BusinessMagazin

Blog

  • Cele mai puternice femei din România: Anca Vlad, Fildas Grup

    CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN ROMÂNIA – EXCLUSIV

    „Banii erau puţini şi atunci lucram şi ca profesor de engleză la sfârşit de săptămână şi ca traducător la diverse congrese de medicină.„ Aşa au remarcat-o companiile farmaceutice, întrucât în 1987 s-a transferat la Camera de Comerţ ca economist principal, unde se ocupa de zona de medicamente. După Revoluţie, toată lumea a început să-şi facă afaceri pe cont propriu, iar Anca Vlad a ţinut pasul. A început consultanţa de marketing, mai exact familiariza străinii cu oportunităţile de afaceri pe care le oferă România.

    Treptat, companiile farmaceutice nu mai aveau cui să vândă produsele, întrucât firmele de stat se destrămaseră. Aşa că a decis să se mute înspre latura comercială. „Principalul capital pe care l-am avut a fost încrederea pe care am stârnit-o oamenilor.„ De fapt, aşa a primit primul camion de medicamente, în valoare de câteva zeci de mii de lire sterline. Peste ani, Fildas a ajuns unul dintre cei mai puternici distribuitori pe plan naţional, iar Catena o reţea de farmacii care contează tot mai mult printre marile lanţuri.

    Anca Vlad a pus bazele Fildas în primii ani de după Revoluţie, în timp ce reţeaua Catena a apărut în 1999. Zece ani mai târziu, Anca Vlad spunea că a ţinut foarte mult să aibă sediul social în România şi că ar fi fost uşor să se mute în Cipru sau în Olanda şi să plătească taxe mai puţine, însă a dorit să demonstreze că se poate şi ca firmă românească. Catena şi Fildas sunt o afacere anuală de 221 mil. euro.

    Cea mai bogată femeie din România

    Cele mai puternice femei din România: Dorothy Constantin, High Fashion Concept (Victoria 46, Day & Night, Petit’s, The Code)

    Cele mai puternice femei din România: Ioana Lemnaru, Mercedes-Benz România

    Cele mai puternice femei din România: Camelia Şucu, Class Living

    Cele mai puternice femei din România: Irina Schrotter, Casa de modă Irina Schrotter

    Cele mai puternice femei din România: Cristina Bâtlan, Musette

    Business Magazin lanseaza cea de-a doua ediţie a catalogului dedicat celor mai puternice femei din mediul de afaceri romanesc. De această data, 200 cele mai puternice femei din business cuprinde 200 de nume reprezentative, din pozitii-cheie de conducere, precum CEO, CCO, directori generali, economici, antreprenori, consultanti sau Country Manageri. Au reusit sa castige, in timp, admiratia si recunoasterea propriei valori pentru ca apoi sa preia pozitii importante de conducere. Femeile de afaceri din Romania valideaza propriul succes prin cifre de afaceri ce le pozitioneaza pe primele locuri in topuri.

    De la an la an, numarul lor este tot mai mare, iar notorietatea si aprecierea de care se bucura nu sunt altceva decat recunoasterea valorii la purtator, un simbol pe care Business Magazin il sustine si il sprijina permanent.

    Pentru ca au demonstrat perseverenta, profesionalism, curaj si maxima implicare, femeile antreprenor au reusit consolidarea unei cariere bazata pe dinamism, actiune si permanenta dedicare. Câteva dintre numele pe care cititorii Business Magazin le pot regăsi în paginile catalogului sunt: Irina Schrotter, Camelia Sucu, Aneta Bogdan, Carmen Adamescu, Maria Grapini, Rucsandra Hurezeanu, Violeta Ciurel, Amalia Nastase, Cristina Batlan , Irina Socol, Monica Iavorschi, Adina Pascu, Andreea Mihai, Georgeta Serban, dar şi multe altele.

    Catalogul este disponibil de pe data de 11 martie în reţelele de distibuţie a presei Inmedio şi Relay la preţul de 35 lei.

    Pentru a vedea unde sunt toate locaţiile Inmedio şi Relay click aici

    Comandă online catalogul AICI.

  • Cine este femeia care a trecut de un milion de euro cu magiunul de Topoloveni

    CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN ROMÂNIA – EXCLUSIV

    La finalul lui 2000, Bibiana Stanciulov a pus ochii pe fabrica de stat de magiun din Topoloveni, în lichidare la acea vreme, şi, după ce a renunţat la postul de radio la care lucra atunci, a decis să devină antreprenor. A cumpărat fabrica în 2001 şi a modernizat-o printr-o investiţie de circa 1,5 milioane de euro, din care jumătate de milion de euro din fonduri europene. Dacă la început magiunul şi dulceaţa erau comercializate în regim vrac şi exportate îndeosebi pe pieţe din Austria şi Germania, mai târziu compania s-a axat pe producţia la borcan atât pentru piaţa locală, cât şi pentru cea internaţională. „Greul a început în 2001, când am achiziţionat secţia de magiun şi produse deshidratate de la Topoloveni; în acel moment nu aveam niciun tip de pregătire în domeniul industriei alimentare; dar foarte grea a fost şi perioada de după aprilie 2011, după ce am înregistrat «magiunul de prune Topoloveni» ca Indicaţie Geografică Protejată deoarece au apărut falsele magiunuri pe piaţa românească.”

    Bibiana Stanciulov conduce afacerea împreună cu fiica ei, Diana Stanciulov, prin activităţi de coordonare, promovare şi stabilire a priorităţilor de producţie. Născută în 1953, ea s-a orientat mai întâi către disciplinele umaniste: a absolvit Facultatea de Filosofie în 1976 şi a avut o carieră în învăţământ şi radio. A intrat în mediul de afaceri în 1993, iar dacă n-ar fi făcut această alegere, i-ar fi plăcut să-şi continue cariera în mass-media.

     Proprietara firmei Sonimpex Topoloveni crede că românii nu vor renunţa la produsele alimentare tradiţionale, chiar dacă preţurile unora dintre acestea pe rafturile magazinelor sunt mari. Ea a adăugat că niciun producător român “nu are nesimţirea” ca în aceste condiţii să pună nişte preţuri mari. “Dar în condiţiile în care eu încasez 9 lei şi pe mine mă înjură toată lumea pentru magiunul meu, toţi mă înjură la preţ, eu ce să fac? Nu am alegere”, a spus Stanciulov. Aceasta a adăugat că borcanul de magiun se vinde în hipermarketuri cu 20-23 de lei. “Despre asta discutăm, ca să nu mă mai înjure nimeni pe mine când vorbim despre magiun”, a mai spus ea. Stanciulov a explicat pentru MEDIAFAX că preţul de plecare în discuţiile cu hipermarketurile, pentru un borcan de magiun, este de 15 lei, din care încasează efectiv 9 lei, restul scăzându-se din preţul iniţial, ca taxe de marketing, promovare, taxe de revistă etc. percepute de magazin.

    Business Magazin: Cât de greu îşi croieşte o femeie drumul în lumea de business?
    Nu cred că se face distincţia între a fi bărbat sau femeie în business. Important este ce vrei să faci: bani trecând peste orice sau să creezi o afacere, un nume sau chiar renume pentru România? Cred că femeile creează afaceri mult mai durabile şi cu impact social mai mare, în comparaţie cu bărbaţii care fac bani, trecând peste orice.

    Business Magazin: Cum v-aţi caracteriza stilul de conducere şi de creare a unei afaceri?
    Dur faţă de mine însămi, responsabilitate maximă pentru fiecare gest, acţiune; ordine deplină, cunoaşterea cât mai bună  a colectivului pentru a şti ce şi cât pot solicita fiecăruia; menţinerea colectivului. 

    Business Magazin: Care sunt destinaţiile dvs. de vacanţă preferate?
    Elveţia  (în ultimii 10 ani mi-am permis o singură „vacanţă„ de şase zile) şi orice  destinaţie exotică, la care acum doar visez.

    Cea mai bogată femeie din România

    Cele mai puternice femei din România: Dorothy Constantin, High Fashion Concept (Victoria 46, Day & Night, Petit’s, The Code)

    Cele mai puternice femei din România: Ioana Lemnaru, Mercedes-Benz România

    Cele mai puternice femei din România: Camelia Şucu, Class Living

    Cele mai puternice femei din România: Irina Schrotter, Casa de modă Irina Schrotter

    Cele mai puternice femei din România: Cristina Bâtlan, Musette

    Business Magazin lanseaza cea de-a doua ediţie a catalogului dedicat celor mai puternice femei din mediul de afaceri romanesc. De această data, 200 cele mai puternice femei din business cuprinde 200 de nume reprezentative, din pozitii-cheie de conducere, precum CEO, CCO, directori generali, economici, antreprenori, consultanti sau Country Manageri. Au reusit sa castige, in timp, admiratia si recunoasterea propriei valori pentru ca apoi sa preia pozitii importante de conducere. Femeile de afaceri din Romania valideaza propriul succes prin cifre de afaceri ce le pozitioneaza pe primele locuri in topuri.

    De la an la an, numarul lor este tot mai mare, iar notorietatea si aprecierea de care se bucura nu sunt altceva decat recunoasterea valorii la purtator, un simbol pe care Business Magazin il sustine si il sprijina permanent.

    Pentru ca au demonstrat perseverenta, profesionalism, curaj si maxima implicare, femeile antreprenor au reusit consolidarea unei cariere bazata pe dinamism, actiune si permanenta dedicare. Câteva dintre numele pe care cititorii Business Magazin le pot regăsi în paginile catalogului sunt: Irina Schrotter, Camelia Sucu, Aneta Bogdan, Carmen Adamescu, Maria Grapini, Rucsandra Hurezeanu, Violeta Ciurel, Amalia Nastase, Cristina Batlan , Irina Socol, Monica Iavorschi, Adina Pascu, Andreea Mihai, Georgeta Serban, dar şi multe altele.

    Catalogul este disponibil de pe data de 11 martie în reţelele de distibuţie a presei Inmedio şi Relay la preţul de 35 lei.

    Pentru a vedea unde sunt toate locaţiile Inmedio şi Relay click aici

    Comandă online catalogul AICI.

  • Tulcea este primul oraş din România care primeşte titlul de „Oraşul Reciclării”

    Tulcea a fost oraşul care a obţinut cel mai mare punctaj la evaluarea finală, demonstrând astfel că deţine cel mai performant sistem de colectare separată dintre cele 20 de oraşe participante. Criteriile care au stat la baza evaluării oraşelor participante au fost: calitatea serviciilor de colectarea separată a deşeurilor de ambalaje (însemnând accesul populaţiei la containerele colorate, aspectul acestora şi corectitudinea depunerii separate a deşeurilor în fiecare container), cantitatea de deşeuri colectate şi campaniile de conştientizare a populaţiei cu privire la importanţa colectării separate a deşeurilor în vederea reciclării.

    Pe parcursul competiţiei au fost colectate separat peste 5,5 milioane de kg de deşeuri de ambalaje , dintre care peste 2 milioane de kg de plastic, peste 3,1 milioane de kg de hârtie-carton, 451 de mii de kg de sticlă şi peste 30 de mii de kg de metal. Aceste rezultate au fost posibile datorită implicării autorităţilor locale şi a partenerilor acestora – operatori de salubritate şi organizaţii de profil – astfel încât cei peste trei milioane de români din aceste municipii să aiba acces la un sistem de colectare separată accesibil şi funcţional, prin cele  7.500 containere speciale puse la dispoziţie de Eco-Rom Ambalaje în cele 20 de municipii.
     

  • Germania iese la atac: Euro ar mai putea avea de trăit doar cinci ani. Europa este mult mai importantă

    „Europa este importantă pen­tru mine, nu euro. I-aş da monedei doar puţine şan­se de supravieţuire“, a spus Konard într-un inter­viu acordat publicaţiei Welt am Sonntag, adău­gând că cinci ani este „un termen rea­list“ pentru durata de viaţă a monedei uni­ce. Konard este preşedintele Max Planck Institute for Tax Law and Public Finance.

    Aparent, ideea economistului contras­tează cu punctul de vedere oficial al guver­nu­lui de la Berlin că uniunea mo­netară tre­buie să reziste pentru ca Europa să rămână unită, scrie The Telegraph.

    Merkel insistă că vrea să protejeze euro şi să menţină zona euro în forma actuală. Într-un discurs ţinut în urmă cu doi ani în faţa parlamentarilor germani, ea a declarat că „nimeni nu ar trebui să ia ca pe ceva bătut în cuie încă 50 de ani de pace şi pro­spe­ritate în Europa. Dacă eu­ro cade, cade şi Europa“. S-ar putea ca Konard să re­ac­tua­lizeze toc­mai acest mesaj, pe care unii analişti l-au in­terpretat ca pe un aver­tisment că pră­bu­şirea zo­nei euro poate fi urmată de război.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Marfin, soluţia de salvare pentru depunătorii de la Bank of Cyprus

    Banca centrală a Ciprului a decretat ieri transferul depozitelor şi al unei părţi din creditele sucursalei de la Bucureşti a Bank of Cyprus către Marfin, subsidiara Cyprus Popular Bank, a anunţat aseară BNR. Depozitele vor ajunge astfel sub schema locală de garantare, iar conturile de peste 100.000 de euro vor fi scutite de taxarea cu până la 60% decisă de autorităţile din insulă.

    „Acest transfer vizează toate depozitele clienţilor sucursalei Bank of Cyprus, persoane fizice şi companii, cu excepţia depozitelor constituite de unii clienţi drept garanţii pentru creditele primite. În contrapartida acestor depozite  asumate de Marfin Bank, prin protocolul de predare-primire, Bank of Cyprus a transferat lichidităţi substanţiale, precum şi un portofoliu de credite de bună calitate, cu garanţii solide, acordate persoanelor fizice şi IMM-urilor“, se arată într-un comunicat transmis aseară de BNR.

    Bank of Cyprus România mai are depozite de sub 100 de milioane de euro, potrivit unor informaţii din piaţa, în condiţiile în care în septembrie anul trecut depozitele se apropiau de 250 de milioane de euro.

    Banca s-a confruntat în a doua jumătate a lunii martie cu un val de retrageri accelerat de criza cipriotă, ceea ce a condus la decizia de suspendare a activităţii la începutul acestei luni. Clienţii nu au avut acces la depozite în ultimele trei săptămâni, doar sumele din conturile curente fiind accesibile prin intermediul cardurilor de debit. Sumele vor fi disponibile după transferul către Marfin. Clienţii transferaţi vor putea derula operaţiuni prin sucursalele Marfin, dar nu este specificat un termen la care clienţii ar trebui să aibă acces la fondurile proprii.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Diaconu trebuie să „restructureze din temelii“ Fiscul

    Gelu Ştefan Diaconu, 54 de ani, este noul preşe­dinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), revenind după patru ani în „subordinea“ lui Daniel Chiţoiu, în prezent ministrul de finanţe.

    El a lucrat mai bine de 10 ani în cadrul Finanţelor şi a condus Autoritatea Naţională a Vămilor, subordonată ANAF, între februarie 2005 şi februarie 2009, perioadă în care la conducerea Fiscu­lui a fost Chiţoiu. Diaconu, susţinut de PNL, îl înlocuieşte pe Şerban Pop, care a condus ANAF din primăvara anului 2012. Evaziunea fiscală, despre care vorbeşte toată lumea şi o „combate“, rămâne o necunoscută, o gravă piedică în calea creşterii veniturilor bugetare, dar şi un „laitmotiv“ pentru schimbarea şefilor Fiscului. La conducerea ANAF s-au mai perindat Neculae Plăiaşu, Sebastian Bodu, Daniel Chiţoiu şi Sorin Blejnar.

    Diaconu a fost implicat într-un dosar pentru înşelăciune şi abuz în serviciu, fiind acuzat că în 1996, în calitate de director al Bankcoop Neamţ, ar fi falsificat un contract de credit. Premierul Victor Ponta a spus ieri că a cerut informaţii de la toate structurile statului privind situaţia juridică a acestuia şi că răspunsul a fost că dosarul acestuia a fost închis cu neînceperea urmăririi penale şi că nu a ajuns niciodată în instanţă, potrivit Mediafax. Diaconu are ca misiune continuarea reformei ANAF şi „restructurarea din temelii a structurilor de control“, potrivit informaţiilor transmise de Ministerul Finanţelor.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • NEPI atacă locul 1 în topul proprietarilor de malluri

    Fondul sud-african de investiţii NEPI, care a ajuns la active imobiliare de circa 650 mil. euro pe piaţa locală, atacă prima poziţie în topul proprietarilor de malluri prin achiziţii şi dezvoltări noi în oraşele Târgu-Jiu, Sibiu, Drobeta-Turnu Severin şi Timişoara.

    NEPI are în prezent un portofoliu cu o suprafaţă închiriabilă de circa 156.000 mp în oraşele Brăila, Piteşti, Ploieşti şi Braşov, precum şi terenuri cumpărate în Bucureşti şi Ga­laţi pentru dezvoltarea altor proiecte, a căror finalizare este aş­teptată pentru perioada 2014-2015, când sud-africanii l-ar pu­tea depăşi pe actualul lider al pieţei, omul de afaceri ie­şean Iulian Dascălu, care deţine cinci proiecte de 230.000 mp. La Sibiu şi Severin NEPI îşi propune să preia controlul asupra a două centre comerciale funcţionale, în timp ce la Târgu-Jiu şi Timişoara sud-africanii vor să ridice proiecte „de la zero“.

    Industria mallurilor suferă în prezent din cauza vânzărilor slabe şi a gradului ridicat de îndatorare bancară a dezvoltatorilor, în timp ce NEPI se finanţează în special de pe burse şi are în prezent potenţialul de a-şi extinde agresiv portofoliul, bugetul de investiţii pentru următorii trei ani fiind de circa jumătate de miliard de euro.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Sfrija vrea 10 mil. euro pentru o firmă desprinsă din Vel Pitar

    Liviu Sfrija (52 de ani), executivul care a condus timp de şase ani opera­ţiunile locale ale Henkel, şi-a bugetat afaceri de 10 mil. euro pentru Terra Bisco, o companie de distribuţie de alimente desprinsă din cadrul Vel Pitar în urmă cu o lună.

    „Preşedintele CA al Vel Pitar – Geor­ge Frâncu – şi reprezentantul ac­ţio­narului NCH – Siminel Andrei – au decis separarea liniilor de business din cadrul grupului în pâine şi produse long life (cu viaţă mai lungă de 60 de zile – n.red.)“, spune Sfrija care se ocupă astfel de dulciurile, snacks-urile şi pastele produse de Vel Pitar.

    Pentru moment noua entitate are în portofoliu doar brandurile Vel Pitar, însă pe viitor vrea să încheie parteneriate cu alţi producători cu care să lucreze în sistem de marcă privată. „Nu ne vom limita la brandurile Vel Pitar. Vom în­cheia parteneriate cu producă­tori de alimente urmând ca aceştia să producă pentru noi, în sistem de marcă privată. Noi practic vom dezvolta branduri şi le vom distribui în piaţă, producţia urmând a fi realizată de alte companii.“

    Terra Bisco este deţinută de acţionarii Vel Pitar (fondul de investiţii NCH) şi de Liviu Sfrija cu o partici­pa­ţie minoritară. Vel Pitar este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de panificaţie, compania disputându-şi supremaţia cu Boromir.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Un miliard de euro pe an, „costul“ cu zilele libere ale angajaţilor

    Economia pierde anual peste un miliard de euro pe an din zilele libere acordate celor 4,3 milioane de angajaţi, aceasta fiind valoarea costurilor pe care le au angajatorii cu cele 9 zile libere de săbătoare legală acordate anga­jaţilor în timpul săptămânii, arată un calcul al ZF pe baza datelor de la Institutul de Statistică.

    Costul mediu total al unei companii din România cu un angajat este de circa 27 de euro pe zi, iar angajaţii îşi primesc salariul şi în zilele libere legale. „Suma pierdută este mai mare dacă luăm în calcul impactul pe baza valorii adău­gate create în fiecare zi lucrătoare în economie, se pierde, de exemplu, profitul generat de fiecare angajat, precum şi alte elemente care formează valoarea adăugată. Dar acest lucru nu înseamnă că toată lumea ar trebui să muncească 365 de zile pe an“, explică analistul economic Aurelian Dochia. El spune că, totuşi, la nivel european, România se află undeva la mijloc în ceea ce priveşte numărul de zile libere legale. Guvernul a aprobat ca zilele de 2 şi 3 mai să fie libere pentru bugetari, acestea urmând să fie recuperate în weekend, însă analiştii spun că eficienţa anga­jaţilor în zilele de sâmbătă este mult mai scăzută.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Stroe, Dacia: Daimler va atrage şi alţi investitori

    Investiţia de 300 mil. euro la Sebeş a concernului german Daimler în producţia de cutii de viteze pentru automobilele Mercedes-Benz va atrage noi investiţii pe piaţa locală, în special în componente tot mai avansate.

    „Decizia de investiţie a Daimler în România aduce un plus extraordinar pentru economia locală. E un magnet care atrage şi pe alţii. Faptul că Daimler va asambla la Sebeş cutii de viteze, cel mai important şi complicat subansamblu al unei maşini va duce la creşterea competitivităţii Româ­niei în următorii ani“, a declarat ieri la emisiunea ZF Live Constantin Stroe, preşedintele Asociaţiei Construc­torilor de Automobile din România (ACAROM), care mai deţine şi funcţia de vicepreşedinte al Automobile Dacia.

    Cea mai nouă investiţie atrasă de România este cea a Daimler, prin divizia locală Star Transmission, companie care va investi 300 mil. euro într-o nouă uzină la Sebeş, unde vor fi produse viitoarele generaţii de cutii de viteze pentru autoturismele Mercedes-Benz, aceasta fiind cea mai mare investiţie a unui producător de componente auto pe piaţa locală în ultimii ani.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro