BusinessMagazin

Blog

  • Cum a fost anul 2023, ce previziuni am făcut şi ce s-a adeverit: Dobânzile s-au stabilizat, inflaţia s-a redus mai mult, dar economia a scăzut mai mult decât aşteptările. Creşterea fiscalitaţii nu a fost prevăzută, iar mediul de business este revoltat. Piaţa de IT s-a mai răcit, iar vânzarea a trei bănci a fost o surpriză.

    Ca la fiecare final de an trebuie să tragem linie şi să vedem cum a fost, cel puţin din punct de vedere economic şi al businessului şi să vedem ce am previzionat la începutul anului şi ce s-a realizat.

    2023 ar fi putut să fie un an bun din punct de vedere economic dacă nu am fi avut problema bugetară, o creştere a deficitului cu 40 de miliarde de lei sau cât va ieşi în final peste deficitul bugetar asumat de 64 miliarde de lei, a dat peste cap pe toată lumea. Derapajul bugetar a dus la începutul creşterii fiscalităţii şi apariţia unor taxe noi – 1% pe cifra de afaceri a marilor companii şi 2% taxă pe activele bancare – o creştere a fiscalităţii care a dus la tensionarea mediului de afaceri, care înseamnă începutul declanşării unui conflict deschis între organizaţiile patronale şi guvern.

    Confruntate cu creşterea fiscalitaţii, cu creşterea dobânzilor, cu scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor, firmele româneşti şi multinaţionalele au început să dea câţiva paşi înapoi, au redus investiţiile, au pus proiectele pe hold, au redus angajările, au început să ţină de bani, mai ales că statul îşi plăteşte facturile din ce în ce mai greu.

    Toate aceste lucruri s-au văzut în scăderea creşterii economice, care a adus şi reducerea veniturilor statului. De la o creştere economică de 4,7% în 2022, economia a scăzut după trei trimestre din 2023 la numai 1,4%, chiar şi sub cele mai pesimiste previziuni.

    Degeaba a scăzut inflaţia la jumătate în acest an, 6,7% faţă de 16% anul trecut. Scăderea puterii de cumpărare s-a văzut mult mai mult în acest an, consumul ajungând la numai o creştere de 2%.

    Dacă guvernul Ciucă/Ciolacu nu ar fi împins investiţiile publice în infrastructură, probabil că nu am fi avut deloc creştere economică în acest an.

    Industria României a scăzut fiind dependentă de Germania şi de celelalte ţări europene, care la rândul lor sunt dependente de China, care nu a stat deloc bine din punct de vedere economic în acest an.

    Statele Unite au reuşit să îşi reducă inflaţia prin creşterea dobânzilor la cel mai înalt nivel – peste 5% – dar fără a afecta economia americană, care nu a intrat în recesiune.

    Nu acelaşi lucru se poate spune despre Europa care cochetează acum cu recesiunea. Creştere dobânzilor la euro la 4% pentru reducerea inflaţiei începe să se vadă negativ în a doua economie a lumii – Uniunea Europeană.

    Deşi pare un paradox, din punct de vedere statistic, România va consemna în 2023 un nou record economic, adică PIB-ul va atinge un nou maxim istoric de 320 de miliarde de euro. Cum am ajuns aici, când lumea crede că suntem într-o criză economică: în valoare nominală PIB-ul creşte, susţinut şi de inflaţie, iar dacă raportăm acest PIB – de 1.583 miliarde lei – la cursul valutar leu/euro care a rămas stabil, rezultă în euro un PIB mai mare – 320 de miliarde de euro, faţă de 280 de miliarde in 2022.

    Din punct de vedere politic, coaliţia PSD-PNL, cu rocada de prim-miniştri Ciucă-Ciolacu, a rezistat şi a adus o relativă stabilitate politică, ceea ce în contextul continuării războiului din Ucraina a ferit România de mari probleme politice şi de securitate.

    În sectorul bancar românesc nu au fost probleme – taxa bancară de 2% poate fi absorbită de bănci. În schimb, ne-am trezit cu 3 tranzacţii bancare, dintre care 2 nu prea au fost aşteptate. Vânzarea OTP şi vânzarea Alpha Bank (la Unicredit) au fost tranzacţiile surpriză din 2023. A treia tranzacţie – vânzarea First Bank – nu a fost o surpriză pentru că banca era la vânzare, surpriza venind însa din partea cumparătorului, grupul intalian Intesa, care mai degrabă era pe picior de plecare din România şi nu un cumpărător de alte bănci. Dar se pare ca italienii şi-au schimbat strategia faţa de România, cel puţin la nivelul băncilor.

    În business, vânzarea reţelei Profi, către grupul olandez din spatele Mega Image, a fost cea mai mare tranzacţie pe piaţa de fuziuni şi achiziţii.

    Listarea Hidroelectrica la Bursă, aşteptată cu sufletul la gură, s-a realizat, suma strânsă de Fondul Proprietatea, care si-a vândut acţiunile, depăşind aşteptările, aproape 2 miliarde de euro.

    Ca să vedem ce am prognozat la începutul anului şi ce s-a realizat, m-am intors la articolul scris în 8 ianuarie 2023 – Ce va fi în 2023: dobânzile se stabilizează şi vor începe să scadă, băncile vor fi destul de reticente cu acordarea de credite noi, piaţa imobiliară rămâne blocată pentru că cererea de credite scade, problema lui Isărescu va fi să nu scadă cursul valutar, nu să crească, adie vânt rece în IT şi atenţie la dosarul Roşia Montană

     

    1. Economia – S-ar putea să meargă mai bine decât prognozele de acum, de 2%. – Din păcate economia a mers mai prost decât previziunile.

    2. Inflaţia va scădea de la 16% vom ajunge la 10-11%. – Inflaţia a scăzut, dar mai mult decât estimările, finalul acestui an va consemna o inflaţie de 6-7%. Este adevărat că şi guvernul Ciolacu a forţat retailerii şi producătorii să tină preţurile în frâu.

    3. Dobânzile la lei s-au stabilizat şi vor scădea. – Asa s-a întâmplat. ROBOR-ul a scăzut la 6,2%, IRCC-ul nu a crescut peste 6%, iar BNR, după creşterea de la începutul anului a dobânzii de referinţă la 7%, nu a mai operar nicio altă modificare.

    4. Cursul leu/euro va rămâne stabil. – Cursul valutar a rămas stabil, creşterea fiind de numai 0,5%. BNR s-a luptat să nu scadă cursul leu/euro la ce intrări de valută au fost, în special din parte investitoriilor străini de portofoliu, care au cumpărat titluri de stat româneşti, care oferă în continuare o dobândă mare. Pentru a finanţa deficitul bugetar în creştere Ministerul Finanţelor trebuie să ofere dobânzi mai mari la vânzarea titlurilor de stat.

    5. Băncile vor avea un an dificil. – Nu ştiu dacă băncile au avut un an dificil având în vedere că vor raporta un profit istoric, ci mai degrabă complicat prin reducerea cererii de credite – nu au mai avut alternativa acordării de credite în euro ca în 2022, pentru că şi aici creditele au crescut companiile încep să aiba dificultăţi în încasarea facturilor, mai ales cele care au contracte cu statul, consumul a scăzut, ceea ce impactează finanţele multor companii, în special cele românesti. A mai venit şi taxa bancară.

    6. Companiile româneşti mici şi mijlocii vor avea o viaţă grea. – Au o viaţă din ce în ce mai grea pentru că economia scade, toata lumea îşi protejează banii, finanţarea bancară este scumpă, plus că nu se gasesc alte surse de finanţare.

    7. Preturile la energie – gaze şi energie electrică – se vor stabiliza, dar în sus – Aşa s-a întâmplat, dar acest lucru nu încălzeşte foarte mult economia şi firmele . Guvernul a plafonat preţurile la energie şi gaze, dar factura de câteva miliarde de euro se regăseşte în deficitul bugetar şi într-un final în creşterea fiscalităţii.

    8. Proiectul de gaze din Marea Neagra se îndreaptă către un conflict între statul român şi OMV. Nu s-a întâmplat acest lucru, ci dimpotrivă proiectul din Marea Neagră, care implică investiţii de peste 4 miliarde de euro pe care trebuie să le realizeze Petrom şi Romgaz, a primit undă verde. Celălalt proiect de gaze din Marea Neagra- Black Sea Oil &Gas nu şi-a găsit un alt cumpărător aşa că fondul de investiţii Carlyle a rămas în proiect.

    9. Piaţa muncii şi a salariilor va continua să fie tensionată. – Este tensionată, dar pare că s-a mai răcit. Companiile nu forţează noi angajări pentru că economia scade, ceea ce a dus şi la încetinirea creşterii salariilor.

    10. Piaţa de IT începe să simtă puţin restructurările care vin din America. – Această previziune s-a adeverit şi, mai mult decât atât, scoaterea facilităţii fiscale din IT a adus o presiune suplimentară pe aceasta piaţă. Salariile în IT nu au mai crescut ca în anii precedenţi, companiile au făcut şi mai puţine angajări, proiectele s-au redus şi toată lumea aşteaptă să vadă ce se întâmplă la anul. Pentru că PNNR-ul nu s-a deblocat, celebrul proces de digitalizare al administraţiei şi al mediului de business este în stand-by.

    11. Piaţa imobliară va rămâne în continuare blocată. – Este blocată, tranzacţile au scăzut cu o treime, dar preţurile nu scad, dar nici nu cresc. Blocajul autorizaţiilor din Bucureşti se menţine în continuare.

    12. E-commerce-ul şi piaţa de logistică încep să îşi tempereze creşterea – Această previziune s-a adeverit, e-commerce-ul are o creştere mult mai redusă, chiar şi decât aşteptările de numai o cifră 4-5%, iar acest lucru afectează şi piaţa de logistică.

    13. Bursa – a avut un an foarte bun, indicele bursier BET a crescut cu aproape 30%, principalele acţiuni şi-au revenit după scăderea din 2022.

    14. Listarea Hidroelectrica la Bursă – S-a întâmplat şi a fost un succes foarte mare, peste aşteptări, punând România şi Bursa de la Bucureşti în fruntea pieţelor anului 2023. Listarea Hidroelectrica cu succes la Bursă a atras noi nume de investitori, atât din străinătate, cât şi din zona de retail.

    15. Piaţa de fuziuni şi achiziţii va rămâne destul de blocată – Nu prea s-a întâmplat, au fost câteva tranzacţii mari, începand cu preluarea Profi de către Ahold/Mega Image – o tranzacţie de 1,3 miliarde de euro, o realizare foarte bună pentru România.

    16. Dosarul Roşia Montana. – Dacă nu se va anunţa verdictul procesului de la Washington în următoarele două săptămâni, unde în joc sunt depăgubiri care pot varia de la 1 mliard de dolari la 4 miliade de dolari, sigur anul viitor vom vedea rezultatele acestui proces. Dacă România va pierde va fi un scandal foarte mare.

     

    Pentru previziunile anului 2024 ne vedem în primele săptămâni din ianuarie.

     

  • Personalitatea anului se acordă cursului valutar leu/euro pentru stabilitatea de care dă dovadă de 4 ani deşi suntem loviţi numai de crize

    Nu ştiu dacă cineva s-ar fi aşteptat la o asemenea stabilitate a cursului valutar leu/euro de care avem parte de aproape patru ani. Poate doar Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, pentru care stabilitatea cursului valutar în vremuri de criză este obiectivul principal.

    De aproape patru ani suntem într-o criză continuă: trei ani de pandemie, aproape doi ani de război la graniţă, după ce Rusia a atacat militar Ucraina, un an şi jumătate de inflaţie şi creşterea exponenţială a dobânzilor care a dat peste cap lumea occidentală.

    Nimeni din lumea occidentală nu crede că inflaţia poate să reînvie şi că băncile contrale vor fi nevoite să majoreze dobânzile la nişte niveluri fără precedent. În America dobânda a crescut de la 0% la 5%, iar în Europa de la minus 0,5% la 4%. La Bucureşti, BNR  a majorat dobânda de referinţă de la  1,5% la 7%.

    Stabilitatea cursului valutar leu/euro a fost remarcabilă şi este în continuare: dacă la 1 ianuarie 2020 cursul era cotat la 4,7218 lei/euro, marţi, 12 decembrie 2023, când scriu acest articol, cursul valutar a fost cotat la 4,9724 lei/euro, adică o creştere de numai 5,3%. (Pentru cei care îşi mai aduc aminte, în anii ʼ90 cursul creştea cu 5% pe zi.) În 2023, cursul a crescut cu numai 0,5% şi poate chiar ar fi scăzut avînd în vedere miliardele de eruo care au intrat în ţară din investiţiile străinilor în titlurile de stat româneşti, care au oferit o dobândă în lei foarte bună, din fondurile euopene sau din banii trimişi de românii care sunt la muncă în afară.

    De la 1 ianuarie 2020 şi până în octombrie 2023, inflaţia cumulată a fost de 33,7%. Deşi în aceşti aproape 4 ani România a înregistrat deficite comerciale uriaşe, adică importurile au depăşit exporturile cu peste 100 mld. euro, cursul valutar a rămas extrem de stabil. BNR nu a pierdut rezervă valutară, ci dimpotrivă, a înregistrat o creştere de 26 de mld. euro, respectiv de la 32,9 mld. euro la începutul lui 2020 până la 58,9 mld. euro la finalul lunii noimebrie 2023. La fel, rezerva internaţională a României administrată de BNR, care include rezerva în valută plus rezerva de aur, a crescut de la 37,4 mld. euro la 65 mld. euro în noiembrie 2023, adică un plus de 27,6 mld. euro.

    Mai mult decât atât, în cei 4 ani, datoria publică a statului şi datoria externă a României (care include datoria statului şi datoria sectorului privat) au înregistrat o creştere fără precedent. Spre exemplu, datoria externă a crescut de la 106 mld. euro la 161 mld. euro, deci avem o creştere de 60%.

    Mugur Isărescu a tinut cursul valutar stabil ca o ancoră în vremuri de criză, mai ales că românii se uită la evoluţia cursului ca la indicatorul care arată daca vine sau nu criza.

    Această stabilitate a cursului i-a ajutat pe foarte mulţi români, atât persoane fizice, cât şi firme.

    Dar la un moment dat toate aceste deficite, care se tot adună plus creşterea datoriei publice şi a datoriei externe, care încep să devină o problemă, se vor duce în cursul valutar. Nu ştim când va fi acest moment, poate să fie peste un an, poate să fie peste ani.

    Dar până atunci trebuie să ne bucurăm şi să salutăm această stabilitate a cursului valutar leu/euro din 2023 dar şi din ultimii patru ani – 2020, 2021, 2022, 2023.

    În lei, puterea de cumpărarea a crescut mai puţin pentru că a fost afectată de explozia inflaţiei.

    Cel mai important lucru adus de această stabilitate a cursului valutar ţine de creşterea puterii de cumpărare în euro, ceea ce ne-a permis să mai recuperăm din punct de vedere statistic ceva teren faţă de ţările occidentale. În aceşti ani salariile au crescut în lei, în valoare nominală – salariul mediu a crescut cu 45% -, iar dacă se împarte această majorare la creşterea de numai 5% rezulultă o creştere de nu mai puţin de 40% a puterii de cumpărare în euro.

    Această creştere a puterii de cumpărare în euro se vede şi la achiziţia unei case în România, unde moneda de referinţă este euro, dar şi atunci când mergem la cumpărături în afară.

    Nu cred că mai există o ţară europeană care să înregistreze o creştere a salariului în euro de peste 40% în ultimii 4 ani. Dimpotrivă, sunt ţări care au pierdut din puterea de cumpărare pentru că moneda lor naţionala s-a depreciat, iar cel mai bun exemplu ţine de Ungaria.

    De asemenea, stabilitatea incredibilă a cursului valutar, în toţi aceşti ani, ne-a permis ca din punct de vedere statistic economia României să înregistreze cel mai ridicat nivel din istorie prin intermediul celui mai cunoscut indicator, PIB, adică Produsul Intern Brut care măsoară valoarea adăugată în economie de companii, de noi ca angajaţi şi apoi consumatori, şi nu în ultimul rând de stat. PIB-ul a crescut în lei, în valoare nominală, iar dacă împărţim acest lucru la cursul valutar, rezultă o creştere statistică remarcabilă.

    Dacă în 2022 am avut un PIB de 280 mld. euro, în acest an vom ajunge la 320 de mld. euro, iar anul viitor la 350 de mld. euro, aproape triplu faţă de acum un deceniu.

    Având în vedere toate aceste lucruri, economice, politice, sociale, am acordat pentru 2023 premiul simbolic de Personalitatea anului cursului valutar leu/euro.  

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Tiparul nu e flexibil, iar asta nu ne deranjează

    564 este numărul de ore pe care le-am adunat în fiecare zi de miercuri a acestui an în care am predat BUSINESS Magazin la tipografie. În era muncii remote/hibrid şi a programului pe care fiecare angajat din corporaţie are posibilitatea să şi-l facă singur, într-o măsură mai mică sau mai mare, viaţa echipelor care lucrează aici este în continuare condiţionată de tipar. Ziua de miercuri, a tiparului, este „sfântă” pentru echipa BUSINESS Magazin şi pentru fiecare departament care ajută ca aceasta să fie, în continuare, o revistă săptămânală de business (singura, de altfel) – fie că vorbim despre vânzări, marketing/social media sau evenimente.

    De luni până miercuri, agendele Andrei Stroe, Cameliei Iliescu, Ioanei-Mihai Andrei, Iulian Popa, lui Ovidiu Vitan şi lui George Toader, Roxana Cârcior (în ordine alfabetică), înseamnă, mai ales BUSINESS Magazin. La fel este şi cazul colegilor de la ZF care scriu constant pentru revistă – Adrian Seceleanu, Alexandra Cepăreanu, Alex Ciutacu, Alexandra Matei, Alina-Elena Vasiliu, Bogdan Alecu, Bogdan Cojocaru, Claudia Medrega, Cristian Hostiuc, Cristina Roşca, Dana Ciriperu, Eduard Ivanovici, Georgiana Mihalache, Ioana Niţă, Florentina Niţu, Loredana Frăţilă, Mădălina Dediu Panaete, Mircea Nica, Miruna Diaconu, Mirabela Tiron, Răzvan Botea, Ramona Cornea, Sorin Pîslaru, Tibi Oprea.

    Iar în restul zilelor săptămânii – înseamnă, de cele mai multe ori – proiecte conectate de BUSINESS Magazin – anuarele noastre (100 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, 100 TINERI MANAGERI DE TOP, 100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA, CSR 2023 – Cât de responsabile sunt companiile din România, CELE MAI INOVATOARE COMPANII DIN ROMÂNIA 2023), evenimentele realizate cu prilejul lansării anuarelor,  emisiunile difuzate pe site-ul nostru. Iar lista numelor colegilor din departamentele ce fac aceste evenimente posibile este lungă – la fel şi cea a celor care se asigură de bunul mers al apariţiilor: Alexandru Matei, Alexandra Voicu, Anamaria Gheţea, Camelia Botea, Corina Tăbăraş, Cristina Ivanovici, Cristina Vrânceanu, Daniela Gugiu, Livia Flăcău, Manuela Pănescu, Mihai Kogălniceanu, Oana Ioniţă, Virgil Ştefan & Co.

    La final de an, vă mulţumim mai ales vouă, parteneri şi cititori, că ne motivaţi ca în era muncii flexibile, să fim puţin mai „inflexibili”!

    Ne revedem în 2024, cu aceeaşi consecvenţă!  

    Ioana Matei este editor Business Magazin

  • Cu dragoste pentru lucrul manual

    Când Mircea Andrei Braescu şi Daniela Nicoleta Braescu au decis să-şi „împrumute” numele unui brand propriu nici nu se gândeau că ideea lor de afacere avea să reziste mai bine de 15 ani. Se întâmpla în 2008, în Orăştie, judeţul Hunedoara, acolo unde a luat naştere atelierul de design şi producţie de articole de marochinărie Braescu.

    Lucrând împreună, cei doi fondatori şi-au perfecţionat, de-a lungul anilor, tehnicile de design şi producţie, colaborând cu nume sonore din lumea marochinăriei şi dobândind experienţă în dezvoltarea conceptelor care îmbină designul inovativ cu confortul şi funcţionalitatea.

    „Atelierul braEscu se mândreşte cu colaborările sale internaţionale cu cele mai faimoase case de modă şi îşi doreşte ca fiecare femeie ce-i trece pragul să poată simţi luxul şi calitatea produselor din piele realizate 100% în România.”

    Produsele iau naştere în atelierul din Orăştie, acolo unde doritorii pot să şi ia parte la procesul de producţie şi pot merge direct pentru a cumpăra ce le face cu ochiul. Vânzările se fac şi online, dar şi în câteva magazine partenere din ţară. Portofoliul constă momentan într-o singură linie de genţi – cele pentru femei, urmând ca, în decembrie, să fie lansate şi primele produse destinate bărbaţilor.

    „Pe lângă multă muncă făcută cu pasiune pentru tot ce înseamnă marochinărie din piele, am mai investit şi 17 ani din viaţă şi aproximativ 500.000 de euro. Investiţiile au fost realizate în atelierul de design şi producţie, în clădirea care găzduieşte atelierul de circa 1.500 de metri pătraţi, în utilaje de producţie.”

    De unde au venit banii? Din credite la bancă şi din profitul reinvestit în anii în care lucrurile mergeau bine. Anul 2022 nu a fost unul dintre cei mai buni, cifra de afaceri fiind de două milioane de lei, iar profitul oprindu-se la doar
    13,4 milioane de lei, din cauza costurilor de producţie greu de susţinut. BraEscu funcţionează cu o echipă de 35 de angajaţi.

    „Anul 2022 a fost ultimul an în care am acceptat să lucrăm în sistem lohn pentru clienţi din UE. Implementarea noilor produse bărbăteşti pentru Filson Europa a fost o provocare dusă la final cu succes, iar poşetele lucrate pentru brandul Burberry au reuşit să ţină atelierul la un standard calitativ foarte ridicat.”

    Problema este însă preţul manoperei, care, de cele mai multe ori, nu permite dezvoltarea şi/ sau posibilitatea de a continua. Prin urmare, au fost nevoiţi să renunţe la unii angajaţi, pentru că manopera era prea scumpă pentru a mai putea acoperi costurile de producţie.

    „Fiecare geantă din piele care pleacă din atelierul nostru este o reflexie a artei şi a dedicaţiei noastre pentru calitate.”

    Preţurile genţilor braEscu încep de la 750 de lei şi urcă în funcţie de tipul pielii şi de accesoriile incluse. De altfel, tot ce ţine de creativitate este un avantaj pentru cei doi oameni din spatele acestui business.

    „La partea creativă şi productivă suntem pe val, experienţa dobândită îşi spune cuvântul. În schimb, la promovare şi vânzare, mai avem multe de învăţat! Ca lecţie de viaţă, consecvenţa, cuvântul şi dăruirea putem spune că sunt premisele unei afaceri de succes. Restul sunt detalii.”   

    Cei doi fondatori şi-au perfecţionat, de-a lungul anilor, tehnicile de design şi producţie, lucrând cu nume sonore din lumea marochinăriei.

    Preţurile genţilor Braescu încep de la 750 de lei şi urcă în funcţie de tipul pielii şi de accesoriile incluse.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Bloombox Flowers – atelier floral (Bucureşti)

    Fondatoare: Lidia Bărdăşan

    Cifră de afaceri în primul an de activitate: 300.000 de lei (60.000 de euro)

    Prezenţă: în sectorul 2 din Capitală şi online

    Octavia Chiru – brand de design vestimentar şi de obiect (Bucureşti)

    Fondatoare: Octavia Chiru

    Prezenţă: online

    Enoa Dance – academie de dans (Iaşi)

    Fondatoare: Oana Crăciun

    Investiţie iniţială: 13.000 de euro

    Prezenţă: Iaşi

    Napoca Nutrition – cabinet de nutriţie (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Andreea Pavel

    Investiţie iniţială: 3.500 de euro

    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Pofigo – atelier de decoraţiuni din lemn (Baloteşti, jud. Ilfov)

    Fondatoare: Roxana Stan

    Prezenţă: online, pe paginile de socializare

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • AI secretara

    Munca în corporaţie, cu multe „calluri” şi „meetinguri” zi de zi poate deveni câteodată ineficientă, fiind greu să mai ţii pasul cu ce s-a discutat şi când, fiind nevoie mereu să îţi iei notiţe şi să organizezi informaţiile. Însă cum ar fi să ai o secretară personală indiferent de poziţia pe care o ai în companie, un asistent bazat pe inteligenţă artificială care să facă munca asta în locul tău şi să îţi crească productivitatea? Un start-up local s-a gândit la această problemă şi a creat soluţia.

     

    Noi spunem că este o platformă de automatizare a şedinţelor şi o parte din această platformă este un fel de asistent, bazat pe inteligenţă artificială, dar nu numai, care intră automat în şedinţe. Îţi conectezi calendarul sau îi trimiţi un link de Zoom, Google Meet, Microsoft Teams şi va intra ca un participant în acea şedinţă online şi va înregistra, transcrie şi sumariza automat şedinţa. Apoi se trimite pe mail către participanţi sumarul care include şi paşii următori şi câţiva indicatori de productivitate, adică o interpretare a modului în care a fost organizată şedinţa. Iar această interpretare poate include mai mulţi parametri în funcţie de callurile pe care le ai şi în funcţie de rolul pe care le ai în organizaţie. Noi personalizăm destul de mult la nivel de rol şi la nivel de organizaţie înţelegem contextual în ce fel de şedinţă eşti şi care ar fi sumarul sau să spunem interpretarea cea mai potrivită, cea mai relevantă”, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Dan Huru, cofondator şi CEO al Meetgeek.ai.  El a pus bazele proiectului Meetgeek.ai încă din 2021, rafinând ideea până la comercializarea soluţiei în 2022.

    „Cred că am avut prima idee prin 2020 şi am început efectiv să lucrăm la ea în 2021. Atunci am trecut printr-un accelerator din Bucureşti, unde am intrat cu o idee pe hârtie şi am ieşit cu ceva mai consolidat. După care am început să lucrăm la produs şi am făcut foarte multe call-uri cu posibili clienţi ca să descoperim ce trebuie să construim. A fost o perioadă interesantă în care erau foarte multe idei şi în care s-a concretizat un produs axat pe anumite zone. Ideea a plecat de la nevoia de a automatiza sarcini operaţionale fiindcă eu personal am fost implicat în multe proiecte de software, de dezvoltare de produse software, pentru a automatiza aceste taskuri. Am observat că există foarte multă libertate în a pune şedinţe în calendar, şedinţe care sunt gestionate prost până la urmă şi ne-am gândit că putem dezvolta o tehnologie complementară care să adreseze această problemă uriaşă. Bineînţeles că nu poţi rezolva toate problemele deodată, dar măcar poţi rezolva o mare parte din această problemă uriaşă, ceea ce are impact şi este valoros”, a relatat el. Acum, soluţia Meetgeek.ai se integrează cu aplicaţiile de videoconferinţă precum Zoom, Microsoft Teams sau Google Meet, participând la şedinţele online ca un asistent virtual care înregistrează, transcrie şi sumarizează cele mai importante informaţii şi concluzii din discuţiile de business cu ajutorul tehnologiei AI. Utilizatorii pot personaliza rezumatele şi insight-urile pentru fiecare tip de apel, definind ce teme sau detalii le sunt de interes. De asemenea, pot extrage automat cele mai importante întrebări, nivelul de participare, identificarea monologurilor dintr-o conversaţie şi multe altele.

    Pe lângă integrarea cu platformele de videoconferinţă, Meetgeek.ai se integrează şi cu alte tipuri de soluţii software folosite în cadrul companiilor – de la soluţii de project management sau de tip CRM (Customer Relationship Management). În total, sunt peste 10.000 de soluţii software cu care se integrează în preent Meetgeek.ai. „De obicei companiile îşi integrează acest asistent cu celelalte platforme pe care le folosesc, celelalte produse software – pot fi soluţiile de chat de comunicare internă cum ar fi Microsoft Teams sau Slack, sau pot fi tool-uri de project management sau tool-uri de customer relationship management de exemplu pentru echipele de vânzări. Şi ce se întâmplă practic este că aceste sumaruri, <<highlight-uri>> din şedinţe, cele mai importante lucruri pe care tu le defineşti ca fiind importante, ele pot fi automat trimise către alte platforme pentru a automatiza timpul necesar de a introduce date în sistem şi pentru a trimite informaţii către colegi mai uşor, pentru a colabora mai uşor cu ceilalţi colegi”, a punctat Dan Huru. În prezent, platforma Meetgeek.ai funcţionează pentru 30 de limbi, inclusiv limba română, acurateţea transcrierilor fiind de 90-95%, conform reprezentanţilor start-up-ului.

    Meetgeek.ai şi-a propus să ajungă până în vara anului viitor la venituri anuale recurente de 1,5 mil. dolari, dublu faţă de nivelul actual, iar odată ce îşi va atinge obiectivul start-up-ul va deschide şi o nouă rundă de investiţii. Până acum, echipa Meetgeek.ai a atras investiţii totale de 650.000 euro, sumă cu care a reuşit să lanseze oficial platforma anul trecut şi să atragă până în prezent circa 10.000 de clienţi la nivel internaţional, majoritatea din SUA.

    „Noi avem un obiectiv să ajungem la 1,5 milioane de dolari venituri anuale recurente până la începutul verii viitoare, în 2024. Acum suntem undeva la jumătate, spre jumătate din acest obiectiv, dar avem o creştere destul de bună şi sperăm că o să ajungem la să ne îndeplinim obiectivul. Probabil vom ajunge să avem între 20.000 şi 30.000 de clienţi, depinde ce fel de companii vom atrage în portofoliu. Pentru noi este important ca şi companie să ai şi o bază variată de clienţi pentru a putea de servi mai bine clienţii şi de fapt şi pentru a putea crea funcţionalităţile corecte”, a spus Dan Huru. Modelul de business al Meetgeek.ai se bazează pe subscripţii lunare sau anuale, costul pornind de la 19 dolari/lună per licenţă. „Avem şi o variantă gratis care e limitată la 5 ore pe lună şi apoi încep licenţele care sunt cumpărate de obicei pentru fiecare utilizator. Deci, de exemplu, o echipă de 20 de oameni poate să cumpere 10 licenţe plătite şi să folosească 10 licenţe gratis. Asta înseamnă că îi pot include şi pe ceilalţi colegi care nu au neapărat foarte multe şedinţe sau au un număr relativ restrâns de şedinţe şi îi pot include în procesul de colaborare şi de îmbunătăţire a productivităţii în general.”   

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Invitat: Dan Huru, cofondator şi CEO al Meetgeek.ai.

    Ce face? A dezvoltat o soluţie software bazată pe tehnologia AI care creşte productivitatea întâlnirilor de business.

     

    2. Invitaţi: Valentin Radian, cofondator al Find My Dentist şi director executiv în cadrul companiei de stomatologie Gursk Medica, şi Robert Profeanu, team manager în ca­drul EXE Software.

    Ce fac? Au lansat în urmă cu aproximativ trei luni şi jumătate pe piaţa din România şi în Republica Moldova platforma FindMyDenstist, dezvoltată de compania românească EXE Software.

    Valentin Radian: „Am ajuns la 500 de clinici dentare, ne chinuim să populăm cât mai mult aplicaţia, apoi o să înceapă promovarea către beneficiarul final care este pacientul. De asemenea, statisticile arată că am avut peste 40.000 de căutări în interiorul aplicaţiei, în aceste trei luni şi puţin de când am lansat-o pe piaţă.“

    Robert Profeanu: „Din punct de vedere dezvoltare, soluţia a fost construită mai puţin de un an. Dar noi am luat în considerare şi am ştiut încă de la început că vor fi planuri de extindere, de aceea una din provocări a fost să pregătim soluţia încă de la început pentru a putea fi extinsă şi în alte pieţe. Iar dacă vom creşte numărul de ţări, ceea ce ar aduce şi creşterea numărului de utilizatori sau de clinici, aplicaţia este pregătită să facă faţă unei astfel de creşteri.“

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Invitat: Diana Enăchescu, cofondator şi CEO al Vintello – platformă de fashion resale

    Ce e nou? Start-up-ul românesc a ajuns la un număr de la 15.000 de utilizatori care au postat peste 20.000 de articole de fashion pe platformă şi are deschisă în prezent o rundă de finanţare.

    „Am luat o finanţare anul trecut din partea Black Sea Climaccelerator şi o altă finanţare, anul acesta, prin intermediul Bravva Angels – comunitate de investitori de tip business angel din România dedicată susţinerii start-up-urilor cu cel puţin o femeie fondator. Toate finanţările puse cap la cap ajung la circa 60.000 euro. Avem o rundă de finanţare deschisă în prezent, pe care ne dorim să o continuăm în cursul acestui an sau la începutul anului viitor.”

    2. Invitat: Mădălin Ilie, CEO al Telerenta – platformă automatizată pentru închirierea de echipamente electronice

    Ce e nou? Start-up-ul Telerenta se află în căutarea unei finanţări pentru a susţine planurile sale de dezvoltare accelerată. În cele şase luni de la lansarea platformei, Telerenta a introdus pe piaţă şi un concept nou cu ajutorul grupului Bobnet – o reţea de rentboxuri de unde utilizatorii pot închiria produsele electronice dorite, şi a adăugat o serie de noi echipamente disponibile pentru închiriere. Planurile de dezvoltare nu se opresc însă aici, echipa Telerenta urmând să extindă începând cu luna aceasta reţeaua sa de rentboxuri la nivel naţional, iar din 2024 start-up-ul va face pasul şi către pieţele externe, prima ţară fiind Polonia.

    „Categoriile de produse care sunt prezente pe site vor fi disponibile şi pentru închiriere aproape instantă din rentboxuri 2.0 ce vor fi prezente în foarte scurt timp, începând încă de luna aceasta, în centre comerciale din toată ţara. Mergem către oraşele mari şi enumăr câteva – cel mai probabil Cluj, Iaşi, Braşov, Timişoara.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation
    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Cine conduce cele cinci SIF-uri, care au împreună 5,3 mld. lei capitalizare şi 13,4 mld. lei active totale

    ♦ Cu expunere pe unele dintre cele mai mari companii de la Bursa de la Bucureşti, unele la maxime istorice, cele cinci societăţi se tranzacţionează la discounturi faţă de averea din portofoliu chiar şi de 67% ♦ Sub actualele conduceri, patru din cinci SIF-uri au apelat la rebranding pentru a recâştiga încrederea investitorilor.

    Cele cinci societăţi de investiţii finan­ciare (SIF-uri) de la Bursa de Valori Bucureşti, pentru care popularitatea a început să scadă de la criza financiară din 2008 încoace şi care au ajuns să se tranzacţioneze la discounturi faţă de averea din portofoliu cuprinse între 46% şi 67%, au apelat sub actualele conduceri la procese de rebranding pentru a recâştiga interesul investito­rilor.

    Sunt evaluate astăzi de in­vestitori la peste 5 mld. lei (1,1 mld. euro) şi gestionează active totale de 13,4 mld. lei, o parte importantă din economia româ­nească, cele mai mari expu­neri fiind la companii listate la BVB, precum Banca Transilvania, OMV Petrom, BVB sau BRD. În fiecare caz al celor cinci SIF-uri, Banca Transilvania este pe primul loc în portofoliu.

    Cu acţiuni ale unor blue chip-uri care au atins maxime istorice în 2023 sau evaluări nemaiatinse de câţiva ani, acţiunile celor cinci societăţi subperformează anul acesta, fiind tranzacţionate la randa­mente sub cel al indicelui principal BET, iar brokerii spun că atunci „când vor începe să acorde dividende care să se ridice cât de cât la randamentul mediu al indicelui BET, oa­menii îşi vor întoarce din nou privirea către ele“. Cine le conduce?

    Bogdan Drăgoi, 43 de ani, este fiul generalului în rezervă Dan Drăgoi, fost secretar de stat în Ministerul Industriilor în guvernele Roman şi Stolojan. A fost ministru de finanţe în gu­vernul Ungureanu şi a fost ales de acţionari în martie 2015 drept preşedinte şi director ge­neral al SIF Banat-Crişana, actuală Lion Capital (LION), funcţii pe care le deţine şi în prezent. A studiat la Facultatea Fletcher din cadrul Universităţii Tufts din Boston, Massachusetts şi are dublă specializare, în relaţii internaţionale şi eco­nomie.

    Liviu-Claudiu Doroş, 53 de ani, este fiul generalului Vasile Doroş şi preşedinte al consiliului de administraţie (din 2021) şi director general (din 2017) al Evergent Investments (EVER), fostă SIF Moldova. El a fost ales în 2009 vicepreşedinte şi director general adjunct al societăţii, fiind unul dintre cei mai tineri executivi ai SIF-urilor. Este licenţiat al Facultăţii de Comerţ-Marketing din cadrul Universităţii Bacău şi are un master în Managementul şi administrarea afacerilor la şcoala de Înalte Studii Postuniversitare a Universităţii “Gheorghe Asachi“ din Iaşi. SIF Moldova este prima societate care a apelat la rebranding, devenind Evergent Investments.

    SIF Muntenia (SIF4) este singura societate dintre cele cinci care nu şi-a schimbat denumirea. SIF4 este administrată de Nicuşor Marian Buică, 48 de ani, prin compania de administrare SAI Muntenia Invest, al cărei director general este din decembrie 2017. Nicuşor Buică este fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, fost consilier ministru delegate pentru buget în Ministerul Finanţelor şi fost secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene. A studiat la Universitatea Politehnica din Bucureşti, având diplomă de subinginer, apoi la Facultate de ştiinţe Economice din Craiova, având diplomă de economist. Mai are un master în administrarea afacerilor la City University, State of Washington.

    Sorin-Iulian Cioacă, 48 de ani, este Preşedinte CA şi Director General al Infinity Capital Investments (INFINITY) din decembrie 2020, când societatea se numea SIF Oltenia. A studiat la Facultatea de Matematică din cadrul Universităţii din Bucureşti, unde are şi un master, dar şi la Facultatea de Finanţe, Bănci, Asigurări şi Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, unde a obţinut un doctorat în Finanţe. De asemenea, are certificare din partea Analiştilor Financiari din România (CFA).

    Transilvania Investments Alliance (TRANSI), care a făcut trecerea prin rebranding de la SIF Transilvania, este condusă din poziţia de preşedinte executive/director general de Radu-Claudiu Roşca, din septembrie 2021, anterior fiind timp de un an vicepreşedinte al directoratului. În vârstă de 51 de ani, Radu-Claudiu Roşca a lucrat pentru companii şi brokeri din piaţa locală. Are specializări de auditor financiar, broker şi risk management.

     

    Bogdan-Alexandru Drăgoi, 43 de ani, preşedinte CA şi director general, Lion Capital

     

    Liviu-Claudiu Doroş, 53 de ani, preşedinte CA şi director general, Evergent Investments

     

    Nicuşor Marian Buică, 48 de ani, director general, SAI Muntenia Invest, administratorul SIF Muntenia

     

    Sorin-Iulian Cioacă, 48 de ani, preşedinte CA şi director general, Infinity Capital Investments

     

    Radu-Claudiu Roşca, 51 de ani, preşedinte directorat, Transilvania Investments Alliance

     

  • Amazon câştigă în bătălia fiscală cu Comisia Europeană

    Amazon a câştigat o bătălie în instanţă cu Comisia Europeană legată de taxe de peste 250 milioane de euro, dând o lovitură eforturilor de combatere a acordurilor fiscale favorabile încheiate între state membre ale blocului şi companii mari, relatează Financial Times.

     

  • „Preţurile sunt ca venite din iad“. Din Budapesta până în Edinburgh, târgurile de Crăciun golesc buzunarele europenilor

    În unele părţi din Europa, pre­ţurile ridicate sunt ceva obişnuit când vine vorba de târgurile de Crăciun. În altele însă scumpirile au devenit şocante, scrie Euronews.

    Un sondaj recent a desemnat târ­gul de Crăciun din Budapesta drept cel mai bun din Europa, însă în con­diţiile în care un hot dog costă 21 de euro, entuziasmul a început să se to­pească. Cu salarii medii de sub 830 de euro pe lună, localnicii nu prea-şi permit să se alăture festivităţilor. Un bol de gulaş costă 12 euro, iar sar­malele 17 euro.

    Margit Varga, o vizitatoare din Pecs, se plânge că astfel de preţuri nu sunt pentru buzunarele maghiarilor.

    Însă Ungaria nu este singura ţară care resimte astfel de şocuri la nivelul preţurilor de sărbători, în condiţiile în care inflaţia alimentară continuă să-i afecteze pe europeni, după ce a atins un maxim de aproape 20% în UE la începutul anului.

    În Cracovia, atmosfera din piaţa principală este extraordinară, iar în timp ce te plimbi printre standuri, poţi cumpăra cadouri originale şi su­ve­niruri fermecătoare. Cu toate acestea, cei cărora li se face foame în timpul cumpărăturilor trebuie să ţină cont de faptul că va trebui să chel­tuiască o sumă destul de considera­bilă, po­trivit Wiadomosci.

    Mâncarea tradiţională numită maczanka, de exemplu, este o delica­tesă săţioasă, dar costă mult la târg: 35 de zloţi (8,12 euro) pentru această chiflă tradiţională caldă cu ceafă de porc şi ceapă asezonată cu chimen.

    Capitala Scoţiei promite o evadare magică de Crăciun. Însă în acest an, târgul de Crăciun din Edin­burgh a fost catalogat drept „iadul pe pământ“ cu „preţuri scandaloase“ şi „proprietari de standuri hrăpăreţi“.

    Hamburgherii costă 12 lire ster­line (14 euro), biletele pentru roata mare 11,60 euro şi vinul fiert 8 euro.

    În Anglia, lucrurile nu stau mult mai bine. În oraşul York, unde preţu­rile sunt de obicei cu mult sub cele din Londra, în acest an un burger şi car­tofi prăjiţi costă 12 lire sterline (14 euro), în timp ce preţul vinului fiert este puţin mai rezonabil, de 5,80 euro.

    Preţurile sunt aproape similare cu cele de la faimosul Winter Won­derland din Londra, unde vinul fiert costă 5,70 lire sterline (6,60 euro), burgerii 14 lire, iar un bilet pentru roata mare 12,80 euro.

    În Germania, ţara de origine a târgurilor de Crăciun, tradiţiile festive sunt aproape sacre, însă acest lucru nu-i protejează pe vizitatori de inflaţie.

    O persoană a postat o imagine pe social media cu un bratwurst la 6 euro din târgul din Frankfurt, spunând că „preţurile au urcat în acest an“.

    În Berlin, unii proprietari de standuri au ales să nu participe la târguri în acest an din moment ce marjele de profit le sunt sub presiune. Un bratwurst costă în prezent în jur de 2,70 euro.

    La un preţ de 4-5 euro, vinul fiert la târgurile de Crăciun din Berlin este cu mult peste cee ace vizitatorii sunt dispuşi să plătească.

    La târgul din Spandau, preţurile sunt cu aproximativ 1 euro mai mari decât anul trecut. O creştere similară este înregistrată la târgul din Strasbourg.

  • Daniel Crăciun, CEO şi fondator al Lensa: Studiem toate opţiunile de finanţare, însă pentru următorii ani cred că Lensa îşi va păstra independenţa

    ♦ Retailerul de optică Lensa a fost fondat în 2013 ca un magazin online, iar astăzi sub acest brand există peste 80 de unităţi offline, pe lângă unitatea virtuală iniţială ♦ Recent, compania a făcut primul pas în afara ţării prin deschiderea primelor magazine în Chişinău, Republica Moldova.

    Daniel Crăciun, CEO şi fon­da­tor al retailerului de optică Lensa, pariază pe o creştere accelerată a pieţei autohtone de profil în următo­rii anii, ca urmare a schimbării com­portamentului de consum şi a unei griji suplimentare pe care românii o acordă propriei vederi.

    „Piaţa de optică este şi va fi în creştere rapidă. În prezent, estimăm că cifra de afaceri a pieţei locale de op­tică medicală din România este undeva la circa 400 de milioane de euro şi ne aşteptăm să ajungă la

    600 de milioane de euro în următorii zece ani“, spune el. Avansul de 50% al vânzărilor va veni şi în condiţiile în care tot mai mulţi oameni au nevoie de ochelari de vedere, nu doar de soare, dat fiind că petrec foarte mult timp în faţa ecranelor, fapt care le afectează sănătatea ochilor.

    „Peste zece ani, îmi doresc să tră­iesc într-o Românie în care oamenii văd mai bine şi înţeleg pe deplin im­portanţa verificării anuale a vederii, iar noi, la Lensa, să ne fi depăşit o­biec­tivul de a le oferi oamenilor peste 10 milioane de consultaţii gratuite.“

    De regulă, retailerii mari de optică medicală oferă consultaţii gratuite pacienţilor care apoi vin să cumpere ochelari tot de la ei. În cazul Lensa, ochelarii de vedere reprezintă 70% din vânzări.

    Pe piaţa de optică medicală, lupta se dă între câţiva jucători mari, precum Optical Investment Group (grup sub umbrela căruia se găsesc reţelele OPTIblu şi Optiplaza), Opticris sau Lensa şi între multe afaceri antrepre­noriale mici, cu 1-2 cabinete fiecare. Piaţa este astfel foarte fragmentată şi concentrată la vârf.

    Retailerul de optică Lensa a fost fondat în 2013 ca un magazin online, iar astăzi sub acest brand există peste 80 de unităţi offline, pe lângă unita­tea virtuală iniţială. Compania se ex­tin­de rapid în offline, doar în primele şase luni ale acestui an, 17 magazine sub brandul Lensa au fost deschise în ţară, ritmul de dezvoltare fiind mult peste aşteptările iniţiale.

    În a doua parte a lui 2023, expansiunea rapidă a continuat.

    Recent, compania a făcut şi primul pas în afara ţării prin deschiderea unor magazine în Chişinău, Republica Moldova, iar acum în vizor e o altă ţară din regiune. În total, dincolo de Prut sunt deja patru magazine.

    „Lensa priveşte către următorii zece ani cu încredere şi cu o dorinţă puternică de a ajunge în top trei jucători ai industriei de optică de la nivel european sau, de ce nu, de la nivel mondial. Pentru a materializa acest plan, construim o echipă puternică, agilă, ne extindem rapid reţeaua de magazine şi ne asigurăm că nu ratăm nicio oportunitate care ne-ar putea duce la următorul nivel de performanţă.“

    Chiar dacă retailerul a început ca un business în online, offline-ul fiind dezvoltat ulterior, magazinul virtual mai reprezintă astăzi doar 25-30% din business. Magazinele fizice au atras tot mai mulţi clienţi datorită consultaţiilor oftalmologice gratuite.

    Compania Tensa Art Design, cea care operează businessul, a obţinut în 2022 afaceri de 133 mil. lei, plus 68%.

    Creşterea accelerată a businessului a făcut ca mai mulţi investitori – strategici sau financiari – să îşi întoarcă faţa către Lensa, conform datelor ZF. De altfel, sursele din piaţă spun chiar că s-a discutat listarea retailerului la bursă.

    Daniel Crăciun afirmă însă că în următorii ani compania îşi va păstra independenţa.

    „Studiem toate opţiunile de finanţare, însă pentru următorii ani, cred că Lensa îşi va păstra independenţa, pentru că ne place să facem lucrurile aşa cum simţim şi avem deja experienţă de autonomie deplină dobândită în primii zece ani de existenţă, din care am învăţat extrem de multe lucruri utile pentru cel puţin următorii zece ani.“

  • Cinci schimbări simple de făcut la 20, 30 de ani şi după pentru a trăi mai mult. Experţi

    Şase experţi au împărtăşit obiceiurile care e bine să fie adoptate la 20 şi 30 de ani, să ajute la o viaţă mai lungă. Printre acestea se numără o dietă echilibrată, exerciţii fizice regulate, folosirea protecţiei solare şi reducerea stresului.

    Business Insider a rugat şase experţi în domenii care variază de la fitness la sănătatea creierului să explice ce se poate face la 20 şi 30 de ani (şi nu numai) pentru a avea cele mai bune şanse de a trăi o viaţă lungă şi sănătoasă.

    Mesajul lor principal: nu este niciodată prea târziu pentru a-ţi îmbunătăţi sănătatea, dar cu cât începi mai devreme, cu atât mai bine.

    Dieteticianul Clare Thornton-Wood a declarat că principalele sale schimbări în materie de nutriţie sunt adoptarea dietei mediteraneene şi reducerea consumului de zahăr. “Unul dintre cele mai bune modele de alimentaţie de luat în considerare pentru longevitate şi anti-îmbătrânire este dieta mediteraneană (multe fructe şi legume, cereale integrale, ulei de măsline, peşte, ouă şi o cantitate mică de carne slabă)”, a spus Thornton-Wood.

    “Există dovezi că bacteriile intestinale sănătoase au un impact asupra sănătăţii mentale şi a stării de spirit – stimulaţi acest lucru prin consumul unei game largi de alimente pe bază de plante”. În acest sens, Thornton-Wood recomandă consumul frecvent de carbohidraţi din cereale integrale, cum ar fi orezul brun, precum şi de alimente fermentate, cum ar fi chefirul, varza sau kimchi.

    Reducerea aportului de zahăr şi de alimente ultraprocesate poate între timp să vă stimuleze pielea şi dinţii, a spus Thornton-Wood, adăugând că o sănătate orală precară a fost legată de bolile de inimă şi poate face ca alimentaţia să fie mai dificilă pe măsură ce îmbătrânim. Toate acestea pot ajuta la menţinerea unei greutăţi sănătoase, care are un impact direct asupra tensiunii arteriale, a rezistenţei la insulină, precursor al diabetului, a nivelului de colesterol şi a sănătăţii inimii. Iar cercetările sugerează că nu doar alimentele pe care le consumăm sunt importante pentru longevitate, ci şi modul în care le consumăm. Consumul de mese regulate şi sănătoase, în special împărtăşite cu cei dragi, a fost, de asemenea, legat de îmbătrânirea sănătoasă, a declarat Thornton-Wood.

    Antrenorul şi cercetătorul Luke Worthington a declarat că mişcarea este importantă la orice vârstă, dar avem tendinţa de a deveni mai puţin activi în timp, ceea ce înseamnă că, cu cât îmbătrâneşti, cu atât mai mult va trebui să fii mai motivat în ceea ce priveşte exerciţiile fizice.

    El împarte sănătatea fizică în cinci “piloni”, care sunt la fel de importanţi în toate etapele vieţii: forţă, fitness cardiovascular, mobilitate, compoziţie corporală şi bunăstare emoţională. Ar trebui să încercăm să menţinem un echilibru al acestor elemente atunci când ne planificăm regimul de exerciţii fizice, a spus el.

    Bolile de inimă sunt principala cauză de deces în SUA, însă există lucruri pe care le puteţi face pentru a reduce semnificativ factorii de risc.

    Dr. Nicole Harkin, cardiolog, a declarat: “Alegerile şi obiceiurile de stil de viaţă pe care le dezvoltaţi acum pot avea un mare impact asupra sănătăţii inimii dumneavoastră în viitor. În special, dacă aveţi un istoric familial puternic de boli de inimă, este important să puneţi acum bazele unui plan proactiv de sănătate a inimii”.

    Ea recomandă ca toată lumea să îşi testeze tensiunea arterială şi nivelul colesterolului la 20 şi 30 de ani, deoarece, dacă acestea sunt mai mari decât în mod normal, ar putea duce mai târziu la afecţiuni precum boala coronariană – care apare atunci când alimentarea inimii cu sânge este blocată de depozitele de grăsime.

    Asociaţia Americană a Inimii recomandă dieta DASH pentru sănătatea inimii. Foarte asemănător cu dieta mediteraneană, planul alimentar se axează pe proteine slabe, cereale integrale, fructe, legume şi leguminoase şi limitează carnea roşie, sodiul, zahărul adăugat şi grăsimile saturate.

    Joanne Whitmore, asistentă cardiacă, a declarat că persoanele de 20 şi 30 de ani ar trebui, de asemenea, să facă cel puţin 150 de minute de exerciţii fizice de intensitate moderată sau 75 de minute de exerciţii fizice intense în fiecare săptămână şi, pe cât posibil, să menţină stresul la un nivel minim.

    Renunţarea la fumat este cel mai important lucru care se poate face pentru sănătatea inimii. Dar chiar şi mici schimbări în stilul de viaţă, cum ar fi scările în locul ascensorului sau câte o pauză de la birou o dată pe oră pentru o plimbare rapidă.

    Cancerul de piele este cea mai frecventă formă a bolii în SUA, iar majoritatea cazurilor sunt cauzate de expunerea excesivă la razele UV. Pentru a preveni cancerul de piele este important să vă protejaţi pielea stând la umbră, purtând haine care protejează de razele UV – cum ar fi o cămaşă cu mâneci lungi şi o pălărie cu boruri largi – şi aplicând o cremă de protecţie solară cu spectru larg, rezistentă la apă, cu SPF 30 sau mai mare.

    În afară de riscul de cancer, aspectul pielii este, de asemenea, o preocupare pentru mulţi dintre noi pe măsură ce îmbătrânim. Începând din jurul vârstei de 20 de ani, în fiecare an producem mai puţin colagen, a declarat Dr. Charles Puza, dermatolog. Cu mai puţin colagen, schimbările asociate cu îmbătrânirea, cum ar fi lăsarea pielii, încep să apară treptat, a spus el. La 20 şi 30 de ani, este normal să observaţi unele aspecte subtile ale acestui proces, sub forma unor linii fine în jurul ochilor şi a frunţii sau pierderea obrajilor plini de volum. În timp ce schimbările legate de vârstă sunt complet normale, există paşi şi alegeri de stil de viaţă care pot face o mare diferenţă şi vă pot menţine pielea cu un aspect sănătos.

    “M-aş aştepta ca cineva care se bronzează frecvent şi consumă o dietă dezechilibrată să aibă semne mai severe de îmbătrânire decât cineva care a folosit în mod regulat produse de îngrijire a pielii de înaltă calitate şi a ţinut pasul cu dieta şi exerciţiile fizice”, a spus Puza.

    El recomandă o rutină de îngrijire a pielii alcătuită din protecţie solară zilnică pe tot parcursul anului, retinoizi pe timp de noapte şi utilizarea regulată a acizilor alfa hidroxi, produse pe care le-a denumit: „cei trei piloni ai anti-îmbătrânirii”.

    În ceea ce priveşte stilul de viaţă, o dietă echilibrată, consumul de apă din abundenţă şi un somn odihnitor de şapte până la nouă ore pe noapte sunt benefice pentru piele, a spus el. El a sugerat, de asemenea, să vă antrenaţi să dormiţi pe spate, deoarece aceasta protejează faţa de o potenţială pierdere de volum şi de riduri în timpul somnului.

    Dr. Dale Bredesen, cercetător în domeniul neuroştiinţelor şi expert în boli neurodegenerative, a declarat că îmbunătăţirea sănătăţii creierului implică stimularea sănătăţii întregului organism. Asta include o alimentaţie bogată în legume şi reducerea la minim a alimentelor procesate.

    De asemenea, sunt desosebit de importante exerciţiile fizice regulate, un somn de şapte-opt ore pe noapte, gestionarea stresului şi daţi curs hobby-urilor sau asumaţi-vă noi provocări, cum ar fi învăţarea unei limbi străine.

    Anumite suplimente, în funcţie de nevoile unei persoane, pot ajuta, de asemenea, la menţinerea sănătăţii creierului, a spus el.