Blog

  • BEI ar putea finanta reabilitarea termica a 25.000 de apartamente din sectorul 1

    Proiectul inseamna un program de investitii multianual (2010 –
    2012) destinat reabilitarii termice a 525 de blocuri de
    apartamente, respectiv aproximativ 25.000 de locuinte, localizate
    in sectorul 1 din Bucuresti. Investitia se va concentra pe
    imbunatatirea eficientei energiei termice ale cladirilor (izolatia
    peretilor, a ferestrelor, a acoperisului si pivnitelor)”, se arata
    intr-un anunt de pe site-ul BEI.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCR ieftineste creditele noi in lei

    “Decizia vine in corelatie cu trendul de descrestere a costului
    de finantare al bancii precum si cu politica BNR privind dobanda de
    politica monetara”, se arata intr-un comunicat al BCR.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Adolescentii si copiii au si 500 de persoane in lista de Messenger, unele necunoscute

    Astfel, 70% dintre adolescenti folosesc zilnic internetul,
    parintii avand informatii eronate in legatura cu timpul dedicat de
    copiii lor jocurilor pe internet si retelelor sociale, se arata
    intr-un studiu realizat de organizatia “Salvati Copiii” privind
    utilizarea internetului in Romania de catre copii si adulti,
    initiat in septembrie 2009 si ale carui concluzii au fost
    prezentate, saptamana trecuta, la dezbaterea “Libertate si
    responsabilitate pe Internet”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • C&A va extinde reteaua din Romania cu doua-trei magazine in 2010

    “C&A se extinde in continuare in Romania, dar activitatile
    noastre depind puternic de spatiile disponibile si de proiecte, in
    special cele ale centrelor comerciale. Estimam ca vom deschide in
    acest an doua-trei magazine”, a precizat Saure.
    C&A are in prezent trei magazine in Bucuresti, unul in Buzau si
    unul in Arad.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Luna festivalurilor


    Cu un buget anual de aproximativ 20 de milioane de euro,
    festivalul de la Cannes reuseste sa atraga la mijlocul fiecarui mai
    cele mai mari nume ale cinematografului mondial, lasand adesea
    putine variante pentru sora mai mare, Venetia, si fratele mai mic,
    Berlinul. Anul acesta organizatorii au anuntat o selectie cat se
    poate de variata, cu o competitie dominata de fosti castigatori ai
    unor premii importante, dar si cu suficient de multe nume noi ca
    avangardismul si inovatia sa nu fie puse in pericol.


    Nikita Mihalkov lanseaza cel mai scump film realizat vreodata in
    Rusia, continuarea “Soare inselator 2: Exodul”/”Burnt by the Sun 2:
    Exodus”, al carui buget de 55 de milioane de dolari a fost cheltuit
    in mare parte pe recrearea unor impresionante scene de lupta din al
    Doilea Razboi Mondial. Chiar daca isi ucide protagonistii la
    sfarsitul primei parti, oscarizata in 1995, Mihalkov ii
    resusciteaza exuberant, dovedind ca nu doar conationalul sau Timur
    Bekmambetov este sensibil la artificiile Hollywoodului. Cu mare
    parte din distributia initiala din nou pe generic, “Burnt By The
    Sun 2” s-a lansat deja in Rusia pe nu mai putin de o mie de
    ecrane.


    Un alt razboi, dar mai recent, este punctul de pornire in “Fair
    Game”, un thriller regizat de Doug Liman despre Plamegate,
    scandalul Valerie Plame Wilson, un ofiter CIA sub acoperire, a
    carei implicare in activitatea agentiei a fost data in vileag dupa
    ce sotul ei, fostul ambasador Joseph Wilson, a publicat un articol
    despre o stratagema folosita de administratia Bush pentru a
    justifica atacul asupra Irakului. Naomi Watts si Sean Penn ii vor
    interpreta pe sotii Wilson, iar Doug Liman (“Dl. si d-na Smith”)
    are tot ce-i trebuie ca sa-i faca sa transpire un pic in acest film
    care imbina actiunea cu mesajul politic.

    Daca v-au placut “Amores Perros”, “21 de grame” sau “Babel”, sunt
    toate sansele sa asteptati cu nerabdare “Biutiful” al lui Alejandro
    González Iñárritu, cu oscarizatul Javier Bardem in rolul unui
    traficant care-si intalneste un vechi prieten din copilarie, acum
    politist. Abbas Kiarostami, Takeshi Kitano, Mike Leigh, Rachid
    Bouchareb, Daniele Luchetti, Bernard Tavernier si Apichatpong
    Weerasethakul sunt doar cativa dintre obisnuitii marilor
    festivaluri care ar putea avea un cuvant de spus la 22 mai, cand
    juriul condus de Tim Burton va anunta palmaresul editiei cu numarul
    63 a festivalului.

    Daca nu-i Cannes, e TIFF
    Cine nu are posibilitatea sa dea o fuga pana la Cannes pentru a
    vedea cele mai noi productii romanesti si mondiale mai are o sansa
    la TIFF. Cea de-a noua editie a festivalului Transilvania, cel mai
    popular festival de film al Romaniei, incepe la 28 mai si, timp de
    zece zile, va proiecta in cele mai interesante locuri ale Clujului
    peste 300 de filme.

    In deschiderea festivalului, “Soul Kitchen” al lui Fatih Akin, al
    carui excelent “Gegen die Wand” a putut fi vazut recent in
    deschiderea NexT. BUSINESS Magazin a vazut deja filmul in cadrul
    festivalului de la Venetia si poate sa va recomande schimbarea de
    ton a lui Akin, care da drama pe comedie, reusind o populara
    trecere in revista a vietii lui Zinos, un patron de restaurant
    (desi bodega poate fi un cuvant mai potrivit) din Hamburg, cu viata
    data peste cap de cate patanii strecoara Akin in scenariu. Daca nu
    vreti sa vedeti o comedie, poate ca un premiu special al juriului
    venetian va va convinge sa-i acordati mai multa atentie acestui
    “Soul Kitchen”, in care apare si Moritz Bleibtreu in rolul fratelui
    puscarias al lui Zinos. Premiera nationala are loc la inceputul lui
    iulie.

  • Incep livrarile Duster

    Acestia erau pana acum obisnuiti numai sa piarda clientii in
    favoarea marcilor de import pe segmentul de pret de 10.000 de euro.
    “Avem clienti care initial s-au orientat catre un model de clasa
    mica, precum Skoda Fabia sau Ford Fiesta, dar acum si-au comandat
    un Duster 4×4”, a spus Calin Abrudan, director de vanzari al
    dealerului Dacia Service Cluj Feleac, parte a OTC Group, care are
    pana in prezent 100 de comenzi pentru SUV-ul romanesc.


    Cititi mai multe
    pe www.zf.ro

  • Cum am putea lua 100 milioane de euro de la TIR-urile turcesti

    Existenta unui sistem rutier performant, care sa includa macar o
    autostrada pe cei 850 km cat masoara parcursul romanesc al
    Coridorului paneuropean de transport 4, pe ruta Constanta –
    Bucuresti – Pitesti – Sibiu, ar aduce statului venituri de aproape
    100 milioane de euro anual numai din taxele percepute camioanelor
    straine care tranziteaza Romania.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Guvernul Boc se joaca de-a „Pretul corect”. Cine a raspuns ca un WC costa un miliard

    Un WC de un miliard de lei (circa 238.000 euro), un storcator de
    fructe de peste 56.000 de euro, reabilitari termice la preturi
    umflate de 10 ori. Sunt doar cateva exemple de achizitii facute de
    autoritati ale statului in anul de criza 2009, acelasi an in care
    ele au lansat, cel putin pe hartie, marea ofensiva a identificarii
    pretului corect pe care statul isi permite sa-l plateasca pentru a
    oferi romanilor servicii de calitate. Gasirea, aprobarea si
    implementarea asa-numitelor “standarde de calitate si de cost” s-a
    dovedit o sarcina dificila pentru o parte din ministere, fapt ce a
    incurajat specula in unele institutii publice, dupa cum recunoaste
    chiar sefa Autoritatii Nationale de Reglementare si Monitorizare a
    Achizitiilor Publice (ANRMAP), Cristina Traila: “Niciuna dintre
    autoritatile contractante nu respecta 100% legea achizitiilor
    publice”.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Evaluarea caselor, doar la contractarea creditului

    Asociatia Romana a Bancilor (ARB) discuta cu BNR modificarea
    regulamentului privind evaluarea individuala a garantiilor, astfel
    incat aceasta operatiune sa fie realizata doar la acordarea
    creditelor si in eventualitatea unei executari silite, a declarat
    presedintele ARB, Radu Ghetea. El a precizat ca, in prezent,
    normele prevad ca evaluarea garantiilor ar trebui facuta in fiecare
    an si individual.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum lupta Lufthansa cu operatorii low-cost

    “Anul acesta nu mai cumparam nimic.” Karsten Benz rontaie
    biscuiti dulci cand povesteste repede, tipic nemteste, despre
    planurile echipei galbene de la Frankfurt. Directorul de vanzari al
    Lufthansa pentru Europa are biroul in headquarterul companiei de pe
    aeroportul din Frankfurt si e inca relaxat.

    Norul de cenusa ce a urmat exploziei vulcanului din Islanda inca
    nu ajunsese deasupra Germaniei, iar despre interdictia de zbor
    europeana inca nici nu era vorba. Benz era multumit ca Lufthansa a
    incheiat anul crizei cu profit operational, explicand ca scaderea
    adusa de criza va putea fi recuperata treptat, asa cum si-a revenit
    piata si dupa 9/11.

    In cateva zile insa, lumea optimista a lui Benz s-a transformat
    considerabil: pierderile companiilor aeriene din cauza norului de
    cenusa au ajuns la 1,5 miliarde de euro, conform estimarii IATA.
    Lufthansa nu estimase inca, pana la inchiderea editiei, pierderile
    financiare aduse de intreruperea consecutiva a zborurilor timp de
    trei zile (5.400 de zboruri) si de limitarea zborurilor timp de
    aproape o saptamana.

    Chiar daca nu stia ce va urma, Karsten Benz se referea la
    crizele din piata de aviatie ca la niste chestiuni pentru care are
    deja retete pregatite: “Ar mai putea aparea probleme, ar mai putea
    fi niste scaderi, am avut o criza la 9/11, apoi a fost criza
    economica, dar dupa scadere se castiga din nou altitudine”.

    Benz lucreaza in Lufthansa de 20 de ani. A intrat ca trainee in
    companie in 2000, la 25 de ani, imediat dupa terminarea facultatii
    si a unui MBA, si acum conduce vanzarile pentru Europa – adica cel
    mai mare business unit al companiei.

    Are planurile bine facute pentru evolutia Lufthansa din
    urmatoarea perioada: consolidarea achizitiilor din ultimii ani si
    dezvoltarea zonelor din care compania asteapta crestere in
    urmatoarea perioada.

    Pentru Benz si colegii sai, cuvantul consolidare nu este doar un
    termen corporatist de care se folosesc companiile atunci cand nu au
    alte noutati. Achizitiile din ultimii ani – SWISS, Brussels
    Airline, bmi si, cel mai nou, Austrian – trebuie integrate in grup,
    atat operational, cat si financiar.

    Nu insa si ca brand – nici Austrian, nici SWISS nu vor deveni
    Lufthansa, spune Karsten Benz: “Lufthansa avea nevoie de mai multe
    piete decat Germania si de mai multe hub-uri in regiune.

    Asta este singura motivatie pentru aceste achizitii si am decis
    ca Austrian sa ramana o companie independenta, cu logo-ul si
    atitudinea ei antreprenoriala, la fel ca toate celelalte companii
    din grup”.