BusinessMagazin

Blog

  • Cum s-au revoltat 300 de proprietari Planorama impotriva dezvoltatorilor

    Dezvoltatorii imobiliari incercau sa ii convinga pe cumparatori
    sa semneze contractele aditionale pentru apartamentele din proiect,
    prin care renunta la penalitatile cu o valoare totala de cateva de
    milioane de euro acumulate in ultimii doi ani, de cand asteapta
    finalizarea locuintelor.

    In fata cumparatorilor nu s-au mai aflat reprezentantii Euro
    Habitat, ci cei ai companiei BSR Europe, firma care a fost
    mandatata de catre dezvoltator si banca finantatoare Piraeus Bank
    sa duca la bun sfarsit proiectul.

    Dar, neintelegerile au aparut inca dinainte ca reprezentantii
    BSR sa ia cuvantul, acestia dorind sa vorbeasca in engleza.
    “De-abia ne intelegem in romana”, a fost remarca unei cumparatoare,
    ce le recomanda investitorilor sa renunte la engleza, in conditiile
    in care in sala erau si destule persoane in varsta, care nu
    intelegeau limba lui Shakespeare.

    Dupa ce au mers pe varianta de prezentare in engleza, tradusa in
    romana, reprezentantii BSR au apucat sa prezinte noile termene de
    livrare a apartamentelor din proiect – mai 2010 pentru primul bloc
    si decembrie 2010 pentru cel de-al doilea bloc. Depasirea acestor
    termene i-ar pune pe cumparatori in aceeasi pozitie dinaintea
    semnarii contractelor aditionale, ceea ce inseamna ca renuntarea la
    penalitati de catre clienti ar fi suspendata.

    Cititi continuarea pe
    www.zf.ro

  • Tiriac confirma exitul din importul Mercedes-Benz Romania

    Astfel, incepand cu data de 13 noiembrie Daimler AG este asociat
    unic al Mercedes-Benz Romania SRL.
    In urma cedarii partilor sociale detinute in cadrul Mercedes-Benz
    Romania, Grupul Tiriac se retrage din activitatea de import a
    marcii germane, dar in acelasi timp va ramane parte a businessului
    Mercedes-Benz in Romania prin intermediul celor sapte dealeri ai
    marcii din cadrul Tiriac Auto.

    Cititi mai mute pe wwwzf.ro

  • Directorul financiar al Microsoft, Chris Liddell, paraseste compania

    Liddell, in varsta de 51 de ani, va parasi compania la finale
    acestui an, acesta urmand sa fie inlocuit de Peter Klein, care a
    ocupat un post asemanator la diviziile de servere si business, cele
    mai mari operatiuni, dupa vanzari, din ultimul trimestru.

    Liddell, care s-a alaturat companiei in 2005, a fost primul
    outsider care a fost numit director financiar in ultimii 20 de ani,
    acesta administrand si un program de reducere a cheltuielilor cu 3
    miliarde dolari, primul astfel de program care a presupus
    concedieri.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Patru banci au expunere pe insolventa PIC

    Suntem in faza in care facem listele de creante, care vor fi
    finalizate in urmatoarele doua saptamani. De aceea, nu stiu in
    acest moment care este suma totala a datoriilor. Creditele bancare
    sunt insa de aproximativ 30 de milioane de euro si sunt luate de la
    BCR, Banca Transilvania, UniCredit si Piraeus Bank”, a declarat
    Ilie Penescu, coproprietarul grupului.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Schweighofer cumpara o fabrica de cherestea din Bacau

    Aceasta este a doua tranzactie pe care austriecii o semneaza
    intr-un interval de 12 luni pe piata locala. In decembrie 2008, ei
    au achizitionat fosta fabrica pe care IKEA o detinea la Siret.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • De ce s-a vandut Profi acum?

    Vechi zicale populare spun ca “se invarte roata”, “rasare
    soarele si pe strada mea”, “orice suis are si un coboras”. Nimic
    nu-i permanent, batut in cuie, iar ocaziile pot disparea la fel de
    rapid cum se si ivesc. Enterprise Investors (EI), administratorul
    fondului de investitii Polish Enterprise Fund V, a profitat de
    momentul favorabil si a preluat reteaua de magazine de discount
    Profi, intr-o tranzactie ce se ridica la 66 de milioane de euro,
    conform Ziarului Financiar. EI nu este la prima experienta in
    retailul alimentar romanesc: in 2004 a cumparat Artima de la omul
    de afaceri Florentin Banu, pentru ca in 2007 s-o vanda catre
    Carrefour intr-o tranzactie ce s-a ridicat la 55 de milioane de
    euro, conform estimarilor din piata.

    Profi Rom Food, operatorul local al retelei Profi in sistem de
    franciza, are in acest moment aproximativ 60 de magazine
    operationale, iar anul trecut a raportat la Ministerul de Finante o
    cifra de afaceri de aproape 95 de milioane de euro si un profit net
    de 0,2 milioane de euro. Decizia EI de a investi intr-o retea de
    tip discount pare cat se poate de justa din moment ce segmentul in
    cauza a ajuns in prima jumatate a acestui an la o cota de piata de
    8% din comert, fata de 6% anul trecut, conform datelor GfK,
    obtinute in urma cercetarii de tip panel pe un esantion
    reprezentativ la nivel national.

    O diferenta majora se vede cu ochiul liber intre vanzarea Artima
    catre Carrefour si cumpararea Profi: EI a incasat 55 de milioane de
    euro pentru 21 de magazine si a platit 66 de milioane de euro
    pentru 60 de spatii. Diferenta esentiala este de doi ani. Pentru ca
    in acesti doi ani piata s-a schimbat dramatic iar puterea de
    negociere a trecut de cealalta parte a mesei la care se poarta
    tratativele. Acum forta e de partea cumparatorului. Lucru pe care
    l-au simtit pe pielea lor toti antreprenorii romani din retail care
    si-au declarat regretul ca au ratat vanzarea la momentul oportun.
    Adica atunci cand afacerile lor, la fel ca si cele din alte
    domenii, erau evaluate la niveluri mai mari decat in prezent, poate
    chiar de doua-trei ori. Un consultant Deloitte spunea, spre
    exemplu, ca unul dintre clientii sai nu poate intelege de ce
    afacerea lui este evaluata acum la 30 de milioane de euro, dupa ce
    in urma cu aproape doi ani primise o oferta de preluare de 100 de
    milioane de euro.

    Cititi continuarea in editia tiparita a BUSINESS Magazin.

  • Povestea vanzarii MedLife

    “Momentul n-a fost ales in mod special, legat de criza.
    Serviciile medicale sunt foarte rezistente la criza”, spune omul de
    afaceri Mihail Marcu, presedintele si unul dintre actionarii
    furnizorului de servicii medicale MedLife.

    Fratii Mihail si Nicolae Marcu au decis ca e momentul ca MedLife
    sa creasca accelerat si au constatat ca e mai bine sa nu faca asta
    pe cont propriu. “Probabil ca am fi reusit si singuri, dar ar fi
    fost mai greu. Este important sa ai langa tine un partener care are
    o viziune locala si zonala mai pragmatica asupra pietei. Ca la
    orice companie, vinzi in momentul in care iti atingi break even-ul,
    nu poti sa vinzi cand ai mai multe proiecte in diferite faze de
    dezvoltare”, sustine Mihail Marcu.

    Omul de afaceri marturiseste ca negocierea cu Societe Generale
    Asset Management, subsidiara a grupului Societe Generale, a fost
    departe de a fi usoara: “Tranzactia viza ca noi sa ramanem
    actionari majoritari, dar sa acomodam si nou-intratul. Negocierea a
    fost foarte complicata, pentru ca au fost trei parti. In general,
    in procesul de fuziuni si achizitii, daca vinzi o companie,
    negociezi doar cu o parte si nu negociezi nici macar conditii
    post-vanzare, ci eventual numai financiare. Noi am vorbit si de
    planurile pentru viitor, pe langa pret si achizitia efectiva.”

    Discutiile despre obiectivele de viitor au vizat o perioada de
    trei-cinci ani. MedLife intentioneaza sa ajunga la 50% din piata
    serviciilor medicale pentru companii in circa trei ani, sa isi
    consolideze pozitia de lider si sa isi extinda reteaua de
    hiperclinici. “Am anuntat ca vom deschide patru hiperclinici in
    decurs de cateva luni, dar este un efort mare. Patru hiperclinici
    inseamna un total de 2.000 de clienti pe zi. Asta inseamna sa
    crestem la 4.000 de clienti pe zi, inseamna ca pe la noi ar trece
    anual circa jumatate din populatia Bucurestiului”, explica Mihail
    Marcu.

    Ca urmare a finalizarii acestei tranzactii, Societe Generale
    Asset Management Eastern Europe va deveni actionar in cadrul
    MedLife, cu o participatie de 36,25%. Familia Marcu ramane
    actionarul majoritar al companiei, iar IFC, membru al grupului
    Bancii Mondiale, va fi actionar minoritar. Suma primita de catre
    familia Marcu ca urmare a tranzactiei putea fi si mai mare, insa
    actionarii au preferat sa ramana majoritari: “Cand vinzi un pachet
    majoritar ai o prima. Noi am obtinut o prima considerabila fiind
    lider de piata, insa am pierdut o prima substantiala vanzand un
    pachet minoritar. Pe termen mediu vom ramane actionari majoritari.
    E foarte probabil sa iesim peste trei-cinci ani, dar e la fel de
    probabil sa ramanem”.

    Povestea MedLife a inceput in 1996 cu doua cabinete medicale,
    iar numarul acestora a crescut, astfel ca in anul 2000 existau
    peste zece cabinete si un laborator. “Acela a fost un moment
    important in strategie. Ponderea laboratorului a devenit
    importanta, ajungand chiar la 80% din activitate”, sustine Marcu.
    Intre 2000 si 2004 s-au mai deschis doua laboratoare si cateva
    cabinete, iar din 2004, compania s-a dezvoltat accelerat, dupa ce a
    achizitionat spatiul din cartierul bucurestean Grivita si a inceput
    proiectul de constructie a spitalului si a unei hiperclinici.
    “Numarul de pacienti a crescut considerabil si, spre deosebire de
    competitorii nostri, in zona clientilor companii MedLife a impins
    de jos in sus, adica personalul din companii a optat pentru clinica
    noastra”.

  • Fotoreportaj: Reteta turcilor de iesire din recesiune

    Pe strazile Istanbulului, criza economica nu se vede:
    comerciantii au terasele si buticurile pline de clienti, iar
    magazinele de pe principala artera comerciala a cartierului Taksim
    sunt neinca-patoare pentru turisti. Numarul de straini care
    viziteaza Turcia a fost de 15 milioane in primele sapte luni ale
    anului, in crestere cu 1,1% fata de aceeasi perioada a anului 2008.
    Turismul este o sursa importanta de venituri pentru turci: anul
    trecut a contribuit cu 22 miliarde de dolari (15 mld. euro) la PIB,
    care a fost anul trecut de 741 mld. dolari (506 mld. euro). Nici
    sectorul constructiilor nu pare afectat in orasul de pe Bosfor:
    zgarie-norii din partea asiatica si lucrarile de infrastructura se
    dezvolta in continuare rapid, datorita investitiilor straine.
    Intr-un perimetru de cativa kilometri se afla hotelurile unor
    lanturi internationale precum Ritz-Carlton, Intercontinental, Hyatt
    si Swissotel, dar si un hotel in constructie, care ar putea fi
    finalizat anul viitor.


    Toate aceste semne ridica intrebarea daca turcii chiar sunt atat
    de ocoliti de criza precum pare. “Ne asteptam ca economia turceasca
    sa isi revina mai rapid decat in oricare alta tara emergenta din
    Europa”, declara inca de acum cateva luni Manik Narain, economist
    al bancii Standard Chartered, in timp ce BERD estimeaza acum ca, la
    anul, economia Turciei va creste cu 3,5%. Analistii de la Barclays
    prevad la randul lor pentru anul viitor o crestere de 3%, cea mai
    mare din regiune. Cum a reusit acest stat performanta de a atenua
    impactul crizei? Raspunsul rezida in lectia invatata de-a lungul
    anilor din numeroasele crize interne care au zguduit tara.

    Cel mai important atu pe care turcii l-au avut a fost sistemul
    bancar. Dupa criza din 2001, cu un PIB in contractie cu 8,5%, o
    inflatie de 86% si o depreciere fara precedent a lirei, guvernul
    turcesc a lansat un program de reglementare a sectorului financiar.
    Noile reguli stabilite de autoritatea din domeniu au transformat
    sectorul bancar intr-unul eficient si competitiv, ceea ce a dus la
    o crestere a incre-derii investitorilor straini, materializata in
    investitii straine directe masive. “Am initiat reforme structurale
    cuprinzatoare dupa criza din 2001, care au dus la cresterea
    stabilitatii macroeconomice si au imbunatatit sanatatea sectorului
    bancar, oferind protectie impotriva socurilor externe”, declara
    vicepresedintele turc Ali Babacan.

    Sistemul bancar turcesc a scapat treptat de activele toxice pe
    care le detinea si s-a orientat catre sectorul real al economiei si
    spre creditarea populatiei. “Creditele de consum au fost franate la
    sfarsitul anului 2008, din cauza contextului mondial nefavorabil,
    dar pe parcursul acestui an s-a dat drumul din nou la creditare,
    iar in aprilie s-a revenit la situatia dinainte de criza”, sustine
    Ali Toga Zaim, directorul de marketing al Ulker, companie ce
    activeaza in domeniul alimentar. Datorita surselor de finantare
    disponibile la costuri reduse, consumul a inceput din nou sa
    creasca, in special in industria alimentara, cel mai putin afectata
    de criza. “Fara mancare nu se poate, de aceea am continuat sa
    inregistram cresteri in acest sector”, spune Zaim. El adauga ca
    alte segmente, precum produsele de ingrijire personala, au suferit
    scaderi la inceputul anului, dar si-au revenit pe parcurs.

  • Producatorii de ciment se gandesc la 2011

    Edmund Piess ar avea probabil mai multe motive sa fie un
    director de fabrica fericit. In primul rand, conduce de aproximativ
    un an si jumatate Uzina Medgidia a Lafarge Ciment, cea mai
    profitabila mare fabrica din tara – indiferent de sectorul de
    productie – daca tinem cont ca Lafarge este liderul
    profitabilitatii in randul celor mai mari 100 de companii
    romanesti, dar si de faptul ca fabrica de la Medgidia are cea mai
    mare capacitate locala de productie a cimentului.

    Un alt motiv de bucurie ar putea fi faptul ca dupa mai multe
    sfarsituri de an petrecute “pe baricade” in fabrica – inainte de a
    prelua conducerea uzinei de la Medgidia a fost directorul
    celeilalte fabrici de ciment a Lafarge din Romania, cea la Hoghiz,
    judetul Brasov – va avea parte de un sfarsit de an mai linistit.
    “Vom avea un Craciun mai linistit in acest an, deoarece nu este
    presiune din partea pietei. In 2007 si 2008, chiar daca cererea e
    mai mica iarna, produceam pentru vara, toate stocurile erau la
    minimum. Anul acesta va fi mai lejer.”

    In termeni de business, acest Craciun mai linistit se raporteaza
    la rezultatele exceptionale inregistrate in anii buni ai pietei
    imobiliare de cei trei mari producatori locali de ciment, francezii
    de la Lafarge, Carpatcement – subsidiara a grupului german
    HeidelbergCement – si elvetienii de la Holcim. Cu cifre de afacerii
    de sute de milioane de euro si marje de profit ce depaseau de cele
    mai multe ori 30%, producatorii de ciment au fost priviti adesea cu
    invidie. Recesiunea economica nu a ocolit insa deloc acest sector.
    Spre exemplu, raportul trimestrial al Lafarge la nivel regional
    arata ca subsidiara locala din sectorul cimentului a inregistrat in
    primele noua luni o scadere in volum de 34,4%, cea mai mare din
    grup la nivel regional.

    “Tendinta se va mentine pana la finalul acestui an, ultimele
    trei luni nu au cum compensa un an slab si nici acestea nu au fost
    excelente. Este oricum o scadere generala la nivel de industrie”,
    comenteaza Phillipe Questiaux, presedintele Lafarge Ciment, cel mai
    mare producator din piata. Nici ceilalti, Holcim si Carpatcement,
    nu au fost ocoliti de scaderi, situate la noua luni in jur de 15%,
    potrivit raportarilor la nivel de grupuri. Scaderea cifrelor de
    afaceri si a profiturilor ar urma sa fie insotita si de o reducere
    a marjelor de profit, din cauza reducerii preturilor de vanzare.
    Phillipe Questiaux sustine si ca anumite costuri au crescut in
    acest an, ceea ce va duce la o majorare de preturi in prima parte a
    anului viitor.

  • Ce actiuni ar putea deveni vedetele Bursei

    Daca investitiile la Bursa ar fi comparate cu o cursa de cai,
    acum ar fi momentul in care se fac pariurile. In ciuda cresterii
    pietei din ultimele luni, actiunile nu au trecut inca linia de
    start. Desi indicele BET s-a dublat de la inceputul lunii martie si
    pana acum, iar SIF-urile aproape ca s-au triplat, piata abia a
    ajuns la nivelurile din urma cu un an, adica abia au disparut
    efectele panicii de atunci. Din acest moment, pariurile devin mai
    dificile, mai riscante, pentru ca revenirile generalizate au
    trecut. Asadar, randamentele mari trebuie asteptate doar de la
    companiile care fac performanta, cele care vor gasi primele cheia
    iesirii din criza.

    Cel mai bine pozitionate sunt insa companiile care au sfidat
    criza si au reusit sa creasca atunci cand toata lumea scadea. Desi
    pot fi numarate pe degete, aceste companii nu au atras pana acum un
    interes deosebit din partea investitorilor, astfel ca, din punctul
    de vedere al evolutiei bursiere, s-au pierdut in pluton. Faptul ca
    au obtinut profituri in crestere si si-au majorat afacerile nu
    reprezinta o garantie ca actiunile lor vor creste imediat, dar
    merita urmarite pana la vremuri mai bune.


    Dupa primele noua luni ale anului, cele mai multe companii
    listate care au raportat rezultate in crestere sunt din industria
    alimentara, sector considerat de majoritatea analistilor ca fiind
    unul defensiv, pentru care exista o cerere relativ constanta. In
    aceste conditii, nu a fost o surpriza faptul ca producatorul de
    lactate Albalact Alba Iulia (ALBZ), cea mai mare companie din
    industria alimentara listata, a raportat vanzari in crestere cu 25%
    in primele noua luni, dar si un profit usor mai mare decat anul
    trecut. Albalact este una dintre actiunile intens tranzactionate pe
    bursa RASDAQ, fiind si una dintre putinele companii listate pentru
    care exista un interes major de achizitie din partea investitorilor
    strategici.

    Surprizele au venit insa din sectorul agricol, de la fostele
    “avicole” (ferme de crestere a pasarilor) listate pe RASDAQ la
    mijlocul anilor 90, care nu au fost niciodata in topul
    preferintelor investitorilor, din cauza rezultatelor slabe. In
    primele noua luni, Avicola Buzau (AVZU) a raportat un profit de 3
    milioane de lei, dupa ce a incheiat ultimii trei ani cu pierderi,
    iar afacerile companiei au scazut cu 4%, la 86 de milioane de lei.
    Compania este furnizor de carne de pui pentru restaurantele KFC
    (operate de compania US Food Network), ceea ce-i asigura o cerere
    destul de stabila. Pe Bursa, actiunile AVZU au crescut de la
    inceputul anului cu 76%, insa capitalizarea companiei nu depaseste
    22 de milioane de lei.

    Rezultate asemanatoare a publicat si Avicola Brasov (AVLE),
    companie controlata de omul de afaceri Ioan Popa, proprietarul
    grupului Transavia, cu sediul in Alba Iulia. Brandul Transavia a
    fost intens promovat, fiind destul de vizibil in hipermarketuri.
    Afacerile Avicola Brasov au crescut in aceste conditii cu 41%, la
    75 de milioane de lei, iar profitul net al companiei s-a majorat cu
    350%, la 4,7 milioane de lei. Capitalizarea companiei este in
    prezent de 21,6 milioane de lei, in conditiile in care actiunile
    s-au dublat de la inceputul anului. Printre vedetele din sectorul
    agricol de la Bursa se numara si Nutricom Oltenita (NUTE), companie
    care produce furaje pentru animale, dar detine si o ferma de porci
    si una de pasari la Calarasi. Afacerile Nutricom au crescut cu 24%
    in primele noua luni, la 113 milioane de lei, iar profitul a urcat
    de la 140.000 de lei, la 6,5 milioane de lei. Compania are o
    capitalizare de circa 60 de milioane de lei, dar actiunile sunt
    putin tranzactionate si inregistreaza oscilatii ridicate.