BusinessMagazin

Blog

  • Cronica pictată a unui New York care dispare (GALERIE FOTO)

    Acum în vârstă de 85 de ani, Hedy Pagremanski a ajuns să picteze peisaje urbane din întâmplare, după ce încercarea de a câştiga un ban făcând portretele oamenilor care treceau prin Long Island a dat greş, iar artista s-a hotărât să se ducă să picteze ce-i place.

    Nu peste multă vreme, lucrările sale au ajuns să fie cumpărate de magazine importante din zonele unde picta, ba chiar şi de grupul financiar Goldman Sachs. De când şi-a descoperit pasiunea pentru imortalizarea locurilor ce vor dispărea, artista a realizat mai bine de optzeci de picturi, cu şevaletul instalat pe stradă, printre trecători.

  • Serie de plângeri împotriva votului simbolic din Catalonia, inclusiv contra lui Mas

    Micul partid spaniol UPyD a depus duminică, la Barcelona, o plângere pentru “nesupunere şi prevaricaţiune” împotriva preşedintelui Cataloniei, Artur Mas, şi a doi dintre membrii Guvernului acestuia, şi anume Irene Rigau (Edicaţie), şi Ramon Espadaler (Interne), potrivit textului obţinut de AFP.

    În plângere se solicită “evacuarea şi închiderea”, de către forţele de ordine, a “liceelor şi altor clădiri publice în care este organizată consultarea”, “confiscarea tuturor materialelor” utilizate la vot şi “arestarea şi punerea la dispoziţia justiţiei a autorilor, complicilor şi altor responsabili” de organizarea acestuia.

    Un opozant îndârjit faţă de orice scrutin privind independenţa regiunii, Guvernul spaniol al lui Mariano Rajoy a sesizat în două rânduri Tribunalul Constituţional, pentru a împiedica votul de duminică. Tribunalul a dispus suspendarea votului simbolic, în aşteptarea unei decizii pe fond.

    “Votul (…) este, în mod flagrant şi evident, contrar suspendării (decise de către) Tribunalul Constituţional”, denunţă în plângerea sa UPyD, un partid care respinge naţionalismul regional.

    Altă plângere a fost depusă sâmbătă, cu titlu personal, de doi purtători de cuvânt ai Asociaţiei Societatea Civilă Catalană (SCC), înfiinţată în aprilie cu misiunea de a pune capăt “spiralei tăcerii” faţă de puternicul mesaj separatist.

    În plângerile lor, Daniel Arenas şi Juan Arza au denunţat “încălcarea deciziei dictate de Tribunalul Constituţional, potrivit căreia Generalitat nu trebuie să folosească niciun mijloc public pentru a organiza acest proces de particpare”.

    De asemenea, mica organizaţie xenofobă catalană Plataforma per Catalunya a anunţat într-un comunicat că a depus o plângere, duminică, pentru “delict de nesupunere civilă”.

  • Predoiu: Ponta şi Corlăţean fac un complot pentru turul doi, ACL nu a fost implicată în proteste

    Predoiu a menţionat că salută manifestaţiile de sâmbătă din mai multe oraşe din ţară, organizate în semn de solidaritate cu votanţii din diaspora, şi că ACL nu a avut vreo implicare în aceste acţiuni.

    ”Aş dori să salut spiritul civic al tuturor românilor care în ultimele zile au protestat faţă de încercarea Guvernului Ponta, faţă de încercarea candidatului Victor Ponta de a manipula voturile românilor pentru alegerile pentru preşedinţia României. În acelaşi timp, doresc să resping categoric acuzaţiile mincinoase făcute de Victor Ponta şi de Liviu Dragnea cu privire la implicarea politică a ACL în aceste demonstraţii. Demonstraţiile, domnul Ponta, au fost făcute spontan, la adresa dumneavoastră şi a încercărilor de a fura votul, de către cetăţeni cu spirit civic. Acuzaţiile faţă de implicarea politică în aceste demonstraţii sunt o jignire la adresa tuturor cetăţenilor români şi reprezintă limitele mentalităţii dumneavoastră care nu poate înţelege că poporul s-a săturat de sfidarea pe care i-o adresaţi prin guvernare şi prin modul în care aţi înţeles să faceţi această campanie”, a declarat Predoiu.

    Predoiu a mai precizat că ACL a luat act de decizia şi precizările BEC prin care este permisă suplimentarea secţiilor de votare din diaspora, precum şi faţă de ”refuzul MAE bazat pe minciuna domnului Corlăţean”.

    ”Aceasta demonstrează că am avut dreptate să cerem demisia din prima clipă a domnului Corlăţean, şi reiterăm această solicitare. Domnul Corlăţean nu mai are drept moral şi legal să stea în fruntea ministerului de Externe, abstracţie făcând de orice chestiuni legate de campanie. Există obligaţia Guvernului de a asigura legalitatea votului”, a mai spus Predoiu.

    MAE a anunţat, sâmbătă, că se află ” într-un proces de evaluare, privind atribuţiile ce îi revin în baza legii 370/2004 şi a hotărârilor BEC”, după ce BEC a ţinut să precizeze că nu există impedimente legale pentru organizarea unor noi secţii de votare în străinătate.

    MAE “a luat notă” de precizările BEC şi a constatat că, deşi iniţial “din Hotărârea BEC nr.4H/4.11.2014 nu rezulta temeiul legal privind înfiinţarea de noi secţii de votare”, în urma unor “precizări suplimentare” cerute de minister BEC a comunicat “explicit existenţa temeiului legal pentru completarea listei secţiilor de votare în străinătate”.

    Corlăţean a susţinut că, pentru înfiinţarea de noi secţii de votare, este necesară o întreaga procedură, care cuprinde solicitarea aprobării autorităţilor din statul care acreditează, dar şi chestiuni de ordin logistic, practic, personal, securizarea sediului.

    “Nu putem bulversa oamenii cu câteva zile înainte de vot, din acest punct de vedere, dar printr-o mai bună organizare şi o utlizare la maximu, a capacităţii logistice evident va creşte numărului celor care doresc să voteze”, a justificat ministrul de Externe.

    “Înţelegând că, din momentul emiterii, în noaptea de 7/8 noiembrie 2014, a adresei nr.1391 ic/BEC/P/2014 şi comunicatului nr. 30, BEC (…) a creat cadrul legal pentru exercitarea de către autoritatea publică centrală cu competenţă exclusivă în organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate”, MAE informează că se află “într-un proces intern de evaluare consolidată pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin în baza legii 370/2004 şi a hotărârilor, deciziilor, adreselor şi comunicatelor emise de BEC”.

    Organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate este de competenţa exclusivă a MAE, BEC neavând atribuţii legale referitoare la aceste activităţi, se spune într-un comunicat remis MEDIAFAX şi în care se precizează că nu există impedimente legale pentru organizarea de noi secţii.

    BEC invocă Legea 370/2014 şi precizează că în interpretarea sa, cuprinsă într-o decizie proprie, nu există un “impediment legal” referitor la organizarea de noi secţii de votare în străinătate”, aşa cum a invocat MAE “în contextul discutării celor mai eficiente măsuri pentru organizarea turului doi de scrutin”.

    Ministrul de Externe, Titus Corlăţean a fost întrebat, vineri, despre suplimentarea secţiilor de votare în străinătate, susţinând că BEC a adoptat o hotărâre “care nu confirmă existenţa unei baze juridice, potrivit legii (…) şi nu permite înfiinţarea de noi secţii”.

     

     

  • Lungul drum al austerităţii continuă şi în 2015

    CE estimează un deficit bugetar de 2,7% pentru UE şi de 2,6% în zona euro pentru 2014 şi niveluri aproape similare pentru 2015, însă planul de reducere treptată a deficitului structural (obiectivul pe termen mediu – MTO, cu praguri-ţintă fixate la 0,5% din PIB pentru ţările cu datorie publică de peste 40% din PIB şi de 1% pentru ţările cu datorie sub 40%) nu înaintează: deficitul structural este estimat să crească de la 1,9% din PIB în 2014 la 2,1% în 2015 în UE şi de la 1,3% la 1,7% pentru zona euro. În acelaşi timp, datoria publică este aşteptată să scadă doar simbolic, de la 89,7% din PIB la 89,5% în UE şi de la 95,9% la 95,4% în zona euro.

    Ca atare, CE recomandă o nouă rundă de politici de austeritate, reorientate însă de la măsuri de majorare a veniturilor (majorări de taxe) spre măsuri de reducere a cheltuielilor. În aceste condiţii, estimarea de creştere economică a CE vorbeşte de 1,5% în 2014 şi 2% în 2015 pentru UE, respectiv 1,2% şi 1,8% pentru zona euro, cu asteriscul important că există riscuri semnificative ca progresul să fie frânat de “stoparea sau aplicarea parţială a reformelor structurale, fiscale şi instituţionale la nivel de state sau la nivel european, având ca efect scăderea potenţialului de creştere economică şi o perioadă mai lungă de şomaj ridicat”.

    Că aplicarea pactului fiscal pune probleme în special ţărilor cu probleme din zona euro, care în consecinţă încearcă să-l facă mai flexibil, nu mai e o noutate: premierul italian Matteo Renzi a anunţat recent că ţara sa renunţă la obiectivul de echilibrare a deficitului până în 2017, cum îşi asumase iniţial, argumentând că are nevoie de reduceri de taxe pentru a stimula economia, estimată să crească anul acesta cu doar 0,6%.

    Guvernul Renzi a planificat reduceri de taxe pentru companii în valoare de 6,5 mld. euro, care, împreună cu reducerile de impozite pentru persoanele cu venituri mici, ar însemna “cel mai mare pachet de relaxare fiscală” încercat vreodată în Italia. Mai mult, Renzi ar vrea să finanţeze aceste măsuri prin împrumuturi suplimentare de 11,5 mld. euro, în condiţiile în care deja datoria publică trece de 130% din PIB. Şi preşedintele francez Francois Hollande, a cărui ţară aşteaptă pentru 2015 un deficit bugetar de 4,3% din PIB, a cerut mai mult spaţiu fiscal pentru relansarea economiei.

    Germania însă, ca de obicei, pledează pentru continuarea austerităţii. Cancelarul Angela Merkel a comentat raportul CE spunând că situaţia din zona euro rămâne foarte fragilă şi a insistate că statele membre trebuie să continue reformele structurale şi să menţină credibilitatea pactului fiscal. “Trebuie să respingem o dezbatere care să contrapună austeritatea creşterii economice. Ar fi o greşeală şi nu ne-ar duce nicăieri. Ne trebuie investiţii, dar nu prin noi împrumuturi.”

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    7 mld. euro
    suma estimată cheltuită eronat de UE din bugetul pe 2013, rata de eroare pentru plăţile efectuate în anul respectiv fiind în scădere de la 4,8% din bugetul comunitar în 2012 la 4,7%

    270 mil. lei
    efortul bugetar estimat de MFP pentru majorarea salariilor angajaţilor din sistemul sanitar şi de asistenţă socială cu 100 lei brut în 2015

    6,3 mld. euro
    contribuţia imigranţilor din cele 10 noi state membre UE la bugetul Marii Britanii din 2004 până în prezent, în timp ce taxele plătite de ei au depăşit cu 12% beneficiile primite de la statul britanic, conform unui studiu UCL Centre for Research and Analysis of Migration

    30%
    ponderea populaţiei care suferă de obezitate, în timp ce 20% sunt supraponderali, iar numărul copiilor supraponderali a crescut cu 18% în ultimii 10 ani, conform Ministerului Sănătăţii

    10,1%
    rata şomajului din UE în septembrie, stabilă faţă de luna precedentă, dar în scădere faţă de septembrie 2013, când a fost 12%; faţă de anul trecut, cele mai mari scăderi ale şomajului au fost consemnate în Ungaria (de la 10% la 7,6%), Spania (de la 26,1% la 24%), în timp ce şomajul a crescut cel mai mult la nivel european în Finlanda (de la 8,2% la 8,7%) şi Franţa (de la 10,3% la 10,5%)

  • Alex Marquez, fratele lui Marc Marquez, campion mondial la Moto3

    Miller (KTM) a fost virtual campion mai multe tururi, când conducea cursa, iar Marquez nu se afla pe podium. Însă catalanul de 18 ani a reuşit să-şi adjudece locul trei, ceea ce i-a permis să câştige titlul mondial.

    Marc Marquez a reuşit să câştige titlul la MotoGP, astfel că este pentru prima oară când cei doi fraţi devin campioni mondiali la motociclism în acelaşi an.

    La fel ca în 2013, titlurile mondiale la cele trei clase au fost câştigate de spanioli, după ce şi Esteve Rabat s-a impus la Moto2.

  • Ce scrie presa străină despre protestele din România dinaintea turului doi al alegerilor prezidenţiale

    REUTERS scrie că mii de persoane s-au adunat în oraşe de pe tot teritoriul României pentru a-i susţine pe compatrioţii din străinătate, care au fost “împiedicaţi” să voteze în primul tur. Protestatari din capitală şi din oraşele Cluj şi Timişoara, în vestul ţării, i-au cerut premierului Victor Ponta, clasat primul după turul întâi, să demisioneze, acuzându-l că a eşuat să asigure tuturor cetăţenilor dreptul de a vota.

    La Cluj, participanţii la proteste au agitat bannere pe care se putea citi “Dreptul la vot” sau “Solidaritate cu diaspora” şi au strigat “Demisia” şi “România liberă”, scrie agenţia.

    “O victorie a lui Ponta poate aduce mai multă stabilitate ţării cu 20 de milioane de locuitori, după o recesiune dureroasă şi ani de gâlceavă între el şi Băsescu, dar mulţi afirmă că sunt îngrijoraţi în legătură cu independenţa sistemului judiciar”, comentează Reuters.

    Agenţia ASSOCIATED PRESS (AP), citată de postul Fox News, notează că acest protest faţă de Guvern, acuzat că ridică dificultăţi în calea votului românilor din străinătate, are loc cu o săptămână înainte de turul doi al alegerilor prezidenţiale.

    Români din Paris, Londra, Viena, dar şi din alte ţări au denunţat faptul că nu au putut să voteze din cauza cozilor lungi, pe 2 noiembrie, aminteşte postul american, adăugând că Guvernul a promis vineri să deschidă mai multe cabine de votare şi alte măsuri pentru accelerarea procesului de vot, dar protestatarii consideră că nu este suficient.

    Premierul Ponta îl înfruntă pe primarul Sibiului Klaus Iohannis pe 16 noiembrie, mai scrie Fox News pe site, adăugând că “Ponta este favoritul” şi că “în străinătate trăiesc aproximativ două milioane de români”.

    Postul iranian PRESS TV scrie pe site că “românii au organizat demonstraţii în toată ţara pentru a protesta faţă de limitări ale votului compatrioţilor lor din străinătate în primul tur al alegerilor prezidenţiale”, precizând că “aproximativ 10.000 de persoane au ieşit în stradă în întreaga ţară sâmbătă pentru a-şi exprima furia faţă de un număr neadecvat de secţii de votare în ţări ca Franţa, Germania şi Marea Britanie”. Rezultatele primului tur cresc posibilitatea ca Ponta să învingă, comentează postul.

    Agenţia rusească de presă RIA NOVOSTI afirmă că protestele vizează “proasta organizare a primului tur al alegerilor prezidenţiale”, adăugând că protestatarii susţin că mii de români din străinătate nu au putut să voteze pe 2 noiembrie din cauza numărului insuficient de secţii de votare în scrutinul care-l va desemna pe succesorul preşedintelui în exerciţiu Traian Băsescu. “Majoritatea substanţială a alegătorilor din străinătate îl susţine pe Klaus Iohannis (46%), în timp ce Ponta a primit doar 18% din voturi”, notează agenţia rusească.

    Agenţia BELGA, citată de site-ul Radioteleviziunii Belgiene Francofone (RTBF), şi AGENCE FRANCE-PRESSE relatează că mii de persoane au manifestat sâmbătă împotriva Guvernului, acuzat că a încercat să “împiedice” votul românilor din străinătate în primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminica trecută, câştigat de premierul în exerciţiu Victor Ponta.

    Numeroşi martori au declarat că mii de români nu au putut să voteze pe 2 noiembrie din cauza numărului insuficient de secţii de votare din ţări ca Franţa, Germania şi Marea Britanie, notează cele două agenţii de limbă franceză.

    “Vrem alegeri libere” şi “Ponta, nu uita, tinerii nu te susţin”, au scandat manifestanţii, aproximativ 7.000 potrivit Jandarmeriei, adunaţi în Piaţa Unirii de la Cluj (nord-vest).

    Aproximativ 1.500 de persoane au cerut demisia premierului în centrul Timişoarei (vest), oraşul în care a izbucnit revolta anticomunistă din decembrie 1989 care a condus la îndepărtarea dictatorului Nicolae Ceauşescu, scrie RTBF pe site. “Astăzi în Timişoara, mâine-n toată ţara”, au scandat manifestanţii, la fel ca protestatarii anticomuniştii, în urmă cu 25 de ani, continuă postul, adăugând că sute de persoane s-au adunat, de asemenea, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, la Oradea (nord-vest) sau Constanţa (est).

    AFP continuă că preşedintele în exerciţiu Traian Băsescu a îndemnat sâmbătă la demisia ministrului Afacerilor Externe , acuzându-l de “dezinformare”. Titus Corlăţean, care a anunţat o mai bună organizare a turului doi în străinătate prin creşterea numărului cabinelor de votare, a afirmat că Ministerul nu poate să creeze secţii de votare suplimentare, deoarece îi interzice legislaţia, ceea ce Biroul Electoral a dezminţit.

    Ponta a obţinut victoria în primul tur al alegerilor prezidenţiale, cu 40,44% din voturile exprimate, iar candidatul dreptei Klaus Iohannis a obţinut un scor de 30,37%. Însă Iohannis a obţinut 46% din sufragiile alegătorilor români din diaspora, fiind considerat favoritul dreptei, în timp ce Ponta a obţinut 18%, adaugă AFP.

    “Alegerile prezidenţiale din România sunt considerate cruciale pentru această fostă ţară din blocul comunist, în care există temeri puternice cu privire la o acaparare a justiţiei de către puterile politice, în cazul unei victorii a lui Ponta”, mai scrie AFP.

     

  • Noul val al creatorilor de modă (GALERIE FOTO)

    Printre aceştia se numără, conform Financial Times, Marco de Vincenzo, care a lucrat timp de unsprezece ani ca designer de accesorii la casa Fendi, înainte să-şi întemeieze propria firmă, debutând cu o colecţie la Paris în 2009. Creaţiile sale se adresează, spune de Vincenzo, femeii care caută piese clasice, fără a fi obsedată de tendinţele momentului. Ele au reuşit să atragă atenţia gigantului din industria luxului LVMH, care  a devenit acţionar la compania lui Marco de Vincenzo.

    Un alt creator, Anthony Vaccarello, a ajuns în atenţia publicului larg odată cu selectarea sa de către casa Versace pentru a-i crea colecţia Versus. Remarcat pentru fustele şi rochiile sale asimetrice, Vaccarello are şi propria casă de modă, SS15.

    În domeniul accesoriilor se remarcă Tabitha Simmons, care a lucrat în trecut pentru Alexander McQueen, Dolce & Gabbana şi Rag & Bone şi colaborează la ediţia americană a revistei Vogue. Ea şi-a lansat prima colecţie de pantofi în 2009, modele sale fiind în general clasice, dar cu o notă aparte.

    Un alt brand de încălţăminte, Aquazarra, a apărut din dorinţa fondatorului, columbianul Edgardo Orsorio, de a realiza cel mai confortabil toc posibil, care să-i permită purtătoarei să danseze fără probleme. După ce şi-a făcut ucenicia pe la Salvatore Ferragamo, Sigerson Morrison şi Roberto Cavalli, Orsorio a ajuns să lanseze pantofi, sandale şi espadrile la producerea cărora apelează la meşteşugari tradiţionali din Columbia sau Italia.

  • Kievul schimbă furnizorul de gaze

    În lunile septembrie şi octombrie, Slovacia a reexportat deja către Ucraina 1.600 mil. mc gaze cumpărate de la Gazprom, pentru care Naftogaz a plătit 550 mil. dolari, conform Itar-Tass. Operatorul slovac al sistemului de transport al gazelor, Eustream, a anunţat că prin conducta Voiani-Ujgorod, inaugurată în septembrie, poate fi transportată o cantitate de cca 27 mil. mc gaz zilnic.

    Naftogaz a plătit prima tranşă, de 1,45 mld. dolari, din datoria pentru gazele livrate de Gazprom, urmând ca în virtutea acordului mediat de UE şi semnat la 30 octombrie, Rusia să reia livrările de gaze destinate Ucrainei la un preţ de 378 dolari/1.000 mc, valabil până la sfârşitul acestui an, şi de 365 dolari în primul trimestru din 2015. Autorităţile de la Kiev trebuie să plătească în schimb Gazprom 3,1 mld. dolari din datoriile de peste 5 miliarde de dolari, până la sfârşitul anului curent.

    Interesant este că tocmai riscul de întrerupere pentru neplată a livrărilor de gaze ruseşti care tranzitează Ucraina spre clienţii europeni a ferit piaţa europeană de scăderea record din ultima vreme a cotaţiilor petrolului la cel mai redus nivel din ultimii patru ani. Preţul gazelor pe piaţa londoneză cu livrare în T1 2015 a scăzut cu 13% de la jumătatea lunii iunie, raportat la ieftinirea de 29% a petrolului Brent în aceeaşi perioadă. UE primeşte 15% din gazele livrate de Gazprom prin conductele care tranzitează Ucraina.

     

     

  • Oligarhul ucrainean Dmitri Firtaş, ţinta unui “comando” româno-unguresc de asasini la Viena

    Potrivit site-ului, asasinii plătiţi s-au instalat într-un apartament de pe Landstrasse, în Viena, cu scopul de a-l asasina pe miliardarul controversat, păzit în mod constant de gărzi de corp.

    Investigatorii cred că acest complot a fost pus la cale în Ungaria, unde Firtaş a pierdut controlul asupra societăţii sale de comerţ cu gaze naturale Emfesz, în 2009, în opinia sa în urma unui “transfer fraudulos”. De atunci, el încearcă să recupereze suma de 200 de milioane de euro de la fosta echipă de conducere a companiei, un lucru pe care aceasta pare să nu-l aprecieze, scrie site-ul.

    Firtaş a fost inculpat pentru dare de mită şi corupţie în Statele Unite, iar cauţiunea a fost stabilită la suma de 125 de milioane de euro. El susţine că este “victima” conflictului dintre Statele Unite şi Rusia în criza din Ucraina, apreciind că arestarea sa este ilegală şi că americanii au fost dezinformaţi de inamici de-ai săi din Ucraina. El a plănuit să stea în Viena timp de două zile şi urma să plece cu un avion la Londra, dar cum Austria are un acord de extrădare cu Statele Unite, a fost plasat sub arest la domiciliu în capitala austriacă în aşteptarea extrădării.

    Departamentul american al Justiţiei îl acuză că a mediat dare de mită către oficiali indinei în schimbul obţinerii unor licenţe miniere pentru imperiul său din provincia indiană Andhra Pradesh – Group DF.

    Firtaş are totodată relaţii de afaceri puternice cu Rusia, unii considerând că acesta este principalul motiv pentru care a fost arestat pe 12 martie, la aproape un an după ce Departamentul american al Justiţiei a formulat acuzaţii împotriva sa.

    Controversatul miliardar, în vârstă de 49 de ani, a făcut avere exploatând instabilitatea şi haosul de după implozia Uniunii Sovietice în 1991, acţionând ca intermediar în schimbul de alimente ucrainene cu gaze naturale din Asia Centrală. În prezent, el este unul dintre cei mai importanţi actori din Europa Centrală şi de Est în industriile chimică şi energetică, deţinând instalaţii în Ucraina, Germania, Italia, Cipru, Tadjikistan, Elveţia, Ungaria, Austria şi Estonia.

    Anul trecut Firtaş era unul dintre cei mai puternici oameni din Ucraina şi un aliat al fostului preşedinte prorus Viktor Ianukovici. După ce Ianukovici a fugit din Ucraina în Rusia, în urma protestelor violente, Firtaş şi alţi oligarhi au devenit personae non gratae la Kiev. Guvernul interimar de atunci i-a acuzat că au “sifonat” miliarde de dolari din ţară. Firtaş a respins aceste acuzaţii, insistând că a susţinut îndepărtarea fostului regim de la putere.