BusinessMagazin

Blog

  • Banca Mondială: Românii din străinătate vor trimite în acest an în ţară 3,6 miliarde dolari, în stagnare faţă de 2012

     Astfel, remiterile către România se vor plasa în acest an la 3,6 miliarde de dolari, în timp ce numărul migraţiilor internaţionale a urcat cu 4,8% faţă de 2010, reiese dintr-un raport prezentat miercuri de Banca Mondială.

    Potrivit datelor publicate de instituţie în luna mai, remiterile către România au totalizat anul trecut 3,66 miliarde de dolari, principalele ţări de origine fiind Italia şi Spania.

    Astfel, în România au intrat anul trecut, din Italia şi Spania, câte 1,07 miliarde de dolari, potrivit statisticilor Băncii Mondiale. Alte ţări care figurează cu sume importante de bani trimise acasă în 2012 de români sunt Statele Unite (240 miloane de dolari), Ungaria (237 milioane de dolari), Israel (236 milioane de dolari), Germania (184 milioane de dolari), Canada (131 milioane de dolari), Austria (78 milioane de dolari), Franţa (73 milioane de dolari), Marea Britanie (71 milioane de dolari) sau Grecia (58 milioane de dolari).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grapini: Impozitul forfetar nu este o supraimpozitare, l-au cerut şi afaceriştii din alte domenii

     “Nu este un impozit în plus (impozitul forfetar – n.r.), nu vor mai plăti impozitul de 16% pe profit sau 3% pe cifra de afaceri, vor avea profitul pe care pot să-l reinvestească, vor lua dividendele, care merg în sistemul de impozitare normal, ca la toată lumea. (…) Cei care au înţeles ce înseamnă tot presează să se aplice. Am solicitări chiar şi de la alte coduri CAEN să introducem acest impozit, de la cabinetele stomatologice sau cele de avocatură”, a afirmat joi Grapini.

    Ea a arătat că dacă o firmă vizată de impozitul forfetar are şi alte activităţi în afară de codurile CAEN incluse în proiectul de lege, care sunt evidenţiate separat în contabilitate, pentru acelea se va plăti impozitul de 3% pe cifra de afaceri.

    Impozitul forfetar se va plăti trimestrial, astfel că o pensiune care are de plătit spre exemplu 5.000 de lei pe an, va împărţi această sumă la patru, plătind eşalonat pe fiecare trimestru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Absorbţia fondurilor structurale şi de coeziune a ajuns la 23,77%. Teodorovici îşi propusese o rată de 50% până în decembrie

     Cea mai mare creştere – aproape 6 procente – se înregistrează pe POS DRU, unde nivelul absorbţiei este de 24,6% (855,19 milioane de euro) în septembrie, faţă de 18,73% (651,17 milioane de euro) în august.

    Pe Programul Operaţional Regional, rata de absorbţie a crescut cu 2,14%, de la 39% (1,453 milioane de euro) în august la 41,14% (1,532 milioane de euro) luna trecută.

    În ceea ce priveşte POS Transport, POS Mediu, PO AT (Programul Operaţional Asistenţă Tehnică) şi PO DCA (Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative) creşterea a fost de sub un procent la fiecare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cora a deschis primul hipermarket din Ploieşti, după o investiţie de 6,1 milioane euro

     Magazinul are o suprafaţă de 6.700 mp şi este situat în centrul comercial AFI Palace.

    Potrivit directorului general al cora România, Philippe Lejeune, magazinul din Ploieşti are aproape 400 de angajaţi.

    Anul acesta, Cora a mai inaugurat un centru comercial la Constanţa, care cuprinde o galerie comercială şi un hipermarket, în urma unei investiţii de 58 milioane euro. În plus, reţeaua deţine patru hipermarketuri în Bucureşti (Alexandriei, Pantelimon, Lujerului şi Sun Plaza) şi şase la Cluj-Napoca, Baia Mare, Arad, Drobeta Turnu Severin, Constanţa şi Bacău.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nuclearelectrica vine de vineri la Bursă

    Nuclearelectrica a derulat în perioada 9 – 20 septembrie o ofertă prin care a atras 281,8 milioane lei (63 milioane euro) prin vânzarea a 10% din acţiuni, suma minimă vizată prin această operaţiune.

    În cadrul operaţiunii, compania de stat a emis drepturi de alocare pentru acţiunile pe care investitorii le-au cumpărat, astfel că aceştia vor putea tranzacţiona mai repede acţiunile care le revin, deşi nu le au încă în portofolii.

    Drepturile de alocare vor fi listate vineri la Bursa de la Bucureşti şi vor putea fi tranzacţionate la fel ca acţiunile.

    Nuclearelectrica a atras 312,4 milioane lei (69,8 milioane euro) printr-o majorare de capital în care a emis acţiuni reprezentând 11,077% din capitalul social. Un pachet de 10% din acţiuni a fost scos la vânzare la bursă printr-o ofertă publică iniţială în vederea listării, iar diferenţa de 1,077% din titluri a fost cumpărată de Fondul Proprietatea (FP), în baza dreptului de preferinţă. FP a cumpărat acţiunile care i-au revenit pentru 30,6 milioane lei (6,8 milioane euro).

    Investitorii instituţionali şi investitorii mari de retail au cumpărat acţiunile la preţul de 11,2 lei, preţul minim din ofertă, iar micii investitori de retail la preţuri de 10,304 lei (8% discount acordat pentru subscrierile din primele 3 zile ale ofertei) şi 10,864 lei (3% discount pentru subscrierile din a patra zi a ofertei).

    Investitorilor instituţionali le-au fost alocate acţiuni reprezentând 85% din ofertă, investitorii mari de retail au avut destinat un pachet de 5% din titluri, iar micii investitori 10%.

    Astfel, instituţionalii au cumpărat acţiuni de 241,5 milioane lei (54,2 milioane euro), cei de retail de 14,2 milioane lei (3,2 milioane euro), iar micii investitori au achiziţionat titluri de 26,1 milioane lei (5,8 milioane euro).

    Micii investitori au plasat 3.552 de ordine în valoare de 214,8 milioane lei (48,2 milioane euro), înregistrându-se astfel o suprasubscriere de 5,6 ori. Astfel, fiecare investitori primeşte doar 17% din acţiunile subscrise.

    Tranşa mare (de peste 15.000 de acţiuni) a fost suprasubscrisă de 2,3 ori, sumele plasate de aceşti investitori cumulând 44 milioane lei (9,9 milioane euro). Pe această tranşă au fost plasate 69 de ordine, iar investitorii vor primi 43% din acţiunile subscrise.

    Pe tranşa investitorilor instituţionali nu sunt publice numărul de ordine plasate şi volumul de acţiuni solicitat, singurele detalii fiind că şi acest segment a fost suprasubscris.

    Investitorii de retail, atât cei mici, cât şi cei de pe tranşa mare, au plasat ordinele de subscriere la preţul maxim de 15 lei, iar investitorii instituţionali au putut subscrie la orice cotaţie din intervalul 11,2 lei şi 15 lei. Preţul final din ofertă a fost stabilit în funcţie de subscrierile investitorilor instituţionali, iar pentru micii investitori de retail s-au aplicat discounturile de 8% şi, respectiv, 3%, în funcţie de perioada când au subscris.

    În acest an statul a vândut pe bursă 15% din acţiunile Transgaz Mediaş (TGN), printr-o oferă publică secundară, şi a listat Nuclearelectrica, prin ofertă publică iniţială. Până la sfârşitul anului va fi listat la bursă, prin ofertă publică iniţială, şi producătorul de gaze Romgaz Mediaş.

    Listările la bursă ale unor pachete minoritare de acţiuni ale statului la companii energetice au fost amânate de mai multe ori în ultimii ani.

  • Şefii marilor companii americane: Prelungirea blocajului guvernamental este un risc pentru redresarea economiei SUA

    Directorii generali ai unor mari companii americane, precum Honeywell International şi JetBlue Airways, avertizează că blocarea prelungită a unora dintre activităţile guvernului federal poate pune în pericol redresarea economică.

    Guvernul SUA a trimis marţi în şomaj tehnic circa 800.000 de angajaţi federali, după ce Congresul nu a reuşit să ajungă la un acord referitor la bugetul anului fiscal 2014, care a început la 1 octombrie, transmite Bloomberg. Republicanii din Congres au condiţionat aprobarea bugetului de modificarea unor prevederi ale reformei în domeniul sănătăţii.

    Şeful companiei Foot Locker, Ken Hicks, un critic al legii sănătăţii, despre care consideră că nu va limita creşterea costurilor, a declarat că activităţile guvernului nu ar trebui oprite în cadrul actualei dispute dintre democraţi şi republicani.

    “Sunt mulţumit de costurile mari şi serviciile medicale limitate de care vor beneficia oamenii în cadrul legii Affordable Care Act? Nu. Dar merită să blocăm guvernul? Nu.”, a spus Hicks.

    Prima blocare parţială a activităţilor instituţiilor federale din ultimii 17 ani ar putea reduce creşterea economiei americane cu până la 1,4 puncte procentuale, în funcţie de durată, estimează Guy LeBas, analist la Janney Montgomery Scott în Philadelphia.

    “Dacă situaţia va fi de durată, va pune în pericol redresarea economică. Dacă blocajul se va infiltra în psihicul oamenilor de afaceri şi toată lumea va începe să reducă cheltuielile de călătorie, percepţia se va extinde şi asupra altora. Problema este serioasă”, a declarat Dave Barger, director general la JetBlue.

    Opinia lui Barger este similară cu cea a şefului Honeywell, David Cote, care a afirmat la sfârşitul lunii septembrie că impasul bugetar poate împinge economia în recesiune.

    Chiar dacă impasul bugetar va fi depăşit, congresmenii vor intra imediat într-o nouă dispută, referitoare la majorarea plafonului datoriilor, în prezent de 16.700 miliarde de dolari.

    O altă “idee oribilă” ar fi blocarea majorării plafonului datoriilor, aşa cum vor unii congresmeni, consideră Cote.

    “Când auzi că unii oameni încep să creadă că poate SUA ar trebui să intre în default, iar plafonul datoriilor să nu fie majorat, ei chiar sunt serioşi?”, s-a întrebat şeful Honeywell.

    Oprirea unora dintre activităţile instituţiilor federale a obligat Sikorsky Aircraft, divizie a United Technologies Corp, să reducă producţia de elicoptere Black Hawk.

    “Impactul imediat al blocajului asupra Sikorsky poate fi ţinut sub control doar o perioadă scurtă de timp”, a declarat Paul Jackson, purtător de cuvânt al companiei.

    Sikorsky a câştigat anul trecut un contract pe termen de cinci ani, în valoare de 8,5 miliarde de dolari, de construire de elicoptere Black Hawk pentru armata americană.

    Şansele unui acord de ultim moment în Congres, cum s-a întâmplat de nenumărate ori în negocierile bugetare, s-au evaporat înainte de termenul limită de la sfârşitul zilei de 30 septembrie, Camera Reprezentanţilor cerând amânarea cu un an a unor prevederi ale Affordable Care Act.

    Reprezentanţi ai producătorilor auto Ford Motor şi General Motors şi-au exprimat totuşi încrederea în capacitatea liderilor politici de a rezolva până la urmă disputa şi a proteja redresarea economică.

  • Restructurări de personal la agenţia Reuters

    Grupul media Thompson Reuters Corporation a decis reducerea cu cinci la sută a personalului editorial al agenţiei Reuters, la nivelul tuturor filialelor, măsura urmând să fie aplicată începând din noiembrie, relatează publicaţia Wall Street Journal. Redactorul-şef al agenţiei Reuters, Stephen Adler, le-a transmis angajaţilor această decizie miercuri dimineaţă, potrivit unor surse citate de publicaţia americană.

    Informaţia a fost confirmată de directorul de comunicare al grupului media, Barb Burg. “Pentru simplificarea şi facilitarea activităţilor editoriale ale agenţiei Reuters, vom face unele modificări care se vor concretiza într-o echipă redacţională uşor redusă”, a declarat Barb Burg pentru AFP.

    Potrivit Wall Street Journal, agenţia Reuters are o echipă editorială formată din aproximativ 2.800 de angajaţi la nivel global, astfel că reducerea de personal va fi de circa 140 de jurnalişti. Măsura va fi aplicată de luna viitoare, a precizat Stephen Adler.

    Informaţiile au apărut la o zi după ce James Smith, preşedintele grupului media Thomson Reuters, a anunţat o reconfigurare a activităţilor companiei. Smith a avertizat că procesul de restructurare va necesita adoptarea unor “decizii dure”. Nu este clar dacă vor exista disponibilizări în alte divizii ale companiei. Grupul Thomson Reuters are aproximativ 60.000 de angajaţi, fiind organizat din anul 2011 în patru divizii: Compania pentru operaţiuni financiare şi de risc (care include servicii financiare, servicii adresate companiilor şi activităţile media), Divizia juridică (firmele Westlaw şi Carswell, specializate în baze de date şi servicii de căutare online adresate avocaţilor şi consilierilor juridici), Divizia de ştiinţă şi proprietate intelectuală şi Serviciul pentru date fiscale şi contabile.

     

     

  • Reportaj: Secretul unuia dintre cele mai bune restaurante din lume

    SECRETUL? MENIUL SE SCHIMBĂ ZILNIC, ASTFEL NICIODATĂ CLIENŢII NU ŞTIU CE MÂNCARE LE VA FI SERVITĂ LOR SAU „COLEGILOR” DE LA MASA DE LÂNGĂ. „Cred că prin asta ne diferenţiem de competiţie şi, mai mult, este ceea ce ne caracterizează cel mai bine”, spune Andoni Luis Aduriz, chef-ul şi proprietarul restaurantului. Născut în San Sebastian acum 42 de ani, spaniolul a decis să se întoarcă acasă şi să o pornească pe cont propriu în 1998, după mai mulţi ani în care a lucrat în echipa El Bulli, restaurant considerat timp de mai mulţi ani cel mai bun din lume. „Ai nevoie de răbdare şi perseverenţă„, spune chef-ul al cărui local a intrat în top zece al celor mai bune restaurante din lume după opt ani de activitate. „În primii doi ani de la deschidere nu venea aproape nimeni la noi.„ Astăzi, localul a devenit o destinaţie turistică în sine, clienţi din întreaga lume venind să mănânce în restaurantul care pare aruncat pe hartă în zona rurală a Spaniei, înconjurat de verdeaţă şi acoperit de iederă. „De-a lungul timpului am primit mulţi vizitatori din România. Doar anul trecut au venit cel puţin zece persoane.:

    Din afară nimic nu dă de gol atelierul de creaţie gastronomică din interior. De altfel, nici după ce ai trecut de uşa de la intrare nu îţi dai seama exact unde te afli. Îmbrăcat în maro şi decorat cu alb, Mugaritz îţi dă la prima vedere o senzaţie de intimitate. Mesele stau ascunse după paravane aduse parcă din budoarele de altă dată, iar mâncarea pare o combinaţie între o operă de artă modernă şi un experiment ştiinţific realizat într-un laborator. De altfel, revista britanică Restaurant, care realizează anual topul celor mai bune 50 de restaurante din lume pe baza opiniilor exprimate de bucătari, gurmanzi şi critici din domeniu şi care a plasat Mugaritz pe locul patru în lume, caracterizează mâncarea localului iberic ca „techno-emotional Spanish„. „La Mugaritz oaspeţii sunt trataţi cu mai multe feluri de mâncare oferite în porţii mici, dar care au fost realizate printr-un amplu proces de creaţie şi cu o atenţie mare la detalii, atenţie care merge până la obsesie.”

    CU TOATE ACESTEA, ANDONI LUIS ADURIZ AFIRMĂ CĂ NU ASPECTUL ESTE CEL CARE CONTEAZĂ CÂND VINE VORBA DE MÂNCARE. „Pentru noi ideea de bază şi conceptul fiecărui fel de mâncare sunt adevăratele provocări. Aromele, texturile şi aspectul sunt uşor de obţinut, vin de la sine.„ Preţul unui meniu la Mugaritz începe de la 170 de euro. O echipă de 40 de persoane (cu o vârstă medie de 28 de ani) în frunte cu Andoni Luiz Aduriz găteşte pentru clienţi feluri de mâncare care variază de la miez de salată gătit în sos de crustacee şi vegetale aromate la hârtie de flori şi plante. De altfel, restaurantul are propria sa grădină cu sute de varietăţi de plante şi mirodenii. Şi cum mâncarea poate fi oricând asortată cu un pahar de vin, Mugaritz are o listă întreagă de vinuri, organizată după arome. „Mergem şi cumpărăm vinul de la mici crame pe care noi le considerăm speciale.”

    Pentru cei care nu doresc să bea vin, chef-ul spaniol recomandă fresh-uri, infuzii de plante, cocktailuri sau sake. Absolvent al Donostia School of Cuisine din San Sebastian, Andoni Luiz Aduriz, unul dintre cei mai influenţi chefi din lume, spune că dacă ar fi să recomande trei feluri de mâncare pe care oricine ar trebui să le încerce într-o viaţă ar opta pentru gargouillou (un mix de legume, fructe şi flori, fiecare gătit diferit), sitar la grătar – un fel de mâncare tradiţional gătit pe grătar deasupra unei felii de pâine („carnea de pasăre îşi lasă un suc care se impregnează în pâine şi îi dă un gust deosebit„) şi arici de mare. „Pescuit în sezonul potrivit, cu dressing sau fără, ariciul de mare trebuie gustat. El trebuie pregătit cât mai simplu, natural.„ Atunci când vine vorba de restaurantele sale preferate, chef-ul alege un local din ţara sa natală – Elkano din Guetaria -, precum şi altele din principalele capitale ale lumii – Per Se (New York), Narisawa (Tokio) şi The Fat Duck (Londra). „Toate au o abordare deosebită când vine vorba de mâncare. Aceste restaurante nu servesc doar mâncare, ci oferă experienţe deosebite.„ Acelaşi lucru îl încearcă şi Andoni Luiz Aduriz  la Mugaritz, unde „chef-ul se joacă cu clienţii şi testează modul cum un restaurant îi poate impresiona. Este o experienţă, nu doar un loc unde oamenii merg pentru a-şi potoli foamea pentru ca apoi să îşi vadă de drum”, scrie revista Restaurant.

  • Compania care face afaceri de 1,4 miliarde de euro cu cinci angajaţi

    CEI MAI PROFITABILI ANGAJAŢI DIN CENTRUL ŞI ESTUL EUROPEI SUNT CELE CINCI PERSOANE ANGAJATE LA PANRUSGAZ GAZKERESKEDELMI, o companie maghiară care face un business de 1,4 miliarde de euro şi profit de 14 milioane de euro cu 5 angajaţi. Compania a fost fondată în 1994 şi are ca principal profil vânzările de gaze importate de la Gazprom (acţionarii companiei fiind LLC Gazprom Export, E.oN Ruhrgas International GmbH şi Centrex Hungaria Zrt.). În afară de o secretară, ceilalţi patru angajaţi de la Panrusgaz sunt toţi directori – unul general, unul de achiziţii, unul de strategie şi unul de distribuţie, fiecare generând lunar un profit de 2,8 milioane de euro.

    Desigur, împărţeala şi situaţia au o tentă anecdotică, dar la bază stă un fapt foarte serios şi anume că domeniul vânzărilor de gaze şi de energie are potenţial de a genera profit net, mai ales când la mijloc nu sunt luate în calcul activităţi de producţie, explorare şi aşa mai departe.

    65 din cele mai mari companii din centrul şi estul Europei – conform Coface CEE 500, topul realizat anual de compania de consultanţă Coface –  sunt din domeniul oil & gas, iar 51 activează în domeniul furnizării de energie. Acestea sunt urmate la scurtă distanţă de automotive (42 de companii), industria metalurgică (35 companii), wholesale (40 de companii) şi retail (40 de companii).

    Cifra de afaceri a celor 500 de companii din topul Coface a crescut în 2012 cu 5%, la peste 628 miliarde de euro. Cele mai multe companii din top sunt din Polonia (171), urmate de cele din Ungaria (66) şi din România (54). Pentru prima dată în istoria de peste zece ani a acestui clasament, România elimină din top trei Ucraina şi urcă pe locul al treilea (de pe al cincilea în 2011), pe fondul numărului mai mare de companii prezente în top – 54. Saltul în clasament s-a datorat unui număr mai mare de companii intrate anul trecut în top; 9 companii româneşti au intrat anul trecut în acest clasament: Rompetrol Downstream, Selgros Cash & Carry, Ford România SA, Samsung Electronics, Continental Automotive Products SRL, Complexul Energetic Oltenia, Coca-Cola HBC Romania, Delphi Diesel Systems Romania şi Mega Image SRL.

    Volumul de business al celor mai mari 54 de companii româneşti a fost anul trecut de 48 miliarde de euro.
    Creşterea afacerilor nu a dus şi la o creştere a profitului net, care a scăzut în ansamblul regiunii cu 32%, până la 20 de miliarde de euro. Cele care au atras cea mai mare parte a scăderii sunt aceleaşi companii din oil & gas, furnizare de energie, minerit şi construcţii. Cu alte cuvinte, oricât ar scădea profitul unei companii din energie, ea tot va rămâne mai profitabilă, în medie, decât cele mai multe firme din alte domenii.

    Profitul lui Panrusgaz Gazkereskedelmi, cea mai profitabilă companie din întreaga regiune, a scăzut în 2012 aproape la jumătate: de la 27,8 milioane de euro în 2011 (şi cifră de afaceri de 1,7 miliarde de euro) a ajuns anul trecut la 14,09 milioane de euro (la afaceri de 14 milioane de euro), iar numărul angajaţilor a scăzut de la 6 la 5.

    În România nu există companii cu o profitabilitate pe angajat de peste 2 mil. euro, aşa cum este Panrusgaz în Ungaria. Cei mai profitabili angajaţi români lucrează însă tot în cazul unei companii care distribuţie de gaze: este vorba de Petrom Gas, compania parte din grupul OMV Petrom care se concentrează pe furnizarea gazelor naturale către utilizatorii finali, fie ei clienţi industriali sau comerciali. Din februarie 2010, Petrom a transferat toate activităţile de comercializare şi achiziţii de gaze din cadrul Diviziei de Gaze către Petrom Gas SRL. Acum, Divizia de Gaze Naturale din cadrul Petrom gestionează activitatea de măsurare a gazelor naturale, respectiv a debitelor şi puterii calorice, plus livrările de gaze naturale destinate consumului intern din Petrom şi activităţile de depozitare. Tot ce înseamnă relaţii comerciale pe zona de gaze naturale se află în portofoliul Petrom Gas.

  • Preşedintele Consiliului Concurenţei şi şeful ANPC, la conferinţa “Mediafax Talks about Competition”

    Conferinţa este organizată de Agenţia de presă Mediafax, în parteneriat cu Consiliul Concurenţei, ceilalţi lectori fiind Diana Ungureanu – judecător, formator Institutul Naţional al Magistraturii; Radu Merica – preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane (AHK România); Mihaela Ion – managing associate, Popovici Niţu&Asociaţii; Costel Stanciu – preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor din România; Sorin Mierlea – preşedintele ANPCPPS România.

    Seria de conferinţe “Mediafax Talks about Competition” a ajuns la a şasea ediţie, toate organizate în parteneriat cu Consiliul Concurenţei, acest parteneriat având ca obiectiv dezbaterea publică a unor teme de interes major cu mediul de business, cu autorităţile în domeniu şi cu toţi cei interesaţi. Noua conferinţă aduce în dezbatere ca temă principală recenta propunere de directivă a Consiliului European şi a Parlamentului European privind acţiunile în daune pentru prejudicii provocate de fapte anticoncurenţiale.

    Prin această conferinţă, Mediafax îşi propune nu numai să intermedieze relaţia dintre autoritǎţi şi cei implicaţi în activitatea de business, ci şi să ofere informaţii relevante companiilor şi departamentelor juridice, dar şi să aducă în atenţia publică, respectiv a consumatorilor, drepturile pe care le au, conferite de legislaţia europeană şi cea naţională.

    Astfel, vor fi discutaţi paşii necesari pentru un cadrul legal european unificat şi eficient, principalele prevederi ale noii propuneri de directivă a Consiliului European şi a Parlamentului European privind acţiunile în daune pentru prejudicii provocate de fapte anticoncurenţiale, înlesnirea accesului la probele necesare privind acţiunile în daune, posibilitatea invocării deciziilor autorităţilor de concurenţă în dovedirea faptei care cauzează prejudiciile, facilitarea evaluării daunelor de către judecători, dar şi posibilitatea intentării de acţiuni colective în justiţie pentru repararea prejudiciilor.

    De asemenea, vor fi supuse dezbaterii şi alte teme, precum impactul noilor prevederi asupra mediului de afaceri şi a consumatorilor, rolul Consiliului Concurenţei, al asociaţiilor de protecţia consumatorilor şi al instanţelor judecătoreşti, investigaţiile Consiliului Concurenţei şi rapoartele finalizate, libertatea economică şi faptele de concurenţă neloială care ar trebui sancţionate.

    La conferinţă vor fi prezentate şi exemple de concurenţă neloială din partea mediului de afaceri, propunerile reprezentanţilor acestuia şi ale consultanţilor juridici, precum şi recomandări ale autorităţilor pentru mediul de afaceri.

    Conferinţa va fi moderată de Cristian Dimitriu, director editorial Mediafax Group.

    Mai multe detalii, agenda evenimentului “Mediafax Talks about Competition” – ediţia a VI-a şi înscrierile pentru participare le puteţi găsi pe website-ul: http://www.mediafaxtalks.ro/category/competition-6

    Conferinţa va reuni circa 150 de participanţi, având structura următoare: reprezentanţi ai Consiliului Concurenţei, reprezentanţi ai ANPC, ai Camerelor de Comerţ şi asociaţiilor, reprezentanţi ai ambasadelor, specialişti şi practicieni din domeniul concurenţei, managementului şi administraţiei publice, reprezentanţi la nivel de top management şi consilieri juridici din cadrul companiilor active în toate industriile: auto, energie, retail, pharma, telecom, bănci, asigurări, investiţii, leasing, construcţii, logistică, bancheri, consultanţi, dar şi reprezentanţi ai mass-media din presa scrisă, radio şi TV.