sunt interesate mai multe grupuri financiare europene, printre care OTP, UNIQA, Generali sau Wiener Staedtische.

     

    O halva invelita in hartie de ziar – asa descrie Steluta Racolta, directoarea executiva de la Asirom, compania la sefia careia a intrat acum cateva luni. O comparatie plastica, prin care noul manager al societatii de asigurari incearca sa sugereze ca Asirom este o companie buna, chiar daca are o imagine prafuita.

     

    Daca este asa sau nu, ramane de analizat. Iar analiza nu o va face, in urmatoarele luni, oricine, ci reprezentanti ai unor grupuri financiare europene de calibru. Scopul: achizitia Asirom.

     

    Aceasta pentru ca, intr-adevar, Ioan Niculae s-a hotarat in sfarsit, dupa ani de amanari, sa vanda „perla“ grupului sau.

     

    Episodul vanzarii Asirom a inceput de fapt, ezitant, in toamna anului trecut, cand Niculae a cerut firmei de audit si consultanta KPMG sa faca o evaluare a companiei. La vremea respectiva, Asirom era dorita de banca ungureasca OTP, proaspat intrata pe piata romaneasca prin cumpararea bancii RoBank. Achizitia Asirom ar fi permis ungurilor de la OTP sa creeze un grup financiar integrat, intentie pe care si-au declarat-o chiar de la venirea in tara.

     

    In urma discutiilor, Nicolae a demarat procedurile standard de vanzare. KPMG a finalizat evaluarea si a invitat companiile interesate sa depuna ofertele „de principiu“.

     

    Asteptata deja de ceva vreme, demararea procesului de vanzare a creat agitatie pe piata, iar in a doua saptamana din ianuarie (termenul final) au fost depuse mai multe oferte initiale. Printre ofertanti se afla italienii de la Generali, ungurii de la OTP, austriecii de la UNIQA si Wiener Staedtische precum si compania ceheasca Ceska Pojistovna.

     

    Dupa depunerea ofertelor initiale, grupul Interagro va selecta o singura companie cu care vor fi incepute negocierile finale si care va efectua procesul de due-diligence.

     

    Pana una-alta, reprezentantii Interagro se feresc de declaratii transante, sustinand ca solicitarea adresata KPMG „nu reprezinta in nici un caz un demers privind vânzarea pachetului detinut de Interagro la Asirom, ci priveste exclusiv un raport de audit care are ca scop cunoasterea exacta a societatii pe piata interna a asigurarilor si pozitionarea acesteia fata de alte societati de asigurari din centrul si estul Europei“.

     

    Dar jucatorii care s-au inscris in cursa nu neaga – unii mai voalat, altii mai direct – ca au in fata o oportunitate de achizitie. Si nici ca aceasta s-ar numi Asirom. Cine sunt acesti jucatori? Si de ce atat interes pentru o companie care, de cativa ani, pierde constant cota de piata in fata concurentilor sai?

     

    Pentru marile grupuri financiare europene care nu au venit pana acum pe piata romaneasca, Asirom ar putea fi biletul perfect de intrare. Trecând in revista piata, care a crescut in ultimii 10 ani cu o medie anuala de 25% – si promite sa creasca cel putin in acelasi ritm si de acum inainte -, doar cateva companii mai au capital romanesc si ar putea fi tinte de preluare. 

     

    „Acum cativa ani, UNIQA (…) a definit regiunea Europei Centrale ca piata strategica, fara a include Romania. Datorita dezvoltarii pozitive a peisajului economic romanesc si a perspectivelor negocierilor cu UE, analizam acum si piata romaneasca de asigurari, la un nivel foarte general“, spune Konstantin Klien, CEO al grupului austriac UNIQA, unul dintre jucatorii care s-au inscris in cursa pentru Asirom.

     

    Chiar daca, in mod oficial, „nu a fost luata inca nici un fel de decizie daca UNIQA va intra sau nu pe piata romaneasca“, achizitia Asirom poate reprezenta un debut in forta. Interesul austriecilor ar putea fi chiar cu mult mai mare decat „nivelul foarte general“ sustinut in declaratii. Aceasta in conditiile in care reprezentantii UNIQA au mai facut „incursiuni“ in Romania in ultimele sase luni, in cautare de posibilitati de investitii.

     

    Si pentru cehii de la Ceska Pojistovna, care detin in tara natala o cota de piata mai mare decat toti ceilalti jucatori cumulat, achizitia Asirom ar fi o buna oportunitate de intrare pe piata romaneasca. Cehii nu au, in acest moment, decat o sucursala in Slovacia.

     

    „Ceská Pojistovna este interesata de toate oportunitatile de investitii din Europa Centrala si de Est, iar piata romaneasca nu este o exceptie“, a declarat purtatorul de cuvant al companiei, Václav Bálek. Dar nici competitorii deja prezenti pe piata romaneasca n-au ramas indiferenti la „halvaua de sub ziar“.

     

    Dupa cum era de asteptat, in cursa s-a reinscris OTP. Chiar daca s-au ferit sa confirme participarea cu o oferta pentru Asirom, reprezentantii bancii ungare spun ca isi pastreaza dorinta de a construi un grup financiar in Romania. „Pentru a atinge acest obiectiv, OTP analizeaza posibilitatile de a intra pe piata romaneasca a asigurarilor fie prin achizitionarea unei companii existente, fie prin infiintarea unei companii noi“. Pentru acestia, cele 220 de orase in care exista cel putin un punct de reprezentare al Asirom le-ar permite sa combine fericit vanzarea de asigurari cu cea de credite sau alte produse  bancare. Modelul a fost deja pus in aplicare de olandezii de la ING prin oficiile bancare conduse de fostii agenti de asigurari ai companiei.

     

    Singura companie care spune clar ca este interesata de Asirom in acest moment este Wiener Staedtische (Austria), care controleaza Unita si Agras. „Da, este adevarat ca am fost contactati. Exista pe masa lor o oferta scrisa de la noi. Asteptam un raspuns serios“, a spus Dan Odobescu, directorul general al Unita.

     

    La cat se ridica aceasta oferta? „Este o oferta de baza. Deocamdata multe lucruri sunt necunoscute. In functie de raspunsul pe care il vom primi, se va face un audit, un due-dilegence si vom merge mai departe cu negocierile“, a explicat Odobescu.

     

    Nu numai Asirom este in vizorul Wiener Staedtische, care si-a anuntat inca de la sfarsitul anului trecut intentia de a mai cumpara ceva in Romania. „Mai purtam discutii si cu alte firme, care insa nu sunt hotarate in ce domenii se duc. Nu ne intereseaza firmele mici, cu 0,5% din piata. Daca o sa finalizam ceva, o s-o facem cu 2-3 firme care reprezinta totusi ceva. A venit vremea firmelor mari“, a mai spus directorul general al Unita.

     

    Dar in ce anume consta atractivitatea Asirom? „Cota de piata si atat“, raspunde franc Odobescu. Si AIG a primit oferta, dar nu merge mai departe, conform declaratiilor oficiale. Potrivit unor surse din piata, AIG a facut deja un audit companiei, anul trecut, in care au fost implicati specialisti din Statele Unite, in urma caruia decizia a fost de neimplicare. Americanii scaneaza insa in continuare piata pentru eventuale oportunitati.

     

    Nici din partea italienilor de la Generali, interesul pentru Asirom nu poate fi considerat o surpriza absoluta. Chiar daca, si fara achizitii, nivelul cotei de piata a crescut in 2004, filiala din Romania este inca sub potentialul companiei mama, aflata in topul primelor trei companii din Europa. Oficialii Generali din Romania nu au comentat asupra eventualelor intentii de cumparare.

     

    Cum se prezinta Asirom, in acest moment decisiv? Plasata pe locul secund in clasamentul companiilor romanesti de asigurari, dupa Allianz Tiriac, Asirom trece, de cativa ani, printr-o perioada de confuzie. Desi incasarile companiei, atat din asigurarile de viata cat si din cele generale, au crescut an de an, Asirom a pierdut constant cota de piata, in conditiile unui ritm de crestere accelerat imprimat de prezenta pe piata a companiilor multinationale.

     

    Asirom a luat nastere prin privatizarea, in 1991, a fostei ADAS, care s-a scindat in doua: Asirom si Astra. De la ADAS, Asirom a mostenit o vasta retea de sucursale in intreaga tara, un portofoliu important de clienti si o confortabila pozitie de cvasimonopol pe piata asigurarilor. Insa o data cu liberalizarea pietei asigurarilor si cu intrarea in competitie a unor importanti jucatori internationali, compania nu si-a putut mentine primul loc in clasament, fiind detronata, in 2002, de Allianz Tiriac.

     

    In primele noua luni din 2004, Asirom a avut o valoare a primelor brute subscrise de 109,29 milioane de euro, fata de 131,84  milioane de euro cat a avut Allianz. In asigurarile de viata, Asirom a inceput totusi sa prinda din urma, incepand cu 2000, ritmul pietei si s-a asezat pe pozitia a doua, cu o cota de piata in jur de 18% anul trecut.

     

    „La asigurarile de viata e destul de greu sa recastigam locul unu“, recunoaste Steluta Racolta, directoarea executiva. Cu atat mai mult cu cat asigurarile de viata cele mai vandute in Romania, cu o pondere de aproximativ 40%, sunt cele unit-linked (legate de investitii, prin care riscul investitiei este transferat asiguratului). Produs care lipseste inca din portofoliul Asirom, dar pe care il vand concurenti puternici ai companiei – ING, Allianz-Tiriac, Aviva si mai nou Interamerican.

     

    Dar Racolta este „foarte optimista“, cum ii place sa spuna, pentru viitorul Asirom in domeniul asigurarilor generale: „Sunt convinsa ca in maxim sase luni vom recupera din terenul pierdut“, spune ea. In domeniul asigurarilor generale, care includ riscurile de incendiu, de cutremur, de inundatie sau de raspundere civila, Asirom a avut in 2004 aproximativ 18% din piata, dupa ce in 2003 ajunsese la peste 20 de procente.

     

    Din piata Asirom au „muscat“ companii precum Allianz-Tiriac, Omniasig  sau Asiban. Brokerii de asigurari, cei care vand produsele companiilor, se plang ca uneori este „de-a dreptul chinuitor“ sa inchei o polita Asirom. Chiar si in cazul asigurarilor care se vand foarte bine, birocratia si procedurile greoaie ii fac pe vanzatori sa recomande alte asigurari clientilor.

     

    „Este foarte greu sa lucrezi cu o companie in care toate deciziile se iau numai de sus in jos, si este nevoie de zeci de aprobari pentru orice decizie, oricat de banala“, ne-a spus un broker care nu a dorit sa isi faca publica identitatea. Dificultatile din relatia cu vanzatorii nu sunt straine conducerii de la Asirom. „Nu este o noutate ca relatia cu brokerii nu a fost una dintre cele mai productive“, spune Racolta, adaugand ca „semnalele acestor nemultumiri au ajuns la factorii de decizie“.

     

    Pentru 2005, conducerea companiei nu asteapta si nu isi propune, evolutii spectaculoase, sperand la o crestere de 3-5 puncte procentuale a cotei de piata. Mai importanta decat cresterea cotei de piata este, in opinia lui Racolta, o diversificare a produselor pe care Asirom le ofera, o innoire a pachetelor de asigurari si o consolidare a echipei de management.

     

    Conducerea Asirom a fost schimbata anul trecut de patru ori, lucru care, in opinia lui Racolta, „a modificat profund metabolismul companiei“ si a creat confuzie. Frenezia cautarii unei echipe de management a inceput o data cu inlaturarea Angelei Toncescu.

     

    La jumatatea anului, directorul general Catalin Stroe a fost inlocuit cu britanicul Fred Heath. La doar cateva luni, locul lui a fost luat de actualul director general Ion Bratulescu, fostul sef al departamentului de asigurari de viata din cadrul companiei.

     

    Schimbarile dese de management nu au adus nici un beneficiu companiei. Practic, nici unul dintre cei care s-au perindat la conducere in ultimul an nu a avut timpul necesat sa imprime macar o directie si un ritm de schimbare. Lucrurile au „intrat pe un fagas normal acum si e foarte important ca nivelul doi de management (directorii – n.r.) sa aiba o continuitate pentru a da stabilitate companiei“, spune Racolta, care ocupa functia actuala din luna noiembrie 2004.

     

    Ce crede noua directoare executiva a companiei ca trebuie schimbat? „Ne dorim sa diminuam ponderea asigurarilor CASCO (auto – n.r.) si sa creionam pachete de produse care sa includa asigurari de locuinte, bunuri si de raspundere civila.“ Astfel de polite nu lipsesc nici acum din portofoliul companiei, dar, spune Racolta, „le lipseste un ambalaj atractiv, sunt ca halvaua in hartie de ziar“.

     

    Lipseste insa o categorie de asigurari care a adus concurentei, in ultimii doi ani, venituri importante: politele pentru credite. Cresterea creditelor ipotecare si a celor de consum, pentru care bancile solicita asigurari de locuinta si de risc financiar, a facut ca multe companii de asigurari sa le includa in portofoliile lor. Asirom cauta acum banci cu care ar putea incheia parteneriate pentru vanzarea de polite pentru asigurarile de credite.

     

    Chiar daca Asirom a ratat momentul de maxim, din 2003, al creditelor de consum si implicit al acestui tip de asigurari, Racolta crede ca „sistemul de asigurari se va dezvolta in continuare in stransa legatura cu cel bancar“. Motiv pentru compania isi va plasa toate lichiditatile in acele banci care vor dori sa incheie astfel de parteneriate pentru promovarea asigurarilor Asirom. „Win-win“, conchide Racolta.

     

    Care ar putea fi, in aceste conditii, sumele vehiculate in vanzarea Asirom? Pana una alta, nimeni nu vorbeste despre bani, lucru de inteles in conditiile in care discutiile abia au inceput. Dupa un model folosit in pietele dezvoltate, pretul platit pentru o societate variaza intre 30% si 50% din valoarea cotei de piata detinuta, in conditiile in care firma nu are pierderi si datorii mari.

     

    Avand in vedere ca piata romaneasca de asigurari este de aproximativ un miliard de dolari, rezulta ca o cota de 1% ar valora intre 3 si 5 milioane de dolari.  La discutiile din anii trecuti, cand Ioan Niculae a cerut 100 de milioane de dolari, dupa cum spun surse din piata, potentialii cumparatorii au considerat ca este prea mult. Contextul este insa diferit acum.

     

    Interesul grupurilor straine fata de serviciile financiare romanesti pare sa fi crescut substantial in ultimii doi ani, cand a devenit clar ca economia se afla pe directia buna. De asemenea, prea multe oportunitati de intrare pe piata nu mai exista. Cine vrea neaparat sa aiba Romania pe harta trebuie sa se miste rapid. Iar curentul va ridica pana la urma „ziarul de pe halva“.

  • CINE SE UITA LA ASIROM

    Ioan Niculae s-a hotarat sa vanda „perla“ grupului sau. Iata potentialii cumparatori:

     

    UNIQA: Grupul austriac este principalul jucator de pe piata austriaca a asigurarilor. Are sucursale in Croatia, Cehia, Ungaria, Italia, Liechtenstein, Polonia, Slovacia si Elvetia.

     

    CESCA POJISTOVNA: Cea mai importanta companie ceha de asigurari. Are 8 filiale in Cehia (cinci companii de asigurare, o banca, o companie de leasing si una pentru investitii) si o filiala in Slovacia, Ceska Pojistovna Slovensko.

     

    WIENER STAEDTISCHE: Grupul austriac a intrat in 2001 pe piata romaneasca cumparand Unita. In 2002, au cumparat pachetul majoritar al Agras de la Omniasig. Este numarul unu in Austria si are investitii si parteneriate in Belarus, Bulgaria, Croatia, Cehia, Germania, Ungaria, Italia, Polonia, Romania, Serbia, Slovacia, Slovenia si Ucraina.

     

    OTP: Cea mai mare banca din Ungaria, care a cumparat in 2004 RoBank. Grupul ungar a sustinut ca este dispus sa investeasca peste 100 de milioane de euro pe piata româneasca de servicii financiare, in plus fata de cei 47 de milioane de euro platiti pentru RoBank

     

    GENERALI: Grupul italian activeaza in 50 de tari si are 50.000 de angajati. In anul 2003, Generali Group a inregistrat un volum de prime brute subscrise de 49,6 miliarde de euro si un profit net de un miliard de euro. In Romania este prezent prin compania omonima.

  • COTA DE PIATA A ASIROM (%)

    Incasarile Asirom au crescut an de an, in termeni reali, dar cota de piata a scazut ca urmare a competitiei in crestere.

     

     

    Asigurari de viata

    Asigurari generale

    2000

    21,8

    26,5

    2001

    17,1

    24,2

    2002

    10,9

    17,8

    2003

    16,8

    20,53

    2004*

    12,50

    18

     

    * trimestrul III

    Sursa: Ziarul Financiar

  • PRIMII 5 PE „GENERAL“

    Piata asigurarilor generale este destul de concentrata la varf. Primii 5 competitori detin o cota de 68%.

     

     

    Cota de piata (%)

    1. Allianz Tiriac

    24

    2. Asirom

    18

    3. Omniasig

    11

    4. Astra

    8

    5. Ardaf

    7

  • LIDERI PE VIATA

    ING domina clar piata asigurarilor de viata. Pe termen lung, lupta pentru locul doi va fi mai dura.

     

     

    Cota de piata (%)

    1. ING Nederlanden

    40

    2. Asirom

    13

    3. AIG Life

    11

    4. Omniasig Viata

    7

    5. Asiban

    5

  • Statul pierde pariul cu pariorii

    Pentru unii muma, pentru altii ciuma. Astfel se rezuma, din perspectiva organizatorilor de pariuri, modificarile Codului fiscal. Ce-i doare pe ei? Impozitarea drastica a castigurilor, inclusiv a celor la loz in plic.

     

    In urma cu un an, cea mai mare companie britanica din domeniul jocurilor de noroc isi lansa cu mult entuziasm divizia din Romania, anuntand investitii semnificative in deschiderea de agentii de pariuri sportive. „Din luna ianuarie 2004, Stanleybet pariaza pe Romania“, informa la acea data un comunicat al companiei.

     

    La doar un an distanta, dupa investitii de 2,5 milioane de dolari, la Stanleybet se discuta despre  posibilitatea retragerii de pe piata. De ce aceasta schimbare cu 180 de grade? „De vina e fiscalitatea excesiva“, se plange Petrica Soptelea, director general al Stanleybet Romania. Exista, spune el, „cateva initiative nefericite, prin care acest domeniu este pus in pericolul de a fi desfiintat“.

     

    Cel mai mult ii supara pe organizatorii de pariuri sportive anularea limitei de 7,6 milioane neimpozabile pentru castigurile realizate de jucatori. O alta problema, spun ei, e retinerea la agentia de pariuri a 20% din toate castigurile achitate, indiferent de valoarea acestora.

     

    Urmarea, sustine Soptelea, care este si presedintele Romanian Bookmakers – Asociatia Organizatorilor de Pariuri din Romania: incasarile au scazut la jumatate, iar numarul jucatorilor e mai mic cu 40%. „Refuza sa mai parieze pana la noi reglementari favorabile“, afirma Soptelea.

     

    De ce se paria cu entuziasm pana la sfarsitul anului trecut? In primul rand, pentru ca orice castig la loto, loz in plic sau din pariuri sportive era impozitat doar daca depasea plafonul de 7,6 milioane de lei. Cum se facea impozitarea? Cu o taxa de 20% aplicata la suma ce depasea plafonul respectiv. De exemplu, un castig de 8,6 milioane de lei era impozitat cu 200.000 de lei. Acum, acelasi castig se impoziteaza cu 1.720.000 de lei.

     

    Pana in acest an, spun operatorii din agentii, pariorii cu experienta isi calculau cotele astfel incat, in eventualitatea unui castig, sa nu ajunga in zona impozabila. Artificiu imposibil de facut, conform noilor reglementari. Sunt afectate chiar si produsele mult mai simple. De exemplu, daca ati castigat 20.000 de lei la loz in plic, nu veti mai putea „trage unul“ de 20.000 de lei, fiindca veti primi de la vanzator doar 16.000 de lei, restul fiind impozitul de 20%.

     

    Reactia jucatorilor? Au inceput sa ocoleasca jocurile de noroc. „Nu mai joc pentru ca din punctul meu de vedere – si nu numai al meu – taxa de 20% e bomboana de pe coliva. Cei 20% ar fi putut fi tinta de castig anual a oricarui jucator“, spune Marius Ion, un pasionat al curselor de cai.

     

    „Singura sansa este sa joci la lovitura, nu mai are nici un sens sa pariezi calculat. La fel de bine ai putea sa joci la loto“, adauga el.

     

    Chiar si Loteria de stat a fost afectata de noile reglementari. „Sunt implicatii nefavorabile atat pentru institutia noastra, cat si pentru bugetul consolidat al statului“, spune Adrian Albu, director in cadrul Companiei Nationale Loteria Romana.

     

    Albu precizeaza ca, in scara de castiguri a jocurilor de tip loto predomina cele de pana la 10 milioane de lei. „Este afectat segmentul de jucatori reprezentat de pensionari si populatia cu venituri medii si mici, un segment fidel al sistemelor de joc ale Loteriei“, spune el.

     

    Organizatorii de pariuri si jocuri de noroc atrag atentia ca scaderea incasarilor din loterii si pariuri va duce la diminuarea veniturilor bugetare, desi masura introdusa viza exact contrariul. Primele efecte au fost cele directe, respectiv scaderea incasarilor si a valorii medii a unui pariu, inregistrate deja, dupa numai cateva saptamani. In plus, adauga Soptelea, statul pierde si din colectarea de impozite. Ecuatia e simpla: se reduc incasarile totale, ceea ce duce la diminuarea taxelor achitate de organizatorii de pariuri, care reprezinta un procent din aceste incasari. In sfarsit, avertizeaza Soptelea, firmele specializate iau in calcul anularea planurilor de dezvoltare, pana la rezolvarea situatiei.

     

    Dar care este de fapt nivelul taxelor pe care le suporta acest domeniu? „Daca in urma cu cativa ani mediul legislativ era mai coerent si nivelul taxelor era tot cel mai mare din Europa, macar era la limita suportabilitatii“, spune Soptelea. El adauga ca, pe langa taxa de licenta de 5% si cea de timbru social de 10%, amandoua aplicate la valoarea incasarilor, a mai fost introdus si asa-numitul impozit «pe pierdere», „avand in vedere ca operatorii sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate, daca impozitul pe profit este mai mic de 5% din veniturile respective“, spune presedintele Asociatiei Organizatorilor de Pariuri.

     

    La acestea s-au adaugat, prin ordonanta de modificare a Codului fiscal, o taxa de 5% din incasarile brute minus taxa de licenta pentru Agentia Nationala pentru Sport, precum si impozitul de 20% pentru toate castigurile. „Adunand circa 25% din incasari ca impozite cu 60-70% cat reprezinta in medie platile catre pariori si cu costurile operationale care nu pot scadea sub 20%, rezulta cheltuieli de 110% din incasari“, sumarizeaza Soptelea.

     

    Predrag Iovicici, directorul Astra Sport Bets, este si mai vehement. „Nu stiu nici o alta tara in care sa existe legi care sa te trimita direct in faliment“, spune Iovicici.

     

    Daca fiscalitatea actuala se va mentine, firmele din domeniu nu au prea multe variante. Una dintre ele este operarea in pierdere, fara a continua planurile de dezvoltare, in asteptarea momentului 1 ianuarie 2007, in ideea ca – o data cu aderarea la UE – se vor mai schimba lucrurile.

     

    Cea mai drastica optiune este insa inchiderea efectiva a operatiunilor. „In oricare dintre variante, statul pierde, in primul rand ca imagine“, spune Soptelea. Si asta pentru ca organizatorii nu au de gand sa stea cu mainile in san in acesti doi ani. „Vom sesiza toate organismele europene“, afirma Iovicici. „Nu vrem favoruri, ci doar o usoara relaxare“, subliniaza Soptelea.

     

    In acelasi timp, reprezentantul Loteriei da un semnal catre Ministerul Finantelor, actionarul principal al companiei nationale. „In situatia impozitarii in totalitate a venitului brut din castigurile aferente jocurilor de noroc, consideram ca segmentul de piata al participantilor se va diminua considerabil, ceea ce va afecta si incasarile Loteriei Romane, fenomen cu impact nefavorabil asupra varsamintelor directe la bugetul statului“, evidentiaza si Adrian Albu.

     

    Iar efectele negative asupra Loteriei apar in conditiile in care, potrivit organizatorilor de pariuri, compania nationala este protejata de stat, prin mai multe masuri legislative. „Loteria Romana nu este obligata sa plateasca cei 15% din incasari – taxa de timbru si licenta – pentru sistemul Pariloto de pariuri sportive in cota fixa, ceea ce reprezinta concurenta neloiala“, spune oficialul Astra Sport Bets. Pariloto – lansat in toamna anului trecut – este similar produselor oferite de firmele private.

     

    Ca urmare, organizatorii privati au reclamat deja la Consiliul Concurentei acest posibil caz de incalcare a legislatiei privind competitia. Raspunsul CN Loteria Romana? „Consideram necesara existenta unei legislatii care sa protejeze operatorul public prin toate mijloacele, avand in vedere contributia importanta a acestei institutii la bugetul general consolidat al statului.“

     

    Articolul 9 din Legea 21/1996 (Legea Concurentei) prevede ca „sunt interzise orice actiuni ale organelor administratiei publice centrale sau locale, avand ca obiect sau putand avea ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei, in special: a) sa ia decizii care limiteaza libertatea comertului sau autonomia agentilor economici, ce se exercita cu respectarea reglementarilor legale; b) sa stabileasca conditii discriminatorii pentru activitatea agentilor economici“.

     

    Dincolo de toate aceste calcule, exista pariorii impatimiti, care nu pot sta deoparte. Pe asta a mizat, de fapt, statul. Pariul cu pariorii ar putea sa fie insa pierdut. „Mai intru in agentiile de pariuri, dar nu mai joc. Acum ma duc sa privesc“, spune Marius Ion. Chiar daca numarul pariorilor si sumele jucate vor ramane relativ aceleasi, multi dintre ei vireaza deja catre pariurile online. „Ei prefera sa parieze pe Internet la firme din afara Romaniei. Statul pierde astfel si taxele pe incasari si impozitele pe castiguri“, afirma directorul Stanleybet.

     

    Predrag Iovicici, directorul Astra Sport Bets, cel mai mare organizator de pariuri din Romania, are o viziune chiar mai sumbra: „Daca se mentine situatia, nu va mai paria nimeni. Este ultima picatura pentru piata pariurilor“. Astra a avut anul trecut incasari de 1.200 de miliarde de lei (circa 37 mil. $). Cifrele impresionante de anul trecut sunt nimic fata de potentialul acestei piete, spun organizatorii de pariuri. „Piata s-a dezvoltat foarte rapid in ultimii 3 ani si mai poate creste de inca zece ori cel putin“, crede reprezentantul Astra. La randul lui, directorul Stanleybet estimeaza aceasta piata la 100 de milioane de dolari. „Daca se ajunge la o varianta rezonabila, piata s-ar putea dubla intr-un singur an“, sustine el.

     

    Estimarea lui Soptelea se bazeaza pe planurile de extindere anuntate de organizatorii de pariuri, inainte de intrarea in vigoare a noului act normativ.se rezuma, din perspectiva organizatorilor de pariuri, modificarile Codului fiscal. Ce-i doare pe ei? Impozitarea drastica a castigurilor, inclusiv a celor la loz in plic.

  • PARIURILE IN ROMANIA

    Pariurile sportive au aparut in Romania in urma cu aproape noua ani, dar au luat amploare in ultimii cinci ani, o data cu venirea operatorilor internationali.

    • VALOARE: 100 de milioane de dolari
    • INVESTITII: 20 de milioane de dolari
    • AGENTII: 500-600
    • ANGAJATI: circa 2.000
    • JUCATORI: cel putin 1.000.000
    • PRINCIPALII ORGANIZATORI: Astra Sport Bets, Wettpunkt si Stanleybet