Blog

  • Rusia s-a abţinut în Consiliul de Securitate la reînnorea misiunii EUFOR în Bosnia

    Rezoluţia a fost adoptată cu 14 voturi pentru şi o abţinere. Este pentru prima oară de la crearea EUFOR Althea, în urmă cu zece ani, când reînnoirea acestei misiuni, care are loc în fiecare an, nu este aprobată în unanimitate.

    Ambasadorul rus la ONU, Vitali Ciurkin, a denunţat “un instrument menit să accelereze integrarea acestei ţări în Uniunea Europeană şi NATO”. “Împingerea Bosniei în această direcţie prin intermediul unei rezoluţii sub capitolul 7 al Cartei ONU este pur şi simplu imposibil de acceptat”, a afirmat el.

    Capitolul 7 permite recurgerea la forţă în vederea aplicării deciziilor Consiliului.

    Făcând în mod evident aluzie la Ucraina, Ciurkin a apreciat că “exemplele nefericite de presiuni externe în vederea impunerii unui viitor european abundă”.

    Misiunea Forţei UE în Bosnia este reînnoită anual prin intermediul unei rezoluţii a Consiliului de Securitate. În preambul, rezoluţia subliniază “că este important ca Bosnia şi Herţegovina să progreseze pe calea integrării euroatlantice”.

    De la începutul crizei din Ucraina, occidentalii şi Rusia se opun cu regularitate în Consiliul de Securitate, fiecare reuniune încheindu-se cu un dialog al surzilor.

    Spre exemplu, săptămâna trecută, Moscova a blocat o declaraţie care condamnă alegerile separatiste din estul Ucrainei.

  • Rusia s-a abţinut în Consiliul de Securitate la reînnorea misiunii EUFOR în Bosnia

    Rezoluţia a fost adoptată cu 14 voturi pentru şi o abţinere. Este pentru prima oară de la crearea EUFOR Althea, în urmă cu zece ani, când reînnoirea acestei misiuni, care are loc în fiecare an, nu este aprobată în unanimitate.

    Ambasadorul rus la ONU, Vitali Ciurkin, a denunţat “un instrument menit să accelereze integrarea acestei ţări în Uniunea Europeană şi NATO”. “Împingerea Bosniei în această direcţie prin intermediul unei rezoluţii sub capitolul 7 al Cartei ONU este pur şi simplu imposibil de acceptat”, a afirmat el.

    Capitolul 7 permite recurgerea la forţă în vederea aplicării deciziilor Consiliului.

    Făcând în mod evident aluzie la Ucraina, Ciurkin a apreciat că “exemplele nefericite de presiuni externe în vederea impunerii unui viitor european abundă”.

    Misiunea Forţei UE în Bosnia este reînnoită anual prin intermediul unei rezoluţii a Consiliului de Securitate. În preambul, rezoluţia subliniază “că este important ca Bosnia şi Herţegovina să progreseze pe calea integrării euroatlantice”.

    De la începutul crizei din Ucraina, occidentalii şi Rusia se opun cu regularitate în Consiliul de Securitate, fiecare reuniune încheindu-se cu un dialog al surzilor.

    Spre exemplu, săptămâna trecută, Moscova a blocat o declaraţie care condamnă alegerile separatiste din estul Ucrainei.

  • ONU va organiza miercuri o reuniune de urgenţă pe tema situaţiei din estul Ucrainei

    “Reuniunea este programată pentru ora 14.30 (21.30, ora României). Un raport asupra ultimelor evenimente din Ucraina va fi prezentat de reprezentanţi ai secretariatului ONU”, a anunţat purtătoarea de cuvânt a misiunii Australiei la ONU, Chelsea Martin.

    Luptele continuă în estul Ucrainei, în pofida semnării unor acorduri de încetare a focului în septembrie, la Minsk.

    Cinci militari ucraineni şi-au pierdut viaţa în ultimele 24 de ore în estul separatist, ridicând la 1.052 de morţi numărul victimelor înregistrate în total în rândul armatei ucrainene de la începerea confruntărilor, în aprilie, a anunţat marţi purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene, citat de AFP.

    Situaţia din estul Ucrainei s-a deteriorat după organizarea alegerilor în regiunile separatiste, la 2 noiembrie, care au fragilizat procesul de pace lansat în septembrie.

    În ultimele zile, importante convoaie cu armament greu, inclusiv tancuri şi camioane, au fost observate de jurnaliştii AFP îndreptându-se spre regiune.

    Prezenţa convoaielor, confirmată de observatorii OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) aflaţi în regiune pentru a monitoriza aplicarea acordului de încetare a focului din 5 septembrie, provoacă temeri cu privire la riscul reizbucnirii unui război total în regiune.

  • ONU va organiza miercuri o reuniune de urgenţă pe tema situaţiei din estul Ucrainei

    “Reuniunea este programată pentru ora 14.30 (21.30, ora României). Un raport asupra ultimelor evenimente din Ucraina va fi prezentat de reprezentanţi ai secretariatului ONU”, a anunţat purtătoarea de cuvânt a misiunii Australiei la ONU, Chelsea Martin.

    Luptele continuă în estul Ucrainei, în pofida semnării unor acorduri de încetare a focului în septembrie, la Minsk.

    Cinci militari ucraineni şi-au pierdut viaţa în ultimele 24 de ore în estul separatist, ridicând la 1.052 de morţi numărul victimelor înregistrate în total în rândul armatei ucrainene de la începerea confruntărilor, în aprilie, a anunţat marţi purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene, citat de AFP.

    Situaţia din estul Ucrainei s-a deteriorat după organizarea alegerilor în regiunile separatiste, la 2 noiembrie, care au fragilizat procesul de pace lansat în septembrie.

    În ultimele zile, importante convoaie cu armament greu, inclusiv tancuri şi camioane, au fost observate de jurnaliştii AFP îndreptându-se spre regiune.

    Prezenţa convoaielor, confirmată de observatorii OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) aflaţi în regiune pentru a monitoriza aplicarea acordului de încetare a focului din 5 septembrie, provoacă temeri cu privire la riscul reizbucnirii unui război total în regiune.

  • Sistemul informatic al Executivului catalan, ţinta unor atacuri cibernetice

    “Sistemul informatic al Generalitat (Executivul catalan) a fost vizat de atacuri cibernetice foarte, foarte dure. Sâmbătă, solicitările de informaţii care vizau sistemele de operare şi informatic ale Generalitat au fost multiplicate de 20.000 de ori, iar duminică de 60.000”, a anunţat Artur Mas în cursul unei conferinţe de presă, la Barcelona.

    “Nu am fost niciodată victima unui atac de o asemenea amploare”, a subliniat el.

    Potrivit lui, atacurile cibernetice au pus în pericol accesul la serviciul de urgenţă, la dosarele medicale ale unor pacienţi şi la comenzi online.

    “Considerăm că nu este vorba de un act al unor hackeri amatori (…), ci despre altceva. Nu putem acuza pe cineva la acest stadiu. Dar efectuăm ancheta”, a adăugat el.

    “Cineva a încercat să provoace căderea sistemului informatic al Generalitat”, a afirmat Mas.

  • Sistemul informatic al Executivului catalan, ţinta unor atacuri cibernetice

    “Sistemul informatic al Generalitat (Executivul catalan) a fost vizat de atacuri cibernetice foarte, foarte dure. Sâmbătă, solicitările de informaţii care vizau sistemele de operare şi informatic ale Generalitat au fost multiplicate de 20.000 de ori, iar duminică de 60.000”, a anunţat Artur Mas în cursul unei conferinţe de presă, la Barcelona.

    “Nu am fost niciodată victima unui atac de o asemenea amploare”, a subliniat el.

    Potrivit lui, atacurile cibernetice au pus în pericol accesul la serviciul de urgenţă, la dosarele medicale ale unor pacienţi şi la comenzi online.

    “Considerăm că nu este vorba de un act al unor hackeri amatori (…), ci despre altceva. Nu putem acuza pe cineva la acest stadiu. Dar efectuăm ancheta”, a adăugat el.

    “Cineva a încercat să provoace căderea sistemului informatic al Generalitat”, a afirmat Mas.

  • Cinci bănci mari din SUA, Marea Britanie şi Elveţia au fost amendate cu 3,3 miliarde de dolari

    Cele cinci bănci care au fost amendate miercuri sunt HSBC şi Royal Bank of Scotland din Marea Britanie, UBS din Elveţia şi Citigroup şi J.P. Morgan Chase din SUA, relatează  The Wall Street Journal.

    Băncile vor plăti 1,4 miliarde de dolari către autorităţile americane şi 1,1 miliarde de lire sterline (1,75 miliarde de dolari) către Autoritatea de Conduită Financiară (FCA) din Marea Britanie.

    De asemenea, UBS a fost amendată separat şi de autorităţile de reglementare din Elveţia cu 134 milioane de franci elveţieni (139 milioane de dolari).

    Autorităţile analizează de mai bine de un şi jumătate acuzaţii potrivit cărora mai multe bănci nu au supravegheat corespunzător activitatea traderilor săi şi nu au condus suficient de multe controale interne, în aceste condiţii mai mulţi angajaţi făcând schimb de informaţii referitoare la poziţiile adoptate pe piaţă şi la ordinele clienţilor, pentru a manipula piaţa valutară.

    La începutul lunii noiembrie, RBS a anunţat că a pus deoparte 400 de milioane de lire sterline (639 milioane de dolari) pentru rezolvarea unor litigii, iar Citigroup 600 de milioane de dolari, dintre care 300-400 milioane de dolari pentru investigaţia din Marea Britanie, potrivit Bloomberg.

    De asemenea, JPMorgan a constituit în trimestrul al treilea un provizion de 1 miliard de dolari, pentru costurile litigiilor legate în mare parte de investigaţiile privind piaţa valutară.

    La rândul său, banca elveţiană UBS a pus deoparte 1,94 miliarde de dolari pentru litigii şi a confirmat că se află în negocieri cu Departamentul de Justiţie din Statele Unite.

  • Cinci bănci mari din SUA, Marea Britanie şi Elveţia au fost amendate cu 3,3 miliarde de dolari

    Cele cinci bănci care au fost amendate miercuri sunt HSBC şi Royal Bank of Scotland din Marea Britanie, UBS din Elveţia şi Citigroup şi J.P. Morgan Chase din SUA, relatează  The Wall Street Journal.

    Băncile vor plăti 1,4 miliarde de dolari către autorităţile americane şi 1,1 miliarde de lire sterline (1,75 miliarde de dolari) către Autoritatea de Conduită Financiară (FCA) din Marea Britanie.

    De asemenea, UBS a fost amendată separat şi de autorităţile de reglementare din Elveţia cu 134 milioane de franci elveţieni (139 milioane de dolari).

    Autorităţile analizează de mai bine de un şi jumătate acuzaţii potrivit cărora mai multe bănci nu au supravegheat corespunzător activitatea traderilor săi şi nu au condus suficient de multe controale interne, în aceste condiţii mai mulţi angajaţi făcând schimb de informaţii referitoare la poziţiile adoptate pe piaţă şi la ordinele clienţilor, pentru a manipula piaţa valutară.

    La începutul lunii noiembrie, RBS a anunţat că a pus deoparte 400 de milioane de lire sterline (639 milioane de dolari) pentru rezolvarea unor litigii, iar Citigroup 600 de milioane de dolari, dintre care 300-400 milioane de dolari pentru investigaţia din Marea Britanie, potrivit Bloomberg.

    De asemenea, JPMorgan a constituit în trimestrul al treilea un provizion de 1 miliard de dolari, pentru costurile litigiilor legate în mare parte de investigaţiile privind piaţa valutară.

    La rândul său, banca elveţiană UBS a pus deoparte 1,94 miliarde de dolari pentru litigii şi a confirmat că se află în negocieri cu Departamentul de Justiţie din Statele Unite.

  • Compania I&C Transilvania a finalizat lucrările la cel mai mare proiect rezidenţial de lux din Cluj

    Riviera Luxury Residence este compus din 91 de apartamente cu două, trei şi patru camere şi este amplasat în cartierul Gheorgheni, la 10 minute de centrul oraşului Cluj-Napoca şi în imediata vecinatate a centrului comercial Iulius Mall şi a Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea-Afacerilor, Universitatea Babeş Bolyai.

    Proiectul dispune de o zonă de agrement exterioară, sală de fitness, SPA, piscină interioară şi mai multe spaţii comerciale şi de recreere.  “Am încheiat deja precontracte pentru 25% din proiect, ceea ce confirmă calitatea proiectului. 2014 este un an bun pentru piaţa rezidentială, atât la nivel naţional cât şi la nivel local. După cinci ani de regres şi apoi stagnare, piaţa imobiliară clujeană a înregistrat un plus semnificativ, cu o cerere în creştere, mai multe tranzacţii încheiate şi un număr aproape triplu de unităţi noi finalizate comparativ cu 2013”, afirmă AnaMaria Burcă, managing partner Coldwell Banker Transilvania, agentul exclusiv al Riviera Luxury Residence.

    Aproximativ 800 de noi locuinţe vor fi finalizate în acest an în Cluj – Napoca, potrivit unei analize Coldwell Banker Affiliates of Romania, de aproape trei ori mai multe comparativ cu 2013, când au fost finalizate aproximativ 300 de noi unităţi rezidenţiale. 

    Cea mai mare parte a acestor locuinţe se află în zona Bună Ziua, cu un preţ mediu de vânzare de 950 de euro pe metru patrat util, urmată de zona semicentrală, precum cartierul Gheorgheni, unde preţurile medii pleacă de la 1150 de euro pe metru pătrat util. Cartierele Mărăşti şi Iris se află de asemenea într-un proces de revitalizare, preţurile locuinţelor noi situându-se la aproximativ 1000 de euro pe metru pătrat util, respectiv 800 de euro pe metru pătrat util.

    O creştere semnificativă a înregistrat şi comuna Floreşti, aflată la cinci kilometri de Cluj Napoca, unde în acest an vor fi finalizate aproximativ 500 de unităţi amplasate în ansambluri rezidenţiale, comparativ cu aproximativ 200 anul trecut. La stadiul semi-finisat, apartamentele noi din Floreşti au un preţ de vânzare mediu de 450 de euro pe metru pătrat util, cele mai bine cotate zone din comună fiind Muzeul Apei şi Tauţiului.

  • Compania I&C Transilvania a finalizat lucrările la cel mai mare proiect rezidenţial de lux din Cluj

    Riviera Luxury Residence este compus din 91 de apartamente cu două, trei şi patru camere şi este amplasat în cartierul Gheorgheni, la 10 minute de centrul oraşului Cluj-Napoca şi în imediata vecinatate a centrului comercial Iulius Mall şi a Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea-Afacerilor, Universitatea Babeş Bolyai.

    Proiectul dispune de o zonă de agrement exterioară, sală de fitness, SPA, piscină interioară şi mai multe spaţii comerciale şi de recreere.  “Am încheiat deja precontracte pentru 25% din proiect, ceea ce confirmă calitatea proiectului. 2014 este un an bun pentru piaţa rezidentială, atât la nivel naţional cât şi la nivel local. După cinci ani de regres şi apoi stagnare, piaţa imobiliară clujeană a înregistrat un plus semnificativ, cu o cerere în creştere, mai multe tranzacţii încheiate şi un număr aproape triplu de unităţi noi finalizate comparativ cu 2013”, afirmă AnaMaria Burcă, managing partner Coldwell Banker Transilvania, agentul exclusiv al Riviera Luxury Residence.

    Aproximativ 800 de noi locuinţe vor fi finalizate în acest an în Cluj – Napoca, potrivit unei analize Coldwell Banker Affiliates of Romania, de aproape trei ori mai multe comparativ cu 2013, când au fost finalizate aproximativ 300 de noi unităţi rezidenţiale. 

    Cea mai mare parte a acestor locuinţe se află în zona Bună Ziua, cu un preţ mediu de vânzare de 950 de euro pe metru patrat util, urmată de zona semicentrală, precum cartierul Gheorgheni, unde preţurile medii pleacă de la 1150 de euro pe metru pătrat util. Cartierele Mărăşti şi Iris se află de asemenea într-un proces de revitalizare, preţurile locuinţelor noi situându-se la aproximativ 1000 de euro pe metru pătrat util, respectiv 800 de euro pe metru pătrat util.

    O creştere semnificativă a înregistrat şi comuna Floreşti, aflată la cinci kilometri de Cluj Napoca, unde în acest an vor fi finalizate aproximativ 500 de unităţi amplasate în ansambluri rezidenţiale, comparativ cu aproximativ 200 anul trecut. La stadiul semi-finisat, apartamentele noi din Floreşti au un preţ de vânzare mediu de 450 de euro pe metru pătrat util, cele mai bine cotate zone din comună fiind Muzeul Apei şi Tauţiului.