Blog

  • MARCATI DE ISTORIE

    Noua oameni se aduna la o masa pentru a decide prin votul lor modul cum merge economia.

    • SALA DE CONSILIU

    115 ANI: Toate deciziile importante ale BNR – de la reformele monetare pana la falimentele bancare – au fost luate, in ultimii 115 ani, in aceeasi sala, conservata in conditii de exceptie. Incaperea, situata la etajul intai al cladirii BNR – proiectata de arhitectii Cassien Bernard si A. Galeron -, este sala cea mai bogat decorata din intreaga banca. 

    ARHITECTURA: Stilul arhitectural este eclectic, cu puternice accente baroce, iar peretii sunt decorati cu 3 tablouri, dintre care unul de Grigorescu, intitulat „Rodica – la secerat“, realizat in 1894. 

    DECORATIUNI: La ferestre inca mai exista perdelele originale, iar scaunele sunt tapisate cu piele de Cordoba, imbracate acum in rosu, pentru protectie. „Aceasta sala este fastuos decorata pentru ca trebuie sa sugereze si bogatie“, spune Dan Ilie, referent la Serviciul arhiva-muzeu din BNR.

    • RITUALUL

    SEDINTELE: Totul se desfasoara aproape ca un ritual: sedintele CA incep la ora 10.00 si dureaza ore in sir (prima sedinta a noului CA din 11 octombrie 2004 a inceput la ora 15.00, din ratiuni administrative). Daca nu s-au adoptat toate deciziile, sedinta continua si in zilele urmatoare.

    SECURITATE: Toate sedintele se inregistreaza si fiecare membru al CA trebuie sa semneze ulterior procesul verbal. 

    INFLUENTA: Desi fiecare membru are un vot, pozitia guvernatorului este cea mai importanta, el fiind cel care aduce problemele pe masa Consiliului si conduce discutiile. 

    DECIZIILE: In general, deciziile se iau cu majoritatea simpla de voturi a celor 9 membri. Hotararile cu impact important sunt luate prin consens absolut. Daca unul dintre membri are rezerve, discutia este amanata, chestiunea se reanalizeaza si se aduc noi argumente.

  • DECIZII GRELE

    Cele mai disputate subiecte din Consiliul de Administratie sunt: 

    1. POLITICA MONETARA: Naste cele mai ample discutii, votul fiind foarte strans. Spre exemplu, se discuta mult daca dobanda de interventie sa scada cu 0,25 puncte procentuale sau cu 0,5. Exista multe argumente pro si contra care stau in picioare in ambele variante.

    2. FALIMENTUL BANCILOR: Este o problema spinoasa la prima vedere, dar votul este foarte clar si in general unanim. Bancile in dificultate sunt urmarite sistematic, cu mult timp inainte, iar deteriorarea constanta a indicatorilor bancari face ca decizia sa fie doar o formalitate.

    3. CHESTIUNI ADMINISTRATIVE: Desi la prima vedere sunt probleme banale, chestiunile interne, cum a fost restructurarea BNR sunt analizate pe toate fetele.

    4. AURUL PESTE HOTARE: Plasarea a peste jumatate din rezerva de aur in strainatate, in 2002, a fost una dintre cele mai controversate decizii, fiind o masura cu impact emotional la public. Problema s-a discutat pe parcursul mai multor sedinte, toti membrii CA asumandu-si responsabilitatea deciziei. Aproape 60 de tone de aur – valorand peste 500 de milioane de euro – se afla plasate in prezent in seifurile de la Banca Angliei.

  • Inflatie de stele hoteliere

    Numarul hotelurilor de trei stele care se construiesc in acest an este cel mai mare din ultimul deceniu si jumatate. Concurenta tot mai acerba va duce la scaderea tarifelor, in urmatorii cativa ani, cu circa 25%.

    Acum 10 ani, cand s-a deschis hotelul Caro in Baneasa, zona de nord a Bucurestiului figura pe harti ca fiind Platforma Industriala Pipera. Si cum pe orice harta exista o legenda, aplicata in zona cel mai putin importanta, pe harta Bucurestiului, aceasta era pozitionata peste Platforma. Mai exact, peste locul care ar fi trebuit sa marcheze pe harta hotelul Caro. 

    „In momentul in care clientii straini veneau la receptie, cu harta in mana, si intrebau unde se situeaza hotelul, le explicam cu jena ca este «sub» legenda“, isi aminteste Octavian Lazar, directorul general al hotelului. Intre timp, harta Capitalei s-a marit, si zona de nord a devenit de mare interes pentru investitori. 

    Pe locul vechii legende, care se apropie tot mai mult de Ploiesti, astazi apar pe harti cartiere rezidentiale, cladiri de birouri si, mai nou, hoteluri. Peste 10 hoteluri, aproape toate de trei stele, s-au construit in ultimii ani in zona Baneasa-Otopeni. Alte trei sunt in constructie, urmand ca inca doua proiecte sa inceapa in aceasta primavara, tot in zona de nord. 

    Nordul nu mai este insa „singur“. Si in restul Capitalei se construiesc tot mai multe hoteluri, 2004 fiind varful ultimilor 15 ani. 

    „Putem vorbi deja de un efort investitional privat fara precedent in Romania, in domeniul hotelier“, apreciaza Paul Marasoiu, presedintele firmei de consultanta hoteliera Peacock Global Hotel Management.

    Studiile Peacock estimeaza numai pentru acest an deschiderea a cel putin noua hoteluri noi de trei stele, cu o capacitate totala de circa 480 de camere. Pe plansete sunt in lucru proiecte pentru inca 12 noi hoteluri, care isi vor putea caza primii clienti in maxim doi ani.

    Adevarata explozie investitionala in domeniu, estimeaza Marasoiu, se va declansa incepand cu anul 2006, o data cu deschiderea a cel putin patru hoteluri de peste 250-300 de camere fiecare. Aparent, logica acestei „explozii“ este greu de identificat, in conditiile in care gradul mediu de ocupare al hotelurilor din Bucuresti nu depaseste 60%. De ce investesc, totusi, oamenii de afaceri romani in hoteluri? 

    „Primul motiv pentru cresterea acestor investitii este ca o cere piata, iar al doilea este faptul ca un hotel este si o investitie imobiliara, al carei pret creste an de an“, considera George Turna, prim-vicepresedintele Federatiei Industriei Hoteliere din Romania si directorul general al hotelului Ambasador. 

    In Bucuresti, exista acum circa 2.750 de camere in hoteluri de trei, patru si cinci stele. Prin comparatie, Praga si Budapesta au fiecare peste 20.000 de locuri de cazare in structurile hoteliere superioare. Cu alte cuvinte, pe piata mai este, inca, foarte mult loc. Ca in majoritatea sectoarelor economiei, principala speranta se leaga de aderarea tarii noastre la UE in 2007.

    Dupa aceasta data, hotelierii se asteapta ca numarul oamenilor de afaceri care vor veni in Romania sa creasca. Asa au vazut ca s-a intamplat in Ungaria, Cehia sau Polonia si nu au motive sa creada ca in Romania s-ar intampla altfel.

    In plus, este probabil ca Bucurestiul sa se transforme dintr-un oras in care nu se intampla aproape nimic din punct de vedere al evenimentelor internationale (congrese, conferinte), intr-o capitala activa. 

    Pana la previziuni, exista insa si o motivatie „la zi“ foarte solida: rentabilitatea industriei pe segmentul de trei stele.

    In momentul de fata, spune Octavian Lazar de la Caro, sectorul hotelier are o rentabilitate mult peste a altor sectoare. Pentru Caro, de exemplu, la o cifra de afaceri de 1,5 milioane de euro in primele noua luni ale acestui an, profitul brut a fost de 54%.  „Parerea mea este ca hotelurile de trei stele din Bucuresti «lucreaza» cu o rata medie de rentabilitate de 40%“, apreciaza Lazar. Rentabilitate suficient de mare pentru a determina o companie care pana anul trecut se ocupa doar de importul si comercializarea de mocheta sa investeasca in hoteluri. Este vorba de Pro Confort, unul din cei mai dinamici investitori din ultimii doi ani pe segmentul de trei stele. Compania a deschis doua hoteluri in Bucuresti, unul anul trecut, iar al doilea in urma cu o luna. Un al treilea hotel al companiei, tot de trei stele, care va avea 180 de camere si va fi situat in zona Colentina, urmeaza sa fie inaugurat la sfarsitul anului viitor. 

    „Este o afacere profitabila deoarece exista un deficit in Bucuresti pe acest segment, iar tarifele sunt foarte mari acum. Un hotel de trei stele cu preturi mici poate avea un foarte mare succes“, spune Ionut Negoita, unul dintre actionarii companiei. 

    Regulile economiei de piata vor functiona insa cu siguranta si pentru hotelieri: acolo unde rentabilitatea este mare investitiile cresc si o data cu ele si oferta. Iar cand oferta este mai mare, iar cererea nu tine pasul, preturile scad.

    Lucru nu tocmai rau pentru clienti hotelurilor de trei stele, care trebuie sa plateasca acum in Bucuresti cu 30 – 50% mai mult decat in Praga, de exemplu. 

    Tariful mediu la hotelurile de trei stele din Bucuresti este in prezent de 55-58 de euro pe camera, record pentru capitalele tarilor din Europa Centrala si de Est. 

    „Daca vom putea fi oaspeti intr-un hotel de trei stele cu 30-35 euro/camera/noapte vom putea vorbi in sfarsit de competitivitate“, apreciaza Paul Marasoiu, seful Peacock Global Hotel Management.

    Pe harta Capitalei, legenda isi va gasi loc din ce in ce mai greu. In cativa ani, vor deveni legenda si tarifele foarte mari, si camerele goale, cum erau cele 12 ale hotelului Caro acum 10 ani.

    Pe atunci, Octavian Lazar, fiul unuia dintre actionari, avea 21 de ani, era student si lucra la receptie. La un moment dat, un om de afaceri francez, singurul client al hotelului din ziua respectiva, a sunat la receptie si a cerut un taxi. 

    „L-am intrebat daca nu vrea cumva sa mearga cu masina hotelului. A acceptat si a coborat in hol, moment in care eu am iesit si, spre surprinderea lui, am incuiat hotelul si  l-am condus la destinatie“, isi aminteste Lazar.

    Dupa un deceniu, hotelul Caro are aproape de zece ori mai multe camere, adica 112. Octavian Lazar, receptionerul, e acum director general. Iar Michel Vignon, francezul, a devenit unul dintre actionarii hotelului.

  • OUTDOOR: Liderul panourilor romanesti, la vanzare. Chiriile la panourile romanesti sunt de doua-trei ori mai mici comparativ cu Polonia sau Cehia

    In urma cu trei ani, actionarii companiilor romanesti de publicitate outdoor umblau in buzunare dupa ultimii bani pentru a rezista pe o piata in agonie. Acum, unul dintre ei ar putea avea patru oferte pentru a vinde.

    Actionarul este Advent International, unul din cele mai importante fonduri de investitii prezente in Romania, iar compania este Euromedia, liderul detasat al pietei de panouri pentru publicitate, cu o cota de 50 – 55%.

    Advent se afla in prezent in discutii avansate cu patru companii straine de outdoor care intentioneaza sa intre in Romania prin achizitia Euromedia, au declarat pentru BUSINESS Magazin surse din piata de publicitate.

    Cele patru companii sunt jucatori europeni importanti, iar tranzactia ar putea fi incheiata la inceputul anului viitor, spun sursele citate.

    Dintre marile grupuri europene de outdoor, cele care ar putea fi interesate de achizitia Euromedia, avand deja operatiuni in Europa Centrala si de Est, sunt JC Decaux (Franta), ClearChannel (SUA), Stroer (Germania), EPA Holding (Austria) si NewsCorp (Statele Unite), prin News Outdoor.

    Reprezentantii Advent International nu au dorit sa comenteze informatiile privind vanzarea.

    Contactati de BUSINESS Magazin, Jason Senior, director executiv al News Outdoor si Oliver Hildsberg, director de comunicare al Stroer, au declarat ca grupurile lor nu intentioneaza sa cumpere Euromedia.

    Reprezentantii JC Decaux, ClearChannel si EPA nu au dorit sa comenteze pe marginea subiectului pana la inchiderea editiei.

    JC Decaux este cel mai mare jucator european de pe outdoor, ClearChannel este numarul unu in lume si numarul doi in Europa. Desi de talie mica, daca o comparam cu JC Decaux si ClearChannel, compania austriaca EPA a avut o ascensiune spectaculoasa in ultimii ani, devenind, printr-o campanie agresiva de achizitii, principalul jucator din Europa Centrala si de Est.

    Romania este, de fapt, una din putinele tari in care EPA nu este prezenta. Compania detine operatiuni in Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia, Macedonia si Bulgaria. Ultima achizitie a grupului a avut loc chiar in 2004, in Ungaria. In acest context, este foarte probabil ca EPA sa fie una din companiile interesate de Euromedia, spun sursele citate.

    JC Decaux este de asemenea un jucator in expansiune in Europa Centrala si de Est, detinand operatiuni in Slovacia, Ungaria si Bulgaria. ClearChannel este prezenta in Polonia si tarile baltice.

    Achizitia Euromedia de catre un investitor strategic ar fi prima dovada ca piata romaneasca de outdoor redevine, pe fondul reluarii cresterii, interesanta pentru straini. Singura intrare a unui investitor strategic pe outdoor in Romania a avut loc in 2000, cand Newscorp (grup controlat de magnatul media american Rupert Murdoch) a cumparat prin divizia News Outdoor compania Exclusiv Media, detinuta de omul de afaceri Elan Schwartzenberg. 

    Din 2000 pana in 2002, piata romaneasca de reclama outdoor a ramas constanta, in jurul nivelului de 12 milioane de dolari conform estimarilor companiilor, iar interesul grupurilor straine s-a diminuat. In  2000 – 2002, gradul mediu de ocupare a panourilor la nivelul intregii piete a fost estimat la 30 – 40%.

    Astfel, oamenii de afaceri sau fondurile de investitii care au pus la bataie zeci de milioane de dolari pentru a crea companii si apoi a le vinde a trebuit sa astepte cativa ani reintoarcerea cumparatorilor. 

    Din 2003, piata a reinceput sa creasca, atingand in prezent o valoare estimata la 18 – 20 de milioane de dolari. Gradul mediu de ocupare al panourilor a crescut si el, pana la 50 – 60%, in unele perioade inregistrandu-se si varfuri de 80 – 90%. Outdoorul redevine deci o afacere interesanta.

    Advent International a fost, alaturi de fondul suedez Oresa Ventures (fost actionar al Churchill Media), principalul consolidator al pietei romanesti de outdoor.  Grupul financiar, care mai detine in Romania actiuni la MobiFon (Connex) si Terapia Cluj, a intrat pe piata de outdoor in 1998, cand a cumparat compania Europlakat. In 1999, Advent a cumparat de la un alt fond de investitii si Monopoly Media. Din fuziunea Europlakat – Monopoly a rezultat actualul lider de piata – Euromedia. Alaturi de Advent International, un actionar important al Euromedia este omul de afaceri roman Adrian Draghici. 

    Draghici mai are experienta construirii de afaceri si vanzarii lor catre grupuri straine. Actualul presedinte si actionar al Euromedia este fondator al companiei Romanian Publishing Group, care editeaza acum revistele Avantaje, Estetica, Elle, si al IDG Romania, ce editeaza PC World, Computer World sau Telecom.  Ambele companii au fost vandute in urma cu mai multi ani unor grupuri multinationale. De asemenea, Draghici a fondat si a vandut ulterior societatea de cercetare de piata GFK Romania. Istoria recenta a exiturilor (vanzarilor de actiuni) pe piata de outdoor nu este una fericita pentru fondurile de investitii. In lipsa interesului marilor grupuri de profil, Oresa Ventures a fost nevoit sa vanda Churchill Media catre un om de afaceri roman anul trecut, in conditii nu foarte favorabile.

    De asemenea, Innova Capital, un fond de investitii care a fost partener al Oresa in Churchill Media, a ales sa iasa mai devreme din afacere, vanzand in pierdere catre fondul suedez. 

    Oresa a devenit actionar al Churchill Media in 1998, cand asteptarile privind evolutia pietei de publicitate pe outdoor erau foarte mari, si a vandut in vara lui 2003, cand semnele privind un reviriment nu erau clare. In plus, industria, care depinde inca in proportie mare (cateva zeci de procente) de reclama la tigari era amenintata de pierderea celei mai importante surse de venit din 2005. 

    Din cauza temerilor privind viitorul industriei, si NewsCorp a oprit achizitiile dupa preluarea Exclusiv Media. Nici strategia privind cresterea organica a Exclusiv nu a fost agresiva, compania mentinandu-si cota de piata in jurul nivelului de 20 – 25% pana in 2003.  

    Intre timp, termenul de interzicere a reclamelor la tigari a fost amanat pana la 1 ianuarie 2007, iar companiile mari si-au redus „dependenta de tutun“. In plus, odata cresterea pietei reinceputa, jucatorii reincep sa se gandeasca la potentialul ei. Chiriile la panourile romanesti sunt de doua – trei ori mai mici comparativ cu tari din Europa Centrala si de Est precum Polonia sau Cehia si, in consecinta, loc de crestere exista.

    Iar daca in urma cu doi ani Advent putea spera doar sa isi recupereze banii investiti, acum nu este exclus sa fie vorba si de ceva profit.  

  • Goana spre Europa Centrala si de Est

    In ultimii ani, majoritatea marilor jucatori internationali de outdoor s-au extins puternic in Europa Centrala si de Est prin achizitii.

    NEWSCORP (SUA)

    • printre lideri in estul Europei
    • controlata de magnatul media Rupert Murdoch
    • prezenta in zona: Romania, Cehia, Ungaria, Rusia, Polonia, Bulgaria

    STROER (GERMANIA)

    • printre principalii jucatori europeni
    • venituri anuale din outdoor: 236 de milioane de euro
    • prezenta in Europa Centrala si de Est: Polonia

    CLEARCHANNEL (SUA)

    • numarul unu in lume si doi in Europa
    • venituri anuale din outdoor: peste 2 miliarde de euro
    • prezenta in zona: Polonia, tarile baltice

    JC DECAUX (FRANTA)

    • liderul pietei europene
    • venituri anuale din outdoor: peste 1,5 miliarde de euro
    • prezenta in Europa Centrala si de Est: Slovacia, Ungaria,Bulgaria

    EPA HOLDING (AUSTRIA)

    • liderul pietei austrice
    • politica agresiva de achizitii
    • prezenta in zona: Cehia, Ungaria, Croatia, Macedonia, Austria, Serbia, Slovacia

  • Epoca 3G

    Imaginati-va o ruleta care abia incepe sa se invarta. Se va opri abia peste cativa ani, cand bila va alege un numar. Daca spunem ca ruleta este piata romaneasca si ca bila este tehnologia de generatia a treia, 3G, ne dam seama ca miza e de sute de milioane de dolari si ca in jurul mesei s-au adunat deja Connex, Orange si Zapp.

    Un fost coleg de breasla facuse rost, acum vreo zece ani, de un telefon mobil. Era mare cat o caramida si mai era si defect pe deasupra, dar chiar si asa, colegul meu reusea sa-l inchirieze cu ora celor care vroiau sa se dea grozavi, punandu-l la vedere pe masa, la restaurant.

    Mobilul iti conferea, in urma cu un deceniu, mai mult un statut social decat un instrument de comunicare. Micul business de ocazie al colegului meu e demult istorie – azi, el se intreaba daca merita sa dea 300-400 de dolari pe un telefon cu camera foto sau daca ar fi bine sa mai astepte pana la sfarsitul anului viitor, cand isi va putea lua un mobil 3G, cu video-telefonie si Internet de mare viteza.

    Acum trei ani, aceeasi intrebare si-o puneau utilizatorii vest-europeni. S-au fript alegand 3G, a treia generatie de telefonie mobila, care le promisese o revolutie in comunicatii – viteze foarte mari de transfer a datelor si aplicatii si servicii de vis. Si marii operatori europeni de comunicatii au mizat pe 3G, cheltuind zeci de miliarde pe licente si echipamente destinate implementarii standardelor. 

    In Anglia sau Germania, o licenta ajunsese peste 8 miliarde de euro, costul licentelor achizitionate in Europa Occidentala depasind, in total, 100 de miliarde de euro. Dupa astfel de investitii, operatorii europeni au intrezarit spectrul falimentului si si-au modificat perceptia initiala, foarte roz, despre afacerile cu 3G. 

    Dar iata ca a venit momentul alegerii si pe piata romaneasca. Valul a inceput deja sa se formeze: toamna aceasta autoritatile au scos la licitatie patru licente de operare, producatorii Ericsson, Siemens, Alcatel, Nokia si Motorola testeaza de zor echipamente pentru noua tehnologie, iar Connex, Orange si Zapp isi pregatesc infrastructura pentru noul val. 

    Dintre cele patru licente, doar doua au fost revendicate pana in prezent de cei doi operatori GSM, Connex si Orange. Zapp a ales, inca de la inceput, alt drum in dezvoltarea infrastructurii sale, folosind o alta tehnologie, iar Cosmorom a ramas, ca si de alte dati, in urma competitiei, si pare scos deja din cartile pentru 3G. Asta daca nu cumva divizia mobila a operatorului RomTelecom va fi cumparata de unul dintre mai marii telecom de afara, tentati de dezvoltarea unei retele 3G in Romania.

    Sunt insa cateva intrebari la care viitorii operatori 3G trebuie sa gaseasca raspuns inainte de a angaja investitiile. Va aduce tehnologia 3G suficiente beneficii suplimentare consumatorilor pentru ca acestia sa cheltuie cateva sute de euro pentru un nou telefon si un abonament la noul serviciu? Vor vedea marii utilizatori, companiile, o cale de a-si reduce costurile de operare trecand la 3G? Si, mai ales, este intr-adevar 3G o cale spre profit pentru Connex, Orange sau alt operator? 

    Incercarile de a raspuns sunt deocamdata ezitante. Moderati in declaratii, operatorii mobili autohtoni spun ca serviciile 3G, disponibile nu mai devreme de zece luni, nu vor aduce o revolutie in comunicatii, asa cum se astepta toata lumea. Va fi vorba mai degraba de o „evolutie logica“ a actualelor retele GSM. Terminalele sunt destul de scumpe, la fel si serviciile. In Europa, voci autorizate ale pietei telecom au vazut licitatiile pentru licente 3G mai mult ca pe o taxa pentru a continua afacerea. Cu un grad de penetrare in randul populatiei de peste 80%, operatorii europeni aveau nevoie de noi servicii si aplicatii care sa le aduca venituri suplimentare. GSM-ul e la apogeu si nu mai poate oferi nimic semnificativ in plus.

    A treia generatie de telefonie a fost gandita ca o modalitate de a atrage venituri suplimentare de la sectorul business, caruia noua tehnologie ii promite videotelefonie si videoconferinte, viteze foarte mari pentru Internet si transmisie de date. Doar o treime dintre veniturile operatorilor europeni de telecomunicatii vin de la clientii business. Aici au intrezarit operatorii un potential de crestere. Segmentului de afaceri i se adreseaza tehnologia 3G, cu atat de discutatele ei „aplicatii ucigatoare“, despre care vorbea toata lumea in urma cu doi ani. 

    Dar, surpriza. Cand retelele 3G au devenit operationale, nici vorba de vitezele promise si nici de acele „killer applications“ (servicii de stiri, videoclipuri, harti, videotelefonie). Prima retea de generatia a treia – implementata in Marea Britanie de catre operatorul Hutchinson Whampoa din Hong Kong sub denumirea comerciala de „3“ – nu era capabila la inceput de videotelefonie, nici macar un videoclip de pe Internet nu putea fi vazut ca lumea, decat daca acesta era descarcat, in prealabil, pe telefon. Si asta din cauza vitezelor mici de transmisie a datelor pe care le suportau reteaua si mobilele, doar cu putin peste ceea ce ofera cea mai slaba conexiune, de tip dial-up, la Internet. A trebuit ca Uniunea Europeana sa scoata bani din vistierie pentru a subventiona operatorii, ajunsi pe buza prapastiei. 

    Operatorii si-au dat seama, in schimb, ca noua tehnologie le permite sa ofere servicii de voce la costuri mai scazute. „Cred ca, de fapt, acele asa-numite „killer applications“ vor fi de fapt una singura: vocea“, spune Ovidiu Iosif, key account manager Connex la Ericsson Romania, unul dintre principalii furnizori de echipamente de telecomunicatii pe piata romaneasca. Utilizatorul obisnuit, consumatorul de apeluri vocale, revine asadar in atentie.

    La fel ar putea sta lucrurile si la noi. Motorola testeaza pentru Orange un echipament 3G pentru transmisia de date la viteze de cinci ori mai mici decat cele promise initial. De la sfarsitul lunii insa, Orange va oferi o viteza apropiata in reteaua GSM.

    Primul test efectuat in Romania cu o retea 3G completa, de catre Ericsson si Siemens, in parteneriat cu Connex, a acoperit orasele Bucuresti, Brasov, Cluj si Craiova. Primele apeluri de videotelefonie au aratat o transmisie buna a sunetului. Imaginea a fost clara, dar sacadata. Cauza: viteza mica pe care o suporta terminalele disponibile la acest moment. Asa ca nici reteaua nu a aratat mai mult decat se poate. Testul a demonstrat insa ca 3G functioneaza in Romania. E un prim pas, inca mic pentru utilizatori, dar mare pentru operatorii care asteapta licitatia din noiembrie pentru licente.

    Majoritatea retelelor europene din noua generatie transmit datele la viteze inca mici. Daca vocea va fi principalul serviciu care aduce venituri, de ce sa te grabesti sa cumperi echipamente pe care nu le vei folosi inca la capacitate?

    Este probabil ca, intr-un viitor nu foarte indepartat, utilizatorii sa ceara servicii mai sofisticate pentru telefonia mobila, cum ar fi videotelefonia. Clientii business vor aprecia, desigur, si posibilitatea de a organiza o videoconferinta cu filialele din teritoriu sau sefii de departamente fara a mai fi conectati la tot soiul de cabluri si fara a folosi echipamente complicate, care cantaresc mult si ocupa spatiu in geanta de voiaj. Ai deschis mobilul, ti-ai apelat colegii si gata – poti convoca o sedinta urgenta direct de pe plaja sau de pe partia de schi. 

    Insa va mai trece ceva timp pana atunci. La noi, spre deosebire de Europa, gradul de penetrare in randul populatiei a telefoniei mobile este inca scazut, de numai 47%, deci exista posibilitati de dezvoltare a afacerii fara a trece la un nou val tehnologic. 

    Prin urmare, colegul de care vorbeam la inceput ar putea pur si simplu sa-si cumpere un mobil GSM performant, cata vreme serviciile pe care 3G le va aduce in prima faza nu vor diferi mult de actuala oferta a operatorilor GSM. Utilizatorul obisnuit trebuie sa poata vorbi la telefon, sa trimita mesaje scrise sau fotografii, iar pentru asta nu are nevoie de 3G. „La inceput, vad o evolutie logica si in privinta primilor clienti care vor migra catre 3G“, spune Ted Lattimore, presedintele Connex. „Primii care vor adopta noile servicii vor fi cei care isi doresc cea mai noua si mai de varf tehnologie pe piata.“ 

    Dupa fanii tehnologiei, de-abia al doilea val (companii, intreprinzatori, o masa mai larga de persoane fizice) va reusi sa impuna 3G pe piata. E vorba nu neaparat de marile companii multinationale sau marile companii de stat, ci companiile mai mici, care au un spirit antreprenorial mai dezvoltat, unde individualitatile sau chiar afacerea in sine este multi-tasking. Acesti utilizatori ar putea aprecia vitezele mari de transmisie a datelor pe care le va oferi reteaua 3G. Va fi insa acest al doilea val suficient de mare pentru a asigura operatorilor masa critica necesara profitabilitatii? 

    „In urma cu mai multi ani descopeream Internetul si posibilitatea de a ne creste vanzarile prin intermediul acestei inventii. Probabil ca si tehnologia 3G o va face, dar poate ca nu in aceeasi masura si nu atat de rapid“, crede Radu Georgescu, presedintele GeCAD, o companie dinamica, unul dintre potentialii clienti 3G. In Romania, GSM s-a dovedit o tehnologie foarte profitabila iar banii obtinuti din operarea ei vor trebui investiti in viitor.

    Iar viitorul este, vrand-nevrand, 3G.  „Avem doua alegeri: fie investim banii mai departe in GSM, fie in 3G“, explica presedintele Connex, companie care a realizat anul trecut profituri (inainte de taxe, dobanzi, depreciere si amortizare) de circa 170 de milioane de dolari, adica  25% din cifra de afaceri. Profitul si rata de rentabilitate sunt aproximativ aceleasi si la Orange Romania, cea mai rentabila filiala a France Telecom anul trecut.  Banii, asadar, exista oricum si ei trebuie investiti, chiar daca la ora cand retelele 3G din Romania vor fi disponibile, ele nu vor aduce cine stie ce cistiguri din operare. Sau vor aduce doar din oferirea de servicii de voce mult mai ieftine fata de cele din prezent. Telefonia fixa, chiar si dupa liberalizare, e folosita de numai 52% din populatie.

    Operatorii mobili ar putea veni cu servicii de voce mai ieftine, gratie 3G, si nu-si vor cheltui resursele in dezvoltarea de aplicatii costisitoare si cu grad indoielnic de acceptare in randurile utilizatorilor. Atunci clientii de telefonie fixa si-ar putea indrepta atentia catre mobile in masura si mai mare decat pana acum.

    Dar ce se va intampla cu transmisia video, cu serviciile de stiri, care ar trebui sa foloseasca vitezele mari din retelele 3G? Pana prin 2010, cand suficiente programe de televiziune vor fi transmise in format digital in Europa si vor putea fi vazute si pe mobil, videotelefonia si videoconferinta vor fi singurele care diferentiaza cu adevarat 3G de GSM. In rest, serviciile bazate pe locatie, adica harti pe mobil, monitorizarea traficului si a flotelor comerciale, vizionarea de clipuri direct pe mobil, navigarea pe Internet, serviciile meteo, fluxuri de stiri sau mesajele multimedia vor putea fi oferite de Connex sau Orange doar prin modernizarea facuta deja retelei actuale. Noutatea pe care o aduce 3G tine doar de viteza mai mare cu care vor putea fi accesate serviciile, prin urmare cantitatea mai mare de informatii transmisa in mai putin timp. Si eventual, faptul ca toate aceste servicii vor fi vizualizate pe ecranele mai mari si mai stralucitoare ale mobilelor de generatia a treia.

    In Europa au inceput sa apara asa-numitii „operatori de retea mobila virtuali“ (MVNO). Acestia inchiriaza de la operatori spatiu de retea si ofera aplicatii proprii pentru utilizatori. 

    MTV, BBC, Reuters, firme de software care dezvolta jocuri, sunt cateva exemple de operatori virtuali intrati pe piata vestica. Vor fi posturile romanesti de televiziune sau dezvoltatorii autohtoni interesati sa devina asemenea operatori virtuali sau, mai degraba, sarcina dezvoltarii de continut pentru aplicatiile 3G va cadea tot in sarcina operatorilor? Daca si la noi va trebui sa platesti aproape 10 dolari pentru un videoclip?

    „Factorii care vor influenta succesul acestei tehnologii sunt pretul si disponibilitatea terminalului 3G, usurinta in utilizarea si setarea telefonului mobil si pretul serviciilor“, apreciaza Yves Gaultier, directorul comercial al Orange Romania. Piata romaneasca are si o particularitate: Zapp. Cei de la Zapp pluseaza peste oferta celorlalti doi operatori si spun ca, prin modernizarea la care au supus reteaua, vor putea oferi inca din aceasta toamna primele servicii de tip 3G, la viteze mai mari chiar decat ceea ce vor putea oferi retelele celorlalti doi operatori, care folosesc o tehnologie diferita. 

    Dar si cei de la Zapp au probleme. In oferta lor nu exista inca un telefon cu camera. Si chiar daca ar exista, viteza de transmisie de la telefonul mobil catre retea este inca insuficienta pentru a trimite imagini si sunet in timp real. Optimism exista insa. „Urmatorul pas este legat de o tehnologie care va oferi transmiterea simultana de voce si date, cu servicii de genul videostreaming, videoconferinta si alte servicii multimedia“, considera Adrian Florea, product development senior manager. Totul depinde insa de cat de repede vor fi disponibile echipamente de ultima generatie si mobile noi pentru Zapp, care opereaza pe o frecventa foarte rar intalnita. 

    Prudenta operatorilor GSM fata de impactul noului val tehnologic si migrarea catre 3G este evidenta. Situatia este diferita insa in randul furnizorilor de echipamente. Acestia sunt hotarati sa vanda cat mai multe retele operatorilor si se arata increzatori. „Avand in vedere ca piata se misca greu, noi suntem cei care am impins, intrucatva, operatorii“, spune Marius Georgescu, director de marketing  la Siemens Mobile Romania. „Nu au fost prea entuziasti la inceput, dar s-au alaturat eforturilor noastre“, explica Georgescu cum s-a ajuns la primul test cu o retea 3G in Romania.

    Ericsson a trimis la teste in Japonia echipamente care promit viteze teoretice de sapte ori mai mari chiar decat maximum posibil acum, cu tehnologia 3G. „Am facut niste teste de laborator in Stockholm si am trimis in Japonia un echipament pentru testare a asa numitului HSDPA (High Speed Download Packed Acces). In laborator s-au atins viteze de 14 megabiti pe secunda. In realitate vor fi alte conditii, dar, si asa, se va discuta de viteze foarte mari“, afirma Ovidiu Iosif de la Ericsson. Se vorbeste, asadar, de o imbunatatire a retelelor 3G, chiar daca acestea nu au ajuns inca sa ofere ceea ce au promis.

    Lasati la o parte insa megabitii si prescurtarile pentru tehnologiile viitorului si imaginati-va operatorii abia iesiti din criza financiara! Cu retelele in sfarsit functionale, chiar daca la viteze inca mici. Imaginati-va si producatorii de telefoane mobile, care de abia au inceput sa livreze telefoanele cerute de retelele 3G, cum primesc o asemenea veste. Alti bani, alti bani pentru echipamente de retea noi, mobile care trebuie sa faca fata la viteze si mai mari. Viitorul vine prea repede, nu?

    Telefoanele 3G sunt inca in faza „copilariei“. Mari si grele, seamana cu primele „caramizi“ de acum zece ani. Ecranele mari si puternic colorate consuma mult din baterie, uneori lipseste chiar functia de baza, videotelefonia, alteori acestea pierd prea usor contactul cu reteaua. Nici nu au iesit bine pe piata, ca ar trebui deja schimbate, teoretic, cu o noua generatie. 

    Sa nu uitam ca, pana la urma, nu stalpii de retea si statiile de baza atrag clientii catre telefonia mobila. Fostul coleg gasea amatori carora sa le inchirieze un mobil defect. Asta arata cat de important e uneori telefonul, nu tehnologia din spatele lui.  „GSM-ul a permis realizarea de economii de scala la nivel mondial“, afirma Ovidiu Iosif de la Ericsson. 

    In momentul in care puteai folosi acelasi telefon in mai multe tari, a aparut o pleiada de servicii aproape identice in toate colturile lumii. 

    Aceasta a permis multor producatori sa intre pe piata, preturile sa devina tot mai competitive, iar telefoanele sa-si imbunatateasca caracteristicile. „Acelasi lucru se va intampla si cu W-CDMA (standardul european 3G, adoptat si in Asia si America – n.r.)“, crede Iosif. Dar GSM a ajuns anul trecut la peste un miliard de clienti; va mai trece ceva vreme pana cand 3G va atinge un astfel de nivel. 

    E clar ca trecerea catre noua tehnologie nu va fi atat de spectaculoasa pe cat ni se promitea. Va fi insa un pas logic in evolutia comunicatiilor. Pe de alta parte, GSM va coexista foarte bine cu noua tehnologie. Pe masura ce vom avea tot mai multi clienti 3G in zone cum ar fi Bucurestiul, echipamentele scoase din uz vor fi transferate pentru a imbunatati acoperirea pe diverse arii.

    Tehnologia 3G va fi insa, mai presus de orice, o chestiune de costuri. Abia peste doi-trei ani, cand cifrele vor vorbi, vom sti daca 3G a fost o investitie inteleapta sau doar o aventura.

  • Start cu probleme

    Primul succes notabil in implementarea unei retele 3G l-a inregistrat operatorul japonez de telecomunicatii NTT DoCoMo. In Europa, 3G intampina inca unele probleme. 

    TELEFONICA MOVILES: Cel mai mare operator mobil spaniol a cheltuit aproape 5 miliarde de euro pentru a amortiza valoarea licentelor 3G cumparate in Europa, la care a renuntat ulterior. 

    MOBILCOM: Compania germana de telecomunicatii mobile a returnat licenta 3G, achizitionata in schimbul a 8,4 miliarde de dolari, organismului de reglementare a sectorului de comunicatii. 

    HUTCHISON: Grupul din Hong Kong, care detine retelele „3“ din Europa, a prelungit termenul pentru anularea pierderilor cu implementarea 3G pana in 2006. Investitiile angajate de grup in sectorul 3G se vor ridica la peste 20 de miliarde de euro. 

    ORANGE: Operatorul, care detine retele in mai multe tari europene, a anuntat ca ar putea amana lansarea serviciilor 3G pentru anul viitor. Motivul: probleme tehnologice cu echipamentele de retea, care nu au fost rezolvate la timp.

  • CE NE ADUCE 3G: multe in afara de voce si preturi deocamdata necunoscute

    SERVICII BAZATE PE LOCALIZARE

    • IDENTIFICAREA restaurantelor, sucursalelor de banci, statiilor de transport in comun.
    • MONITORIZAREA si asistarea in trafic a flotelor auto. Harti pe mobil.
    • SUPRAVEGHEREA casei sau firmei, a copiilor sau batranilor, de la distanta.

    DIVERTISMENT SI INFORMARE

    • STIRI PE MOBIL, videoclipuri, filme scurte. Descarcarea de muzica in format mp3.
    • VIZUALIZAREA de pagini de Internet, acces e-mail, accesul la reteaua companiei, editarea si vizualizarea de documente si prezentari.
    • JOCURI tridimensionale interactive.

    TELEFONIE SI TRANSMISIE DE DATE

    • VIDEOTELEFONIE, videoconferinta, servicii de voce mai ieftine.
    • VITEZE MARI de transmisie a documentelor, e-mailurilor, fotografiilor de dimensiuni mari.
    • PROGRAME TV in format digital, direct pe telefon.

  • Povestea mobilului

    Primele telefoane pentru automobile au fost introduse in SUA la sfarsitul anilor ‘40 iar in Europa la inceputul anilor ‘50. Serviciul oferea acces limitat, mobilitate scazuta, calitate proasta a vocii, echipamente scumpe si susceptibile de a fi usor interceptate. Pana in 1980, mai putin de un milion de utilizatori erau abonatii acestor servicii.

    1G: TELEFONIA CELULARA IN SISTEM ANALOG Sistemul de celule ofera acces mai multor utilizatori simultan la serviciile de telefonie mobila.  Primele sisteme celulare 1G au fost Advanced Mobile Phone System (AMPS), Nordic Mobile Telephone (NMT) si Total Access Communication System (TACS), aparute la sfarsitul anilor ’70 si inceputul anilor ’80. La noi a patruns NMT-ul, prin Telemobil, la inceputul anilor ‘90. Dupa introducerea 1G, piata mondiala a crescut anual cu 30-50%, pana in 1990 atingand 20 de milioane de utilizatori.

    2G: TELEFONIA CELULARA DIGITALA A adus o calitate mai buna a transmisiei de voce si noi servicii, cum ar fi mesajele scurte (SMS) sau transmisie de date si fax. Printre sistemele 2G se numara GSM, Digital AMPS (D-AMPS), Code Division Multiple Access (CDMA) si Personal Digital Communication (PDC). Dintre acestea, GSM este cel mai raspandit, cu peste 500 de retele in 140 de tari si peste un miliard de utilizatori.

    3G: STANDARDUL IMT-2000 In 1999, la Fortalezza, Brazilia, ITU – Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor, a adoptat standardul IMT 2000. Principalele cerinte ale acestui standard sunt ca retelele sa fie universal accesibile, sa permita rularea oricarei aplicatii, sa suporte transmisia de date atat prin comutare de pachete cat si de canal si sa ofere viteze de transmisie de pana la 2 Mbps in regim stationar. W-CDMA (sau UMTS – Universal Mobile Telecomunication Sistem) este standardul folosit de operatorii GSM pentru trecerea la 3G, iar CDMA 2000 1x EV-DO este evolutia sistemului 2G CDMA catre 3G

  • ENERGIE: Consumatorii si distribuitorii vor putea achizitiona energie de pe piata europeana

    Romania s-a conectat la reteaua energetica europeana. Miza este importul de energie mai ieftina, mai ales pe timp de noapte, cand europenii au tarife de trei ori mai mici decat ziua. In acelasi timp, piata unica europeana va disciplina tehnic si financiar producatorii.

    Marian Cernat este unul din oamenii care au integrat Romania in Uniunea Europeana. Nu este vreun oficial al Guvernului si nu a participat le negocieri sau discutii pe tema integrarii. In schimb a apasat, in calitate de dispecer, butonul care a comandat interconectarea sistemului energetic din Romania cu cel european.

    Conectarea liniei electrice de inalta tensiune ce leaga Aradul de Sandorfalva (Ungaria) s-a petrecut duminica, 10 octombrie, la ora 10.34, fiind prima dintr-o serie de cinci actiuni de conectare ce a implicat retelele electrice din Romania, Ungaria, Muntenegru, Bosnia Hertegovina, Serbia, Croatia si Ucraina.  

    „De duminica exista o singura Europa energetica“, spune Dan Ioan Popescu, ministrul economiei si comertului. Integrarea fizica a pietelor de energie electrica din sud-estul Europei in piata interna unica de electricitate din Uniunea Europeana este o actiune cu impact major asupra multor actori din economia romaneasca: in primul rand furnizorii, transportatorii si distribuitorii de electricitate, dar si marii consumatori industriali.  Concret, integrarea sistemelor energetice a contribuit la incheierea capitolului 14 Energie privind aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. 

    In acelasi timp, producatorii romani de electricitate vor putea exporta in Uniunea Europeana, iar consumatorii si distribuitorii vor putea achizitiona energie de pe piata europeana. 

    Tranzitele de electricitate vor aduce Transelectrica venituri suplimentare. Pentru consumatori, puterea uriasa a retelei europene, de 300.000 MW, este in masura sa elimine orice fluctuatii din sistemul romanesc (8.500 MW). Nu in ultimul rand, interconectarea va reprezenta un argument suplimentar in atragerea de investitori in privatizarea distributiei si productiei de energie electrica. 

    „Va exista o presiune asupra producatorilor de electricitate pentru a avea un pret cat mai competitiv, deoarece exista posibilitatea de a exporta surplusul de energie electrica pe piata UE, dar si pentru ca putem sa luam electricitate la un pret mai redus“, a precizat Dan Ioan Popescu. El a apreciat ca piata europeana va fixa pretul de vanzare al electricitatii.

    Teorectic, primii beneficiari ai conectarii la sistemul european de energie ar trebui sa fie marii consumatori eligibili romani, printre care se numara Alro Slatina, Lafarge, Oltchim sau Petrotub.

    In prezent, acestia cumpara energie aproape exclusiv de pe piata romaneasca, fiecare negociindu-si tarifele. In functie de consum, companiile pot obtine reduceri importante fata de tariful consumatorilor captivi – 2,6 milioane de lei (circa 60 euro)/ MWh. Asta inseamna ca pot negocia tarife aproape de cele mai mici din tari europene precum Suedia (46 euro/MWh) sau Norvegia (44 euro/MWh).

    In aceste conditii, adevarata miza pentru consumatorii eligibili este de a putea beneficia de energie cumparata la tarif de noapte de la europeni. In Uniunea Europeana, tarifele la consumul de noapte pot fi de trei ori mai mici decat pentru cel de zi, adica pot ajunge si la 15 euro/ MWh.

    „Probabil ca achizitii de energie ale companiilor romanesti la tarif de noapte european vor putea avea loc peste minim doi ani“, spune Peter Braun, vicepresedinte al Alro Slatina.   

    Deocamdata, consumatorii eligibili romani acreditati nu s-au inghesuit sa profite nici macar de libertatea de a-si negocia tarifele.

    Astfel, mai putin de jumatate dintre acestia au optat pentru schimbarea furnizorului de energie electrica, astfel incat, desi gradul de deschidere al pietei de electricitate a fost stabilit la 40%, nivelul real al contractelor negociate este de 21% din consumul total. Piata energetica romaneasca este in plina transformare. Grupul italian Enel a preluat in vara acestui an distributiile de electricitate Banat si Dobrogea, dupa ce a negociat cu statul roman mai mult de un an. Urmatoarele doua distributii de electricitate scoase la privatizare sunt Electrica Oltenia si Electrica Moldova. De aceste companii s-au aratat interesate CEZ din Cehia, E.ON din Germania si Union Fenosa International din Spania, alaturi de Public Power Corporation din Grecia si AES din Statele Unite. Ofertele finale sunt asteptate de Ministerul Economiei in aceasta saptamana. 

    Si piata productiei de energie electrica s-a reconfigurat in ultimii ani, in urma reorganizarii Termoelectrica. Dupa externalizarea unor centrale catre autoritatile locale a crescut ponderea producatorilor independenti de pe piata. De asemenea, filiale ale Termoelectrica precum Bucuresti, Deva sau Galati activeaza ca actori in nume propriu pe piata, iar marile centrale din Oltenia – Turceni, Rovinari si Craiova sunt prinse in componenta complexelor energetice scoase la privatizare pentru a atrage investitori straini.

    Piata energiei electrice este liberalizata in proportie de 40% in acest moment, fiind prevazuta o deschidere totala pana in 2007. La finele acestui an, autoritatile romane vor trece la o deschidere a pietei de 55%.