BusinessMagazin

Blog

  • NBC: Harvey Weinstein are leucemie mieloidă cronică

    Weinstein este în prezent supus unui tratament pentru leucemie mieloidă cronică, un tip de cancer al măduvei osoase, în timp ce se află în închisoare la Rikers Island din New York pentru a fi judecat pentru acuzaţii de viol, potrivit raportului NBC.

    Craig Rothfeld, reprezentantul legal al lui Weinstein în domeniul sănătăţii, a refuzat să comenteze când a fost întrebat de Reuters cu privire la starea sa de sănătate, invocând respectul pentru intimitatea lui Weinstein.

    Weinstein, în vârstă de 72 de ani, a fost asaltat de probleme de sănătate, au declarat anterior avocaţii săi. În septembrie, el a fost transportat de urgenţă la spital din închisoarea Rikers Island pentru a fi supus unei operaţii pe cord.

    Weinstein, care a negat că ar fi avut relaţii sexuale fără consimţământ cu cineva, a fost găsit vinovat de acuzaţii de viol în februarie 2020 într-un caz care a dat un impuls mişcării MeToo. Curtea de Apel din New York a anulat condamnarea în aprilie, considerând că Weinstein nu a avut parte de un proces echitabil.

    Acesta se află în închisoare în aşteptarea unui nou proces.

    Weinstein se confruntă în continuare cu alte două capete de acuzare dintr-o punere sub acuzare anterioară în care a pledat nevinovat, inclusiv o altă acuzaţie de act sexual criminal de gradul întâi şi o acuzaţie de viol de gradul trei. În septembrie, el a pledat nevinovat la o acuzaţie suplimentară de agresiune sexuală.

  • Blinken ajunge marţi în Israel pentru a relansa discuţiile privind încetarea focului în Gaza

    Cea mai recentă călătorie a diplomatului american – a unsprezecea în regiune de când militanţii palestinieni Hamas au atacat sudul Israelului la 7 octombrie, declanşând războiul din Gaza – are loc în timp ce armata israeliană şi-a intensificat campania în enclava palestiniană, precum şi în Liban împotriva miliţiilor Hezbollah, aliniate Iranului.

    Călătoria de o săptămână planificată de Blinken, care va include o oprire în Iordania şi în Doha, are loc, de asemenea, în timp ce regiunea se pregăteşte pentru răspunsul Israelului la atacul cu rachete balistice al Iranului de la 1 octombrie asupra Israelului. Represaliile ar putea perturba pieţele petroliere şi riscă să declanşeze un război în toată regula între cei doi inamici.

    În ceea ce priveşte Gaza, Blinken va axa discuţiile pe modul de încheiere a războiului, pe planurile pentru enclavă după terminarea luptelor şi pe modul de îmbunătăţire a asistenţei umanitare, a declarat un înalt funcţionar al Departamentului de Stat, vorbind sub rezerva anonimatului.

    Secretarul de stat va discuta, de asemenea, cu Israelul şi cu alte ţări despre modul în care se poate asigura o rezolvare diplomatică a conflictului cu Hezbollah şi va continua discuţia Washingtonului cu israelienii cu privire la răspunsul lor aşteptat la atacul cu rachete al Iranului, a declarat oficialul.

    Experţii spun că Hamas şi Israelul rămân profund în dezacord şi este puţin probabil să facă concesii semnificative înainte de alegerile prezidenţiale americane din 5 noiembrie, care ar putea da peste cap politica SUA.

    „Este foarte greu de imaginat” că Blinken va obţine un progres în această săptămână, a declarat Aaron David Miller, membru senior la Carnegie Endowment for International Peace, având în vedere că nici Hamas, nici Netanyahu nu au nicio urgenţă în a pune capăt războiului.

  • Bucureştenii sunt chemaţi la referendum pentru a decide cum se construieşte în Bucureşti şi la cine sunt banii

    ♦ Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat ieri organizarea unui referendum local, la iniţiativa primarului general, în care bucureştenii vor răspunde la trei întrebări, două din acestea fiind cruciale: cine are pe mână banii şi cine eliberază autorizaţiile de constuire în Capitală.

    Referendumul aprobat ieri de CGMB, cu o largă majoritate a con­sili­erilor, va avea loc pe 24 noiembrie, o dată cu primul tur al alegerilor prezidenţiale.

    Aşadar, bucureştenii vor răspunde dacă sunt de acord sau nu ca primarul general al municipiului Bucureşti să emită autorizaţiile de construire pe întreg teritoriul administrativ al oraşului, dar şi dacă sunt de acord ca repartizarea între Primăria Municipiului Bucureşti şi primăriile de sector, a veniturilor din taxe şi impozite să fie aprobată de CGMB şi banii să nu mai meargă automat la sectoare.

    A treia întrebare este mai degrabă lipsită de miză.

    Problema autorizaţiilor de constuire eliberate de către cine – primarul general sau primarii de sectoare – ţine din vremuri vechi. După alegerile din 2000, Adrian Năstase (PSD) a ajuns prim-ministru, iar Traian Băsescu (PD) primar general al Bucureştiului. Adrian Năstase a cumpărat (prin intermediul firmei sale de avocatură) un teren în Strada Zambaccian şi voia să construiască acolo un imobil, dar Băsescu nu-i dădea autorizaţie de construire, acuzând o afacere ilegală. Primarul general emitea atunci autorizaţiile de constuire pentru întreg Bucureştiul. Supărat, Năstase a modificat legea şi i-a luat lui Băsescu prerogativa emiterii autorizaţiilor de construire care a fost transferată la primarii de sector. Năstase şi-a constuit imobilul, dar „Afacerea Zambaccian”, cum a fost numită de presă la vremea respectivă, avea să-l trimită pe Adrian Năstase, zece ani mai târziu, la închisoare.

    Scandalul a reizbucnit curând când primarul sectorului 4, Daniel Băluţă, a început reabilitarea planşeului de sub Piaţa Unirii fără să aibă toate avizele cerute de primarul general şi cu o autorizaţie de la sectorul 3. Or, zona este în administrarea primăriei generale, iar primarul general s-a supărat: construieşti pe terenul meu fără să mă întrebi? De aici a plecat ideea referendumului aprobat ieri de consilierii municipali.

    Cel de-al doilea punct este la fel de spinos: primăriile de sector au mai mulţi bani la un loc decât primăria generală, dar mult mai puţine responsabilităţi, de aceea le rămân bani pentru târguri şi petreceri. În 2024, aşa cum au fost aprobate bugetele la început de an, primăriile de sector au împreună venituri de 14,5 mld. lei, faţă de 7,8 mld. lei, primăria generală. Dar în sarcina Primăriei generale cade nu doar întreţinerea marilor bulevarde, schim­batul conductelor magistrale, ci şi subvenţiile masive pentru căldură şi transport de care beneficiază locuitorii Bucureştiului. Din bugetul de 7,8 mld. lei, subvenţiile înseamnă în acest an 2,2 mld. lei, adică aproape 30% din total venituri. Şi primarul general care nu are venituri din taxe locale spune: pai voi strângeţi taxe şi impozite, iar eu strâng praful după tobă şi tot eu sunt criticat când în case este frig, pentru că n-am bani să schimb ţevile? Haide atunci să vedem ce spun oamenii – aceasta este esenţa celei de-a doua întrebări la referendum.

    Cea de-a treia întrebare a fost introdusă de PSD şi nu are o miză, pentru că aproape sigur toată lumea va fi de acord cu combaterea consumului de droguri.

    După decizia de ieri a CGMB, proiectul de hotărâre adoptat merge la Prefectură. Prefectul înştiinţează Ministerul de Interne care, mai departe înştiinţează AEP şi se constituie un Birou Electoral Muni­cipal care va gestiona desfăşurarea acestui referendum. Există posi­bilitatea comasării referendumului cu primul tur al prezidenţialelor (este nevoie de o lege în Parlament.) Dacă se întâmplă asta, nu va mai fi nevoie de Biroul Electoral Municipal, el va fi acelaşi cu Biroul Electoral Municipal de la alegerile prezidenţiale şi, după cum spune primarul general, “vom avea în fiecare secţie de votare o singură comisie şi mai multe buletine de vot, turul întâi pentru alegerile prezidenţiale şi aceste trei buletine de vot pentru referendum nostru local”.

    Dacă nu se întâmplă lucrul ăsta, primarii de sector va trebui să găsească săli diferite pentru referendum.

    Mai departe?

    Nicuşor Dan: „Dacă trece referendumul cu privire la taxele şi impozitele locale, în momentul în care Parlamentul va vota la sfârşitul lui 2024 sau cel mai probabil, la începutul anului 2025, bugetul de stat pe anul 2025, va exista un articol acolo despre împărţirea cotei pe impozitul pe venit al bucureştenilor între primăria generală şi primăriile de sector, aşa cum există în fiecare an.

    Şi atunci eu cred că Parlamentul va ţine cont de referendumul pe care noi tocmai l-am desfăşurat. Dacă vorbim de competenţa de emitere a autorizaţiilor de construire, atunci probabil că trebuie să aşteptăm sesiunea parlamentară care începe la 01/02/2025”.

    În final, Parlamentul decide dacă aprobă în legislaţie aceste modificări sau nu le aprobă.

     

    Întrebările referendumului

    ► Sunteţi de acord ca primarul general al Municipiului Bucureşti să emită autorizaţiile de construire pe întreg teritoriul administrativ al oraşului?

    ► Sunteţi de acord ca repartizarea între Primăria municipiului Bucureşti şi primăriile de sector, a impozitelor pe venit şi a taxelor şi impozitelor locale colectate de la bucureşteni, să fie aprobată de către Consiliul General al municipiului Bucureşti?

    ► Sunteţi de acord ca Primăria Bucureşti să finanţeze şi să implementeze un program de educaţie pentru sănătate şi prevenire a consumului de droguri în toate şcolile din Bucureşti?

  • Debut pozitiv de săptămână la Bursa de Valori Bucureşti: indicele principal BET creşte cu 0,2%. Tranzacţii de 40 mil. lei

    Indicele bursier BET, care reflectă evoluţia celor mai tranzacţionate 20 de acţiuni de la Bursa de Valori Bucureşti,  a urcat cu 0,2% pe 21 octombrie 2024 şi a ajuns la 17.441 de puncte, într-o şedinţă în cea mai tranzacţionată acţiune a fost Banca Transilvania (TLV), potrivit datelor bvb.ro. 

    Astfel, cea mai mare bancă din România a înregistrat tranzacţii de 11 mil. lei. Preţul acţiunilor TLV s-a apreciat cu 0,7% la 27,8 lei. A doua cea mai tranzacţionată companie a fost Petrom cu 8,7 mil. lei, urmată de Sphera Franchise Group cu 6,5 mil. lei.  Lichiditatea pe segmentul de acţiuni a fost 35 mil. lei, peste media ultimelor zile.

    Din rândul celor 20 de acţiuni ale BET, 11 au fost pe minus luni – de la minus 1,6% pentru acţiunile Purcari şi One United, la minus 1,3% pentru TeraPlast, la minus 0,4% pentru Fondul Proprietatea, Transgaz şi Transport Trade Services. Restul au avut creşteri de la 0,4% pentru Hidroelectrica, 0,7% pentru banca de la Cluj, Aquila, Electrica. Acţiunile TEL au urcat cu 1,7%, potrivit bvb.ro. 

     

  • Primăria Oradea investeşte peste 32 mil. euro în construirea a două pasaje subterane

    Primăria Oradea a publicat în SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice) anunţul de participare pentru execuţia lucrărilor de construcţie pentru pasajele de la Gară şi Magazinul Crişul, valoarea estimată a celor două proiecte fiind de aproximativ 159,8 mil. lei (peste 32 mil. euro), fără TVA.

    Primul proiect de investiţii vizează zona de la Pasajul Magheru până după Magazinul Crişul. Prin acest proiect se va crea o bandă dedicată pentru tramvaie şi autobuze, prin realizarea unui pasaj subteran în intersecţia dintre B-dul Magheru, str. Republicii, str. Braşovului şi str. Louis Pasteur (zona Magazinului Crişul). De asemenea, se va reabilita suprafaţa carosabilă, iar spaţiile pietonale şi trotuarele aferente se vor mări. Totodată, vor fi realizate piste de biciclete, potrivit unui comunicat de presă transmis de primăria Oradea.

    Tot în cadrul acestui proiect se va reabilita piaţeta pietonală din B-dul Magheru, se vor moderniza staţiile de tramvai şi autobuz, se va reabilita reţeaua de utilităţi, şi se va amplasa mobilier urban, coşuri de gunoi şi rastele pentru biciclete. De asemenea, se vor înlocui stâlpii de susţinere a firului de contact al tramvaielor şi stâlpii de iluminat.

    Cel de-al doilea proiect de investiţii vizează zona cuprinsă între Magazinul Crişul (din dreptul Parcului Petofi) şi Gara Oradea (str. Sf. Ladislau). Această etapă prevede realizarea unei benzi dedicate pentru tramvai şi autobuz, prin construirea unui pasaj subteran în zona staţiei de cale ferată Gara Centrală Oradea. Astfel, traficul rutier va intra prin subteran, iar tramvaiul şi autobuzele vor circula la nivelul solului.

    Proiectul mai prevede reamenajarea zonei din faţa Gării Oradea, prin crearea unei piaţete publice deasupra pasajului subteran rutier şi a unei zone intermodale în Piaţa Bucureşti (nod între următoarele tipuri de transport: feroviar, tramvaie, autobuze regionale, autobuze OTL, taxi), potrivit comunicatului de presă transmis de primăria Oradea. Tot în această etapă se vor reabilita suprafaţa carosabilă şi trotuarele aferente străzii Republicii, se vor moderniza staţiile de tramvai şi autobuz, se vor înlocui stâlpii de susţinere a firului de contact şi stâlpii de iluminat, şi se va amplasa mobilier urban, coşuri de gunoi şi rastele pentru biciclete.

  • Maia Sandu, după publicarea rezultatelor finale la alegeri: Pe 3 noiembrie salvăm pacea şi Moldova

    Mesajul a fost trimis luni seara pe reţelele de socializare.

    „Dragi cetăţeni, din ţară şi din diasporă, vă mulţumesc tuturor că aţi ieşit la vot. Fiecare vot a fost unul determinant – şi majoritatea poporului a susţinut calea europeană. Datorită vouă, dragi moldoveni, am câştigat prima bătălie dintr-o luptă grea, de care atârnă soarta ţării. Noi am luptat corect şi am câştigat corect într-o luptă nedreaptă”, a transmis Maia Sandu.

    Preşedinta i-a îndemnat pe oameni să voteze în turul doi al alegerilor prezidenţiale.

    „Duşmanii poporului nostru îşi doresc o Moldovă divizată, speriată şi slabă. Dar moldovenii s-au unit şi au rămas drepţi. Mai avem o bătălie importantă. Trebuie să învingem în faţa acestui atac masiv la adresa ţării noastre. Ieşim cu toţii la vot, fiecare dintre noi poate ajuta astăzi Moldova! Pe 3 noiembrie salvăm pacea şi Moldova”, a precizat Maia Sandu.

    La referendumul pentru parcursul european al Republicii Moldova au votat „Da” 50,46% dintre moldoveni, iar 49.54% au votat „Nu”. Ei au răspuns la întrebarea „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

    La alegerile prezidenţiale, Maia Sandu este primul loc având 42.45% (656.354 voturi). În turul doi, preşedinta în exericiţiu se va confrunta cu Alexandr Stoianoglo care a obţinut 25.98% (401 726 voturi). Pe locul trei a ajuns Renato Usatîi cu 13.79% (213 168 voturi).

  • Ne putem da seama de o înşelătorie pe internet doar pe baza limbajului folosit de atacatorii cibernetici?

    Înşelătoriile făcute pe internet, prin care atacatorii cibernetici îţi pot fura datele personale sau chiar banii, pot fi identificate şi prevenite, însă limbajul folosit de atacatorul respectiv nu este întotdeauna unul dintre modurile prin care îţi poţi da seama că eşti în pericol.

    Dacă ne putem sau nu da seama de o înşelătorie pe internet doar pe baza limbajului folosit de un atacator a fost şi întrebarea Sorinei, o tânără de 18 ani.

    „Observăm diferenţe de limbaj, în general, atunci când atacatorii nu sunt vorbitori nativi, ci indivizi din call-centere de prin Asia de Sud-Est, spre exemplu, care folosesc aplicaţii de traducere. Atunci, limbajul lor sună fie analfabet, fie artificial. Mai sunt câteva astfel de semne, dar în general, dacă eşti ţintit de un atacator care este vorbitor nativ, un coleg de-al tău de oraş, garantat nu o să îţi dai seama”, a răspuns Bogdan Botezatu, director de cercetare în ameninţări informatice în cadrul Bitdefender, în timpul celui mai recent episod al emisiunii ZF Ce faci cu banii tăi, un proiect sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul tuturor, programul de educaţie al Băncii Transilvania.

    Pentru a rămâne în siguranţă în online, trebuie să avem parole lungi şi diferite pentru fiecare aplicaţie în parte şi să avem, totodată, varianta de two factor autentification. De asemenea, e important să ne păstrăm amprenta online cât mai scăzută şi să fim discreţi cu informaţiile şi fotografiile cu noi şi cu familia noastră. Nu în ultimul rând, este esenţial să facem constant back-up şi să ne protejăm datele personale.

    Instalarea unei soluţii de antivirus pe orice dispozitiv, fie că vorbim de telefon mobil, laptop sau calculator, este obligatorie pentru a sta departe de atacurile cibernetice.

    Tema centrală a celui mai recent episod din emisiunea ZF Ce faci cu banii tăi, un proiect sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul tuturor, programul de educaţie al Băncii Transilvania, a fost siguranţa în online. Bogdan Botezatu, director de cercetare în ameninţări informatice în cadrul Bitdefender şi Constantin Ferşeta, cofondator al Kidibot, o platformă interactivă pentru cei mici au explicat cum ne putem feri de pericolele din online şi care sunt cele mai cunoscute tipuri de fraude.

    Ce faci cu banii tăi? este o emisiune ZF sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul tuturor, programul de educaţie al Băncii Transilvania. BT a lansat anul trecut FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară prin care îşi propune să construiască pentru generaţiile Alpha, Z şi Y o bază solidă în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Astfel, în noul proiect video al Ziarului Financiar, sub umbrela FIT şi susţinut de BT, întrebări concrete şi simple din sfera educaţiei financiare vor deveni teme de discuţie care îi vor ajuta pe tineri să ia decizii financiare bine informate.

     

     

     

  • Controversatele alegeri din Statele Unite au început în mai multe state, iar rata de participare este dublă faţă de acum 4 ani. De data aceasta, lupta se dă pe bază de gen: Trump nu reuşeşte să câştige teren în rândul femeilor, iar Kamala Harris pierde voturile imigranţilor şi ale bărbaţilor de culoare

    Alegătorii din SUA se vor prezenta la urne pe 5 noiembrie pentru a-şi alege următorul preşedinte. Alegerile au fost iniţial o revanşă a alegerilor din 2020, dar au fost răsturnate în iulie, când preşedintele Joe Biden şi-a încheiat campania şi a susţinut-o pe vicepreşedinta Kamala Harris.

    Marea întrebare este acum: va avea America prima femeie preşedinte sau un al doilea mandat al lui Donald Trump?

    Pe măsură ce ziua alegerilor se apropie, vom urmări sondajele şi vom vedea ce efect are campania asupra cursei pentru Casa Albă.

    Harris a avut un mic avans faţă de Trump în media sondajelor naţionale de când a intrat în cursă la sfârşitul lunii iulie şi rămâne în frunte.

    Harris a înregistrat o creştere în sondaje în primele câteva săptămâni ale campaniei sale, ajungând să aibă un avans de aproape patru puncte procentuale spre sfârşitul lunii august.

    Dar cifrele au rămas relativ stabile de la începutul lunii septembrie, chiar şi după singura dezbatere dintre cei doi candidaţi din 10 septembrie, care a fost urmărită de aproape 70 de milioane de persoane.

    În timp ce aceste sondaje naţionale sunt un ghid util cu privire la cât de popular este un candidat în întreaga ţară, ele nu reprezintă neapărat o modalitate precisă de a prezice rezultatul alegerilor.

    Acest lucru se datorează faptului că SUA utilizează un sistem de colegiu electoral, în care fiecare stat primeşte un număr de voturi aproximativ proporţional cu mărimea populaţiei sale. Un total de 538 de voturi din colegiul electoral sunt puse în joc, astfel încât un candidat trebuie să obţină 270 de voturi pentru a câştiga.

    Există 50 de state în SUA, dar, deoarece majoritatea acestora votează aproape întotdeauna pentru acelaşi partid, în realitate există doar câteva state în care ambii candidaţi au şanse de câştig. Acestea sunt locurile în care alegerile vor fi câştigate şi pierdute şi sunt cunoscute sub numele de „state de luptă” (battleground states) sau „swing states”.

    Un semn al modului în care cursa s-a schimbat de când Harris a devenit candidatul democrat, în ziua în care Biden a renunţat la cursă, era în urma lui Trump cu aproape cinci puncte procentuale, în medie, în cele şapte state în curs de schimbare.

    În Pennsylvania, Biden era în urmă cu aproape 4,5 puncte procentuale atunci când a renunţat, după cum arată graficul de mai jos. Acesta este un stat-cheie pentru ambele campanii, deoarece are cel mai mare număr de voturi electorale dintre cele şapte şi, prin urmare, câştigându-l, este mai uşor să se ajungă la cele 270 de voturi necesare.

    Putem avea încredere în sondaje?

    În acest moment, sondajele sugerează că Kamala Harris şi Donald Trump se află la mai puţin de câteva puncte procentuale unul de celălalt în toate statele în curs de schimbare – iar atunci când cursa este atât de strânsă, este foarte greu să prezici câştigătorii.

    Sondajele au subestimat sprijinul pentru Trump atât în 2016, cât şi în 2020. Companiile de sondaje vor încerca să rezolve această problemă în mai multe moduri, inclusiv cum să facă ca rezultatele lor să reflecte componenţa populaţiei cu drept de vot.

    Aceste ajustări sunt dificil de realizat, iar institutorii de sondaje trebuie în continuare să facă presupuneri cu privire la alţi factori, cum ar fi cine se va prezenta efectiv la vot pe 5 noiembrie.

     
     

     

  • Turcan anunţă începerea proiectului de restaurare a Muzeului Naţional de Istorie a României

    Ministrul Culturii a anunţat că a semnat contractul privind Documentaţia de Avizare a Lucrărilor de Intervenţii pentru reabilitarea Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR).

    Investiţia este finanţată printr-un acord-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) destinat reabilitării patrimoniului construit şi modernizării unor clădiri culturale din România.

    Contractul a fost atribuit în urma unei proceduri de licitaţie deschisă şi are valoarea de 1.208.424 de euro.

    Raluca Turcan susţine că prestatorul are obligaţia să elaboreze Documentaţia de Avizare a Lucrărilor de Intervenţii în termen de maximum 180 de zile de la data emiterii ordinului privind începerea proiectării.

    În total, investiţia de la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti este estimată la peste 100 de milioane de euro.

    „MNIR va deveni al doilea cel mai mare monument istoric consolidat şi restaurat în România, cu o suprafaţă totală de 32.000 mp, după Palatul Culturii din Iaşi, unde investiţia realizată prin Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii a fost de 26,4 milioane euro”, adaugă raluca Turcan.

    Clădire emblematică a Capitalei, imobilul din Calea Victoriei cunoscut sub numele de „Palatul Poştelor” a fost inaugurat în 1903 în prezenţa Regelui Carol I, fiind cel mai mare edificiu din România până la construirea Casei Poporului în anul 1980. Poşta Centrală a oraşului a funcţionat în imobil până în 1970, când au avut loc lucrări de renovare şi amenajare a Muzeului Naţional de Istorie a României, inaugurat în 1972. În prezent, MNIR este cel mai mare muzeu din ţară şi unul dintre marile muzee europene, reunind cele mai importante descoperiri arheologice şi documente istorice ale României.

    Investiţia vizează punerea în valoare a imobilului prin consolidarea, conservarea, restaurarea, rearanjarea funcţiunilor şi reamenajarea întregii clădiri istorice.

    „Prin realizarea investiţiei se preconizează obţinerea unui spaţiu muzeal extins faţă de cel actual, care să permită expunerea într-un mod performant, la înalte standarde moderne a exponatelor în prezent neexpuse, un traseu muzeal mult mai coerent, flexibil şi interesant. Remedierea deficienţelor actuale ale construcţiei, alături de extinderea expoziţiei permanente, dotarea cu aparatură şi laboratoare de cercetare şi restaurare de ultimă generaţie şi adăugarea unor spaţii publice conexe urmăresc plasarea Muzeului Naţional de Istorie a României pe lista muzeelor internaţionale de prestigiu”, mai arată ministrul Raluca Turcan.

  • Încă o tranzacţie logistică: FAN Courier, liderul pieţei de curierat, cu afaceri de peste 1,25 mld. lei, pariază pe autostrada A1 şi a închiriat 4.500 mp în CTPark Deva

    FAN Courier, liderul pieţei de curierat, a contractat 4.500 mp în proiectul logistic CTPark Deva. Această nouă extindere aduce suprafaţa totală ocupată de FAN Courier în parcurile logistice CTP la peste 10.000 mp, compania fiind deja prezentă în CTPark Sibiu East şi CTPark Craiova East.

    FAN Courier a finalizat prima jumătate din acest an cu afaceri mai mari cu aproape 15%, în linie cu ce a bugetat, însă profitul este sub nivelul estimat, date fiind costurile în creştere, potrivit oficialilor.

    Anul trecut, compania a raportat afaceri de 1,25 miliarde lei, mai mari cu 15% şi a păstrat astfel ritmul de creştere de două cifre din ultimii ani. Avansul a fost susţinut de vânzările online şi de investiţiile realizate de companie în dezvoltare.

    Până la finalul anului, FAN Courier va finaliza investiţia de 35 de milioane de euro în extinderea depozitului de la Ştefăneştii de Jos, unde are şi sediul. „Noul depozit se întinde pe 26.000 de metri pătraţi, este un depozit de fulfillment, unde vom asigura toate serviciile de care are nevoie un client“.

    Pentru a asigura forţa de muncă în depozite, compania va aduce 150 de angajaţi nepalezi. Primii 20 de angajaţi au ajuns deja  şi vor lucra în depozitul din Bucureşti, iar o  parte din cei 150 de salariaţi vor lucra în depozitele din Braşov şi Cluj-Napoca.

    FAN Courier are în plan să construiască şi la Sibiu  un depozit, dar este în stadiu de obţinere autorizaţii.

    Compania se focusează pe creşterea businessului inclusiv prin dezvoltarea segmentului  de cross-border, a livrărilor peste graniţă, segment ce a crescut în ultimii ani. Compania face livrări cross-border între România şi Bulgaria, Grecia, Ungaria sau Slovacia. Nu are prezenţă în aceste ţări, dar face livrări ale comercianţilor români către aceste pieţe sau ale retailerilor străini pe piaţa locală.

    Compania a investit peste 4 milioane de euro în primul hub internaţional dedicat exclusiv e-commerce-ului, la Arad.

    FAN Courier a făcut investiţii şi în extinderea regională, pe piaţa din Moldova, unde a mers pentru că există cerere. Până la finalul anului planul este ca FAN Courier să devină liderul pieţei de curierat din Republica Moldova, unde a început investiţiile în noiembrie 2021. În urmă cu doi ani, compania a luat decizia de a-şi extinde operaţiunile printr-o investiţie directă dincolo de Prut şi a menţinut strategia în ciuda conflictului din Ucraina, declanşat în 2022.

    Investiţiile pentru construirea şi dezvoltarea reţelei în Republica Moldova se ridică în primii doi ani la 5 milioane euro. Anul trecut, afacerile generate de operaţiunile în Republica Moldova au ajuns la 1,5 milioane euro.

    Mai mult, compania are în plan şi dublarea reţelei de lockere până la 2.000 de unităţi, ceea ce implică o investişie de 10 mil. euro, potrivit ultimelor date.

    FAN Courier este o companie antreprenorială românească, fondată în 1998 de Felix Pătrăşcanu şi de fraţii Adrian şi Neculai Mihai, care au început business-ul cu maşinile Dacia personale.