BusinessMagazin

Blog

  • Prognoza meteo pentru următoarele 4 săptămâni

    12 – 19 februarie
    Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile sudice şi sud-estice. Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile centrale şi nord- estice, dar şi local deficitar în extremitatea de vest şi de sud-vest a ţării, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal.

    19 – 26 februarie
    Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii ţări. Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile.

    26 februarie – 4 martie
    Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru acest interval în toate regiunile, dar mai ales în cele extracarpatice. Regimul pluviometric va fi uşor excedentar în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în zonele montane.

    4 – 11 martie
    Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile.

  • Criză fără precedent în a doua economie mondială după ce autorităţile au subestimat una dintre cele mai grave probleme ale ţării

    În China, scăderea natalităţii şi îmbătrânirea populaţiei s-au dovedit mai grave decât se anticipase, iar temerile de un colaps demografic se înmulţesc rapid. Gestionarea consecinţelor economice va fi şi mai greu de realizat, pentru că sistemul se bazează pe o serie de calcule şi concepţii, care nu se mai pliează pe realităţile demografice şi economice actuale, şi care au stat la baza politicii demografice chineze pentru ultimii 40 de ani, scrie The Wall Street Journal.

    Problema demografică cu care se confruntă în prezent a doua economie a lumii, nu a fost prevăzută de arhitecţii politicii chineze a unui singur copil- unul dintre cele mai mari experimente sociale din istorie, care a luat startul în 1980. La acea vreme, guvernele din întreaga lume se temeau că suprapopularea va opri creşterea economică.

    Un cercetător în domeniul rachetelor, care a studiat la Moscova, a fost cel care promovat instituirea unei politici demografice care să încurajeze familiile să se rezume la mai puţini urmaşi.

    Cu toate acestea, politica avea o problemă fundamentală: Era bazată pe o serie de calcule care aplicau modele matematice folosite pentru calcularea traiectoriilor rachetelor la creşterea populaţiei.

    Patru decenii mai târziu, China îmbătrâneşte mult mai devreme decât se anticipase şi începe să se confrunte cu probleme economice. Trecerea la mai puţine naşteri şi o populaţie care îmbătrâneşte rapid ameninţă să frâneze creşterea economică. Într-o generaţie care a crescut fără fraţi şi surori, femeile tinere sunt din ce în ce mai reticente în a avea copii – şi sunt tot mai puţine în fiecare an, iar Beijingul nu reuşeşte să schimbe mentalitatea adusă de această politică.

    Naşterile în China au scăzut cu peste 500.000 anul trecut, potrivit unor date guvernamentale recente, accelerând declinul a populaţiei care a început în 2022. Oficialii au citat o scădere rapidă a numărului de femei de vârstă fertilă – cu peste trei milioane mai puţine decât cu un an mai devreme – şi au recunoscut că au loc „schimbări în mentalitatea oamenilor cu privire la familie, amânarea căsătoriei şi a copiilor”

    Unii cercetători susţin că guvernul subestimează problema, iar populaţia a început să se micşoreze chiar mai devreme.

    În urma publicării datelor, cercetătorii de la Universitatea Victoria din Australia şi de la Academia de Ştiinţe Sociale din Shanghai au prezis că China va avea doar 525 de milioane de oameni până la sfârşitul secolului. Această cifră este în scădere faţă de previziunile lor anterioare de 597 de milioane şi marchează o scădere abruptă faţă de 1,4 miliarde în prezent.

    Pe măsură ce au trecut deceniile, un număr tot mai mare de specialişti în demografie şi economişti au calificat această politică drept depăşită şi eronată. Potrivit acestora, rata de fertilitate din China ar fi scăzut de la sine, pe măsură ce speranţa de viaţă a crescut şi condiţiile economice s-au îmbunătăţit.

    Un factor care a lipsit din calculele demografice ale lui  Partidului era comportamentul uman. Aplicarea uneori brutală a politicii unicului copil de către guvern, care presupunea inclusiv avorturi şi sterilizări forţate, precum şi propaganda răspândită timp de zeci de ani despre beneficiile unei familii mici, au transformat opţiunea de a avea cât mai puţini urmaşi în singura realitate a chinezilor.

    Chiar şi atunci când Beijingul a renunţat la politica copilului unic în 2015, liderii nu au abolit cu totul restricţiile privind naşterea. În schimb, au trecut doar la o politica celor doi copii. Acum, Beijingul îi îndeamnă pe oameni să aibă trei, trâmbiţând necesitatea de a reveni la o „cultură favorabilă familiei”.

    Antreprenori, economişti şi demografi au încercat să tragă un semnal de alarmă cu privire la cât de importantă este rederesarea situaţiei demografice pentru eocnomie.

    Specialiştii în demografie au estimat că ţara trebuie să aloce 5% din produsul său intern brut – aproximativ echivalentul cheltuielilor pentru educaţie – pentru subvenţii directe în vederea promovării naşterilor şi a reducerii costurilor de creştere a copiilor pentru ca rata de fertilitate să revină la 1,4, rata medie a economiilor avansate.

  • Care este angajatul care nu are nevoie de salariu, nu cere pauză şi nu vrea concediu şi care a dus la unele dintre cele mai mari concedieri din domeniul tehnologiei

    Companiile din domeniul tehnologiei au eliminat 34.000 de locuri de muncă în acest an, şi au început să investească bani în inteligenţa artificială care să ducă la capăt task-urile fostului personal, scrie Financial Times.

    Microsoft, Snap, eBay şi PayPal au desfiinţat fiecare sute sau mii de locuri de muncă de la începutul lunii ianuarie, potrivit site-ului Layoffs.fyi, care urmăreşte reducerile de personal din industrie. În total, 138 de companii din domeniul tehnologiei au concediat oameni în acest an.

    Pierderile sunt mai mici decât cele de la începutul anului 2023, când grupul Big Tech, inclusiv Meta, Amazon şi Microsoft, au disponibilizat masiv după o perioadă exuberantă de investiţii excesive în timpul pandemiei. În total, 263.000 de locuri de muncă au fost desfiinţate în sectorul tehnologic în 2023, arată datele Layoffs.fyi.

    Analiştii sunt de părere că ultimul val de disponibilizări a arătat că marile companii îşi reorganizează resursele pentru a investi în noi domenii, cum ar fi inteligenţa artificială generativă, arătând în acelaşi timp acţionarilor că se pune în continuare accentul pe disciplina costurilor.

    Companiile reevaluează domeniile prioritare de investiţii şi reduc oamenii din diviziile costisitoare, dar care nu sunt esenţiale, a declarat Daniel Keum, profesor asociat de management la Columbia Business School, cum ar fi platforma de streaming video Twitch a Amazon, care a eliminat sute de locuri de muncă în acest an.

    Amazon, Microsoft, Meta, Alphabet, compania mamă a Google şi serviciul de streaming muzical Spotify se numără printre companiile care au semnalat planuri de a atinge un astfel de echilibru în acest an.

    „Trebuie să devenim mai eficienţi prin deprioritizarea unora dintre lucrurile existente, dar trebuie, de asemenea, să investim în domeniile noi”, a declarat luna aceasta directorul executiv al Spotify, Daniel Ek.

    Reducerea generalizată a costurilor de anul trecut a venit ca urmare a constatării faptului că trecerea la un stil de viaţă mai degrabă digital nu a rezistat dincolo de pandemie, o perioadă în care companiile de tehnologie au făcut angajări masive.

    Meta, care a eliminat peste 20.000 de locuri de muncă de la sfârşitul anului 2022 – în timp ce investitorii s-au plâns de miliardele de dolari destinate construirii unui „metavers” – a declarat în această lună că adaosurile nete de personal pentru anul în curs vor fi „minime”, chiar dacă a făcut „investiţii semnificative” în inteligenţa artificială generativă, care ar include asigurarea de talente.

     

  • Întrebări pe portativ. În dialog cu pianistul şi compozitorul Andrei Irimia

    Astăzi, când muzica este la-ndemâna oricărui puşti cu computer care se pricepe şi la algoritmi de marketing digital, sau când platformele de streaming descarcă bugetele marilor case de discuri sub diverse forme ca recomandări pe contul tău de abonat, Andrei Irimia, alături de colaboratorii pe care şi i-a ales în echipă, încearcă să ofere o muzică ce te invită la introspecţie. O muzică ce te invită într-o călătorie în adâncurile sinelui, o reconectare cu trăiri uitate, o muzică ce invocă o revelaţie a unor emoţii noi şi surprinzătoare.

    de Georgiana Gheorghe,
    colaborator – femeie de afaceri, pasionată de teatru

    Fericirea e o pasăre. Şi niciodată nimeni nu ştie încotro zboară Pasărea Fericirii”, rostit fremătător şi nostalgic de Marius Manole, peste acorduri melancolice de pian ce îi răspundeau înapoi în ecou, din clapele mângâiate de degetele subţiri ale lui Andrei Irimia – ăsta a fost primul meu contact audio/video cu compozitorul şi pianistul Andrei Irimia. O implozie de emoţii ce a ricoşat cu un nod în gât, pe care l-am înghiţit lacomă, fracţiune de secundă în care o lacrimă rebelă a plecat razna, pe obraz. Mă cunosc foarte bine. Ştiu exact ce reprezintă această simptomatologie incontrolabilă. Sunt semne că opera artistului are o valoare ce rezonează în mine, o calitate aparte ce atinge acel ceva fragil, responsabil în fiinţa mea cu captarea şi rezonanţa undelor artistice. Aşa am ajuns să caut mai multe înregistrări, să merg la concertele sale şi, ulterior, să stau de vorbă cu el despre cariera sa artistică şi proiectele de viitor. Andrei nu este un simplu pianist, un interpret al compozitorilor ştiuţi şi foarte ascultaţi. E clar că are preferaţii săi, diverse influenţe, însă pe lângă o ultra-sensibilitate pe care o pune în interpretare, are propriul său stil, pe care şi-l conturează din ce în ce mai puternic. Din experienţa mea de ascultător de muzică clasică şi de jazz îl asociez cu artişti precum Cedric Monnier, Ludovico Einaudi, Dirk Maassen şi chiar Yann Tiersen.

    Pentru publicul iubitor de artă şi muzică neoclasică, pianistul şi compozitorul Andrei Irimia aduce o experienţă inedită prin noul său turneu, „Lights and Shadows”.

    De la Bucureşti la Londra şi Paris, Andrei Irimia deschide porţile unui turneu muzical şi vizual incendiar, ce explorează nu doar dualitatea dintre lumină şi întuneric, ci creează un univers fascinant, unde contradicţiile şi armoniile muzicii neoclasice se întâlnesc şi dansează într-o simfonie a contrastelor. Pentru acest turneu, Andrei Irimia îşi redefineşte actul performativ prin încorporarea unui sistem special de lumini pentru scenă, sincronizate pentru fiecare melodie. Lumina devine astfel un partener al muzicii, modelând spaţiul sonor într-un dialog fascinant între sunet şi lumină, creând o atmosferă hipnotică care nu doar captivează, ci şi inspiră.

    Când ai început să compui?

    Am început să compun la vârsta de 16-17 ani, când totul era mai mult o joacă şi poate ca a fost mai bine aşa, pentru că era făcută din plăcere. Aveam mai multe „schiţe” muzicale în gând şi încercam să le conturez cu ajutorul clapelor de pian.

    Care a fost parcursul artistic până la primul album din 2019 şi concertele care au urmat ulterior?

    Până în anul 2019 am lucrat la mai multe piese pentru pian. Ştiam că primul album o să fie doar despre asta. Când am simţit că totul e finalizat, am lansat „Nuit minimaliste” şi, odată cu el, primul turneu naţional. Albumul a fost bine primit în fiecare oraş în care am ajuns cu promovarea lui.

    Cum îţi defineşti publicul?

    Un public ascultător, în cel mai frumos sens al cuvântului. Mereu simt că ne leagă liniştea care se aşterne asupra noastră, şi asta încă de la primele acorduri.

    Cum îţi alegi locurile, spaţiile în care concertezi?

    Ţin foarte mult la spaţiile în care ne desfăşurăm activitatea, fiecare loc venind cu povestea, istoria şi energia sa. Indiferent că este o sală de filarmonică sau una hibrid, mai neconvenţională, urmăresc de la acel loc să fie intim şi să transmită o emoţie. În acest fel, simt că potenţează şi muzica noastră.

    Povesteşte-mi despre trecerea de la Nuit minimaliste la Lights & Shadows. Cum ai ajuns la formula scenică cu violonistul Răzvan Păun şi violoncelistul Thibault Solorzano? De când colaboraţi?

    I-am cunoscut pe talentaţii mei colegi la filmarea clipului „Pasărea Fericirii”, alături de actorul Marius Manole. După primul album, care a fost gândit pentru pian doar, aveam de gând ca în următorul proiect să adaug o vioară şi violoncel, şi asta ne-a adus împreună. Mai importantă a fost relaţia de prietenie care s-a dezvoltat apoi între noi, atât pe scenă, cât şi în afara ei.

    Ce s-a întâmplat cu Trio Ludic (Alexa Juvină şi Camelia Ciobanu)? E greu pentru un pianist să–şi găsească partenerii de scenă?

    La fiecare dintre noi a apărut un alt drum la vremea respectivă. Uneori este mai greu să găseşti oamenii potriviţi pentru un anumit proiect, decât să faci muzica în sine.

    Cum se descurcă un muzician (compozitor şi pianist) în România? Ai un manager? Te îndrumă şi promovează vreo casă de discuri?

    Am un manager cu care colaborez foarte bine, el m-a ajutat ca următorul album să fie scos cu o casa de discuri din Europa, probabil la sfârşitul anului 2024 sau începutul anului viitor. Din fericire, sălile în care cântăm sunt mereu pline, aşa că din punctul ăsta de vedere, ne descurcam şi suntem recunoscători pentru asta.

    Care este necesarul de finanţare pentru un turneu ca cel pe care îl începeţi la finalul lunii februarie? Cum obţineţi finanţarea?

    Dacă este un eveniment organizat de noi, producţia se ridică la 1.000 – 1.500 euro / concert, sumă pe care uneori o mai obţinem din diverse parteneriate locale.

    Să lansez cel de-al treilea album, intitulat „Necessary End”, şi, bineînţeles, să aibă parte de o expunere cât mai mare, atât locală cât şi internaţională. Cât despre colaborări, avem ceva în plan, dar nu pot da mai multe detalii în acest moment.

    Cum îţi defineşti stilul muzical? Mai aproape de jazz sau mai aproape de muzica clasică?

    Cred că mai aproape de muzica clasică, dar nu pot să pun nici eu degetul pe asta tot timpul, mereu apar elemente noi, din zona electronică sau a muzicii orientale. Probabil genul „neoclassical” ne reprezintă cel mai mult.

    Ce artist sau compozitor te inspiră sau pe cine admiri?

    Dacă mă gândesc la compozitorii contemporani, Max Richter a fost unul dintre muzicienii care m-au inspirat foarte mult şi care mi-a fost şi „îndrumător”. Mi-a dat sfaturi importante legate de structura celui de-al doilea album pe care l-am lansat, „All Strings Attached”.    

    26.02 – Constanţa, Centrul Multifuncţional Jean Constantin

    08.03 – Bucureşti, Palatul Bragadiru

    22.03 – Arad, Teatrul Ioan Slavici

    23.03 – Târgu-Mureş, Filarmonica de Stat

    20.04 – Braşov, Filarmonica – Sala Patria

    29.04 – Londra, World Heart Beat

    29.04 – Paris, L’Accord Parfait

     

  • Haos în 18 spitale după un atac cibernetic – intervenţii amânate, pacienţi fără reţete. Experţi: Nu mai e ceva abstract – sunt ameninţări împotriva vieţii, iar mâine poate fi o criză similară în energie, transport sau banking

    ♦ România e vulnerabilă pentru că investeşte puţin în cybersecurity – de trei ori mai puţin faţă de Polonia, iar subiectul nu e tratat cu seriozitate ♦ Blocajul din spitale după un atac de succes împotriva unui furnizor important pentru sistemul sanitar ♦ Spitalele afectate folosesc sistemul informatic Hipocrate, creat de compania Romanian Soft Company, înfiinţată în 2000 ♦ Nu este primul atac cibernetic asupra unui spital ♦ Adrian Wiener, medic, deputat USR: „Este grav, este o breşă care afectează dreptul la informaţii cu caracter personal. Nu m-ar mira ca sistemul Casei să fie asaltat, nu mai are mentenanţă, e profund disfuncţional“.

    Un atac informatic de succes împotriva unui furnizor important pentru sistemul sanitar a dat peste cap activitatea a aproape 20 de spitale din întreaga ţară, ducând la anularea unor programări sau imposibilitatea de a emite reţete, aducând astfel în prim-plan riscurile uriaşe pe care le pot genera astfel de atacuri în viaţa de zi cu zi, dar şi vulnerabilităţile din sistemele de IT din sectorul public şi privat. Atacul de succes din sectorul sanitar vine la scurt timp după un alt incident în care au fost furate date de la Camera deputaţilor, inclusiv datele personale ale premierului Marcel Ciolacu.

    „Este grav, este o breşă care afectează dreptul la informaţii cu caracter personal legate de pacienţi, diagnostic, spitalizări”, a spus medicul Adrian Wiener, fost manager de spital în Arad, deputat USR. „Oamenii s-au panicat că nu a mers nimic de dimineaţă. Tot ce s-a putut s-a reprogramat“, a spus pentru ZF Maria Magdalena Copăceanu-Turcu, director financiar-contabil în cadrul Spitalului de ortopedie Azuga. Cu totul, 18 spitale au fost afectate.

    Atacurile cibernetice nu mai sunt ceva abstract, ceva care se întâmplă doar în alte ţări, ci au devenit un risc pentru securitatea naţională care trebuie tratat ca atare, a comentat pentru ZF Andrei Avădănei, CEO al companiei de cybersecurity Bit Sentinel. „Dacă până acum puteam considera că aceste atacuri sunt probleme îndepărtate, specifice marilor puteri precum Statele Unite ale Americii, Marea Britanie ş.a.m.d, realitatea recentă ne-a arătat că nimeni nu este imun, iar România nu face excepţie. Securitatea cibernetică nu mai este doar o preocupare a specialiştilor IT, ci o problemă de securitate naţională, care necesită o atenţie şi o implicare sporite din partea tuturor sectoarelor societăţii dar şi din partea autorităţilor.” Dacă lucrurile nu se schimbă, ne putem confrunta cu situaţii mai grave, a adăugat Avădănei. „Alte sectoare esenţiale precum reţelele de distribuţie a apei, sistemele de semaforizare urbană, sistemul energetic, bancar şi infrastructură de transport pot deveni, de asemenea, ţinte ale hackerilor, generând haos şi punând în pericol viaţa cotidiană a cetăţenilor.”

    Atacurile expun vulnerabilităţile pe care România le are din cauza unei politici a investiţiilor mici în acest domeniu şi a lipsei de seriozitate cu care e tratat subiectul, spune Eugen Schwab, vicepreşedinte pentru Europa Centrală şi de Est al companiei de consultanţă şi analiză Pierre Audoin Consultants (PAC). „În România se cheltuieşte o treime din suma alocată de instituţiile publice şi companiile din Polonia pentru securitate cibernetică. (…) Suntem, deci, extrem de vulnerabili atât prin sumele mici alocate, cât şi prin nivelul scăzut de seriozitate cu care se tratează aceste aspecte şi lipsa acută de formare şi educaţie continuă a utilizatorilor sistemelor informatice critice”.

    Atacul din sistemul sanitar a avut un impact imediat pentru că un număr de 18 spitale din ţară, de la cele mai mari, judeţene, la unităţi orăşeneşti, au avut astfel activitatea îngreunată sau chiar blocată.

    Acest atac care a vizat un număr mare de spitale, fără precedent în ultimii ani, arată vulnerabilitatea sistemelor informatice. În plus, numărul de oameni afectaţi doar de acest atac este de odinul sutelor sau chiar al miilor, având în vedere că în cazul unui singur spital judeţean ajung zilnic 400-500 de pacienţi.

    Unele spitale au luat decizia de a reprograma pacienţii, în timp ce altele s-au organizat şi au scos documentele în forma fizică. Personalul din spitale trebuie să treacă datele în sistem când va redeveni funcţional, astfel încât serviciile medicale să fie decontate ulterior.

    Până la închiderea ediţiei, problema nu era soluţionată.

    „Este grav, este o breşă care afectează dreptul la informaţii cu caracter personal, legate de pacienţi, diagnostic, spitalizări. Nu ştiu în ce măsură au fost luate aceste date, pot fi şantajaţi oamenii. Spitalele sunt beneficiarele acestor platforme, nu au resursă informatică să facă propriile programe de gestiune. S-au mai întâmplat astfel de lucruri şi la companii mari, de stat, e un proces dinamic menţinerea securităţii sistemului. Spitalele depind de aceşti furnizori. Nu m-ar mira ca sistemul Casei să fie asaltat, care nu mai are mentenanţă, e profund disfuncţional”, a spus medicul Adrian Wiener, fost manager de spital în Arad, deputat USR.

     

    Atac în lanţ

    Şase spitale judeţene din Cons­tanţa, Baia Mare, Tâgovişte, Buzău, Slobozia şi Piteşti au fost afectate de atacul cibernetic. Acestora li se mai adaugă şi alte unităţi mai din Capitală: Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Colţea, Institutul Oncologic Bucureşti, Spitalul Clinic CF2, Sf. Luca.

    „De dimineaţă, la scurt timp după ce am aflat de atac, am organizat activitatea spitalului. Singurele două incoveniente pe care le-am avut au fost că s-au prelungit un pic timpii de aşteptare, dar nu semnificativ, iar eliberarea de reţete gratuite şi compensate nu s-a putut face în condiţiile în care sistemul este închis”, a spus a spus Bogdan Lucian, directorul medical al Spitalului Judeţean Baia Mare.

    În jur de 300 de pacienţi se prezintă în urgenţă la spitalul judeţean din Baia Mare în decurs de 24 de ore, cărora li se mai adaugă 100 de pacienţi copii. În ambulator, mai vin zilnic încă 120 de pacienţi pentru consultaţii. Spitalul judeţean are 920 de paturi.

    „Pacienţii au primit documentele medicale la externare scrise, tehnoredactate, pe un şablon pe care l-am conceput, similar cu cel generat de program. Serviciile medicale, în momentul în care platforma va fi funcţională, se vor introduce în sistem şi vor fi raportate la Casa de Asigurări de Sănătate. Avem un departament de statistică, cu registratori medicali, care vor face treaba aceasta gradual.“

    „Volumul de muncă va fi mare, dar lucrurile se vor putea gestiona”, a mai completat Bogdan Lucian.

    În cazul altor spitale, soluţia a fost reprogramarea pacienţilor, acolo unde situaţia medicală a permis-o.

    „Activitatea din spital se desfăşoară offline. Pe mulţi dintre pacienţi i-am reprogramat, care nu au fost urgenţe. Oamenii s-au panicat că nu a mers nimic de dimineaţă. Tot ce s-a putut, s-a reprogramat, era şi multă lume şi oamenii au plecat când au văzut că nu merge sistemul. Vorbim de câteva zeci de persoane”, a spus pentru ZF Maria Magdalena Copăceanu-Turcu, director Financiar-Contabil în cadrul Spitalului de ortopedie Azuga.

    Ambele spitale, şi cel din Baia Mare, şi cel din Azuga, folosesc sistemul informatic Hipocrate, creat de firma Romanian Soft Company. De altfel, chiar ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a precizat că este vorba de acest sistem. Nu toate spitalele care folosesc Hipocrate au fost afectate însă de atac.

    „Noi nu am fost afectaţi în final, serverul nostru este curat, toate datele pacienţilor sunt în regulă. Am avut oprită activitatea, acum nu avem internet, dar lucrăm pe Hipocrate în interior. Au fost nişte măsuri de protecţie luate, este într-adevăr o situaţie la risc. Folosim sistemul Hipocrate, a fost prin licitaţie publică. Noi colaborăm cu ei şi cu furnizorul de servicii de internet, sunt mai multe măsuri de protecţie pe care le-am luat, sunt certificate pe care le cumpărăm pentru că este important să avem grijă de datele pacienţilor”, a spus Beatrice Mahler, managera Institutului Marius Nasta din Capitală.

     

    Ce spitale au fost expuse direct?

    Conform unor surse din piaţa de IT au fost afectate doar spitalele care rulau soluţia Hipocrate din sistemele de IT ale furnizorului (Romanian Software Company SRL), nu şi cele care au instalat şi rulau soluţia pe sistemele proprii de calcul. „Doar spitalele care rulau soluţia Hipocrate din cloud au fost afectate”, a precizat o sursă din industrie pentru ZF.

    Reprezentanţii Romanian Software Company SRL, firma din spatele soluţiei Hipocrate, nu au putut fi contactaţi la telefon până la închiderea ediţiei. Compania nu a răspuns nici unei solicitări de a oferi informaţii suplimentare despre atac, transmise pe e-mail.

     

    Cine este firma Romanian Soft Company?

    Potrivit site-ului propriu, Romanian Soft Company este înfiinţată în anul 2000 şi se ocupă cu dezvoltarea şi integrarea unor soluţii IT&C. Sectoarele de activitate pe care compania le acoperă sunt cele de sănătate, utilităţi, sector public, industrie, telecomunicaţii. Compania a implementat proiecte şi în ţări precum Moldova, Bulgaria, Macedonia, Slovacia, se mai arată pe site-ul propriu.

    „Hipocrate reprezintă cercul activităţilor medicale de spital, paraclinic, imagistică, farmacie, flux de pacienţi, programe naţionale şi ambulatoriu de specialitate reunit cu activităţile complexe de management al resurselor interne, raportare şi gestiune financiar-contabilă”, potrivit descrierii de pe site-ul companiei.

    În 2008, presa scria despre Romanian Soft Company că estima o cotă de 40% din piaţa locală de software medical. În 2022 compania a avut afaceri de 13 mil. lei, cu un profit net de 3,2 mil. lei şi un număr mediu de 36 de angajaţi.

    Potrivit platformei de analiză financiară Termene.ro, compania este deţinută de Gabriel Gheorghe Oprea şi Cristina Crăciun în proporţie de 8% fiecare, iar restul de 84% revine firmei Genius IT Solutions SRL, în acţionariatul căreia apar Silviu Carstea şi Alexandra Voicu.

    Compania are la activ şi sute de contracte de achiziţii publice câştigate în ultimii ani. Astfel, din mai 2017 până în prezent, Romanian Soft Company SRL are 439 de contracte de achiziţie, cu o valoare cumulată de 34,6 mil. lei, conform datelor din sistemul electronic de achiziţii publice disponibile pe portalul lege5.ro.

  • Capitala corporatiştilor: zona de centru-vest din Capitală va concentra birouri pentru un milion de angajaţi

    Zona de centru-vest, de la Orhideea până la 13 Septembrie, va concentra peste 900.000 de metri pătraţi de birouri până în 2030, suficient pentru un milion de corporatişti, devenind astfel cel mai important pol de office din România.

    „Birourile din zona de centru-vest a Capitalei au potenţial de a ajunge la 907.000 mp suprafaţă închiriabilă, faţă de 622.000 mp în prezent. Doar ca exemplu, cei de la One United Properties au în proiect continuarea One Cotroceni pe terenul de la Vulcan. AFI Europe de asemenea mai are terenuri pentru dezvoltări, pe lângă alte noi clădiri anunţate“, a spus Roxana Bencze, COO al companiei de consultanţă imobiliară Knight Frank România. În zona centru-vest sunt în prezent patru proiecte cu un total de 111.000 mp care au autorizaţie de construire şi pot demara oricând lucrările, potrivit companiei de consultanţă, iar alte cinci proiecte, cu un total de 174.000 mp, aşteaptă obţinerea autorizaţiei.

    „Cel mai devreme putem vedea în S2/2024 demararea de noi construcţii, care în următorii doi ani să fie ridicate şi livrate cel mai devreme în a doua jumătate din 2026“, a subliniat directorul.

    Miza dezvoltării polului o reprezintă şi dezvoltarea industriilor conexe, pornind de la construcţia de noi locuinţe, la creşterea businessului mallurilor din zonă, precum Plaza România sau AFI Cotroceni.

    În prezent în 2024 şi 2025 doar 25.000 mp de noi birouri sunt confirmate a fi gata, valoare reprezentând 10% dintr-un singur an considerat a fi normal de piaţa imobiliară. În aceste condiţii, cei mai mulţi dintre chiriaşi au ales să rămână în sediul existent şi nu să se mute într-o clădire nouă, aşa cum era cazul în 2019 când a venit cel mai recent val de noi birouri.

  • Antreprenori locali. Producătorul de vopsele Köber: „Anul trecut, în piaţă a apărut o preocupare intensă pentru controlul drastic al stocurilor“

    ♦ Compania a cumpărat în 2022 un teren de 20.000 de metri pătraţi în zona industrială a localităţii Deva, unde va dezvolta un hub logistic regional şi o a patra fabrică.

    Producătorul de lacuri şi vopsele Köber din judeţul Neamţ merge în paralel cu cele două proiecte majore de investiţii pe care le derulează în această perioadă – în judeţele Hunedoara şi Neamţ.

    „Suntem în plin proces de implementare a investiţiei planificate în localitatea Deva – un hub logistic în prima fază, urmat de dezvoltarea unui al patrulea centru de producţie. De asemenea, noul centru de proiectare al organizaţiei a fost inaugurat recent şi suntem şi aici în graficul prevăzut pentru integrarea lui în procesele interne de producţie“, spun reprezentanţii Köber.

    Compania a cumpărat în 2022 un teren de 20.000 de metri pătraţi în zona industrială a localităţii Deva, unde va dezvolta un hub logistic regional şi o a patra fabrică. Un alt proiect recent al companiei este centrul de cercetare din apropierea fabricii Köber din Dumbrava Roşie, judeţul Neamţ. Acolo vor lucra angajaţii din departamentele de cercetare, dezvoltare şi proiectare atât din divizia de vopsele, cât şi din cea de echipamente termice, compania având şi activitate de producţie de centrale sub brandul Motan.

    Köber deţine, pe lângă un departament propriu de cercetare şi dezvoltare, o fabrică de lacuri şi vopsele industriale situată în Turtureşti (judeţul Neamţ), o fabrică de lacuri şi vopsele de uz casnic în Săvineşti (judeţul Neamţ) şi încă una de centrale termice, sub brandul Motan, situată în localitatea Vaduri, din acelaşi judeţ.

    Pentru compania deţinută de familia Köber, anul 2023 a fost unul dificil, cu multe incertitudini şi un context negativ, cel puţin în prima parte.

    „A fost un an în care am acordat o atenţie deosebită managementului stocurilor şi costurilor de aprovizionare, componentei de logistică, dar şi prezenţei produselor noastre în piaţă. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri şi al profitabilităţii, am reuşit să ne atingem ţintele propuse, cu eforturi interne deosebite.“

    Reprezentanţii Köber spune că, la fel ca majoritatea companiilor din domeniul construcţiilor, se confruntă cu provocări în identificarea resursei umane specializate cel puţin parţial, însă în 2023 a reuşit să majoreze uşor numărul de angajaţi. La finalul anului 2022, anul din care datează cele mai recente informaţii publice, compania avea 830 de salariaţi, o cifră de afaceri de 499 de milioane de lei şi profit de 62,1 milioane de lei.

    „Anul 2023 a început cu multe incertitudini, cu aşteptări mai degrabă negativiste, astfel că în piaţă a apărut o preocupare intensă pentru controlul drastic al stocurilor.“

    Mai departe însă, compania pleacă de la premisa că piaţa de lacuri şi vopsele, pe care activează, îşi va menţine valoarea în 2024, fiind totuşi pregătită şi pentru o eventuală contracţie, determinată de contextul intern, compus din alegeri, diminuarea volumului de investiţii în construcţii, influenţa negativă asupra obiceiului de consum general.

    „O predictibilitate mai mare a măsurilor fiscale şi un plan urmărit şi respectat de investiţii publice credem că ar avea o influenţă pozitivă asupra mediului de business în general.“

    Producătorul din Neamţ ajunge la clienţii finali atât prin comerţul tradiţional din mediul urban şi rural, cât şi prin intermediul reţelelor de bricolaj de la nivel naţional. De asemenea, compania este prezentă şi la export. În 2022, exporturile au adus vânzări de 12,5 milioane de lei.

    Compania producătoare de lacuri şi vopsele din Neamţ a fost fondată în 1990 de Aurel Köber, de profesie inginer. Un an mai târziu, se deschidea prima fabrică de vopsele şi răşini, în localitatea Turtureşti, din judeţul Neamţ, care a ajuns în câţiva ani la o capacitate de 30.000 de tone pe an de produse decorative şi industriale. În 2008, a fost deschisă a doua fabrică a companiei, pe platforma chimică Săvineşti, cu o capacitate de 100.000 de tone pe an.

    Köber este şi brandul companiei cu acelaşi nume şi a fost prima companie privată producătoare de lacuri şi vopsele din România, poziţionându-se, de câţiva ani, în fruntea pieţei de profil.

    Producătorii de lacuri şi vopsele de pe piaţa locală activează într-un domeniu evaluat la circa 200 de milioane de euro. Printre cei mai mari jucători din această industrie, alături de Köber, se regăsesc PPG România, Azur, Duraziv, Policolor şi alţii.

     

  • Consumatorii chinezi îşi strâng cureaua în pofida ieftinirilor

    Preţurile de consum din economia chineză sunt în deflaţie de patru luni. Şi totuşi, cu piaţa imobiliară, în mod istoric un driver de bază al încrederii, aflată încă sub presiune, prudenţa consumatorilor persistă, notează Financial Times. Creşterea slabă a preţurilor nu-i încurajează pe chinezi în mod automat să cheltuie.

  • Companiile tech au eliminat 34.000 de locuri de muncă de la începutul anului, iar disponibilizările se extind şi către alte sectoare

    Companiile din sectorul tech au eliminat 34.000 de locuri de muncă în acest an, acestea restructurându-şi forţa de muncă pentru a investi în noi domenii cum ar fi AI pentru a-şi energiza următoarea etapă de creştere, relatează Financial Times. Iar disponibilizări au început să apară şi în alte sectoare, cum ar fi media, servicii financiare, de consum şi retail, sănătate, producţie şi resurse naturale, potrivit Reuters.

  • Programele naţionale de sănătate, doar pe hârtie. România este pe ultimul loc la screeningul pentru cancerul de sân, deşi aceasta este principala cauză de mortalitate pe afecţiuni oncologice la femei: „Avem un singur medic care are programul plin până la finalul anului“, răspunsul unui spital de stat

    ♦ Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer: „Situaţia este critică, numărul bolnavilor creşte dar nu avem niciun program de screening iar planul naţional de combatere a cancerului a rămas doar pe hârtie. Doar cine are bani îşi face investigaţii“ ♦ România înregistrează rate ale mortalităţii prin cancer cu 48% mai mari decât media UE, potrivit Globocan 2022.

    Prevenţia pe boli oncologice a devenit doar un „buzzword“, un cuvânt  pe care îl folosesc toţi cei care se perindă pe la conducerea Ministerului Sănătăţii şi a Casei Naţionale de Sănătate când vine vorba de sănătatea publică, însă la nivel practic nu se vede nicio îmbunătăţire pe teren pentru  facilitarea accesului pacienţilor la investigaţii de screening în baza biletului de trimitere. Din contră, un pacient cu greu găseşte în baza biletului de trimitere un loc la o ecografie sau o mamografie, o investigaţie de bază în screeningul de cancer mamar.

    Planul naţional de combatere şi control al cancerului (PNCC), ce prevede acces la screening, dar şi la tratamente eficiente, care trebuia să fie implementat încă de anul trecut, rămâne în prezent doar la nivelul de hârtie, la  fel ca alte programe naţionale.

    Realitatea din teren arată că doar pe cancerul de sân, ce reprezintă principala cauză de mortalitate în rândul femeilor pe afecţiuni oncologice, România este pe ultimul loc în UE  la screeningul prin mamografie, o  investigaţie de bază.

    Preţul unei mamografii bilaterale începe de la 440 de lei în clinicile private şi ajunge la 890 de lei (mamografie cu tomosinteză), în timp ce preţul  unei ecografii bilaterele de sâni începe de la 440 de lei.

    La stat este imposibil de găsit un loc pentru o mamo­grafie cu bilet de tri­mi­tere, la Institutul Clinic Fundeni „avem un singur me­dic care are pro­gra­mări până la finalul anului“,  iar la spitalul de ob­stretică- ginecologie Filantropia din Bucureşti nu răs­punde nimeni la numărul pentru programări. Online, pe site-ul spitalului, apare că nu este niciun loc disponibil la niciunul din medicii afişaţi pe site luna aceasta. Pe de altă parte, la Institutul Oncologic se poate face mamografie doar după con­sultaţia la un medic specialist din cadrul insti­tu­tului. „Doar la recomandarea unui medic din ca­drul Institutului nostru se poate face mamo­grafie“.

    Recent, medicul ginecolog Ioan Stoian, fondatorul Royal Hospital din Capitală, specializat în servicii de obstretică-ginecologie, declara pentru ZF că programele naţionale de sănătate sunt doar pe hârtie, fără a evea efect pe teren, şi că bugetele din sănătate ar trebui să fie transparente, să existe un control pe fiecare leu cheltuit pentru a se vedea un efect în ceea ce priveşte sănătatea publică. De altfel, atât bugetul Ministerului Sănătăţii cât şi cel al Casei de Sănătate au crescut în fiecare an.

    În ultimii 25 de ani, suma care a intrat la bugetul CNAS din contribuţiile sociale de sănătate ale asiguraţilor a crescut de 30 de ori, de la 1,8 miliarde de lei la 54 miliarde de lei anul acesta, arată datele publice.

    Oficialii Ministerului Sănătăţii nu au transmis câte mamografii sau ecografii de sân s-au efectuat anul trecut şi nici oficialii CNAS nu au răspuns la întrebarea câte mamografii sau ecografii de sân au decontat anul trecut.

    Mai mult, un studiu realizat anul trecut de spitalul de oncologie Medisprof din Cluj Napova arătă că românii nu merg la controale preventive din cauza costurilor pe care le implică investigaţiile.

    „Programele naţionale sunt doar pe hârtie iar planul naţional de combatere a cancerului nu s-a implementat la jumătatea anului trecut aşa cum era prevăzut, rămâne doar o hârtie, pentru că s-a abrogat articolul care îi obliga să scrie normele de implementare. Situaţia este critică, suntem pe primul loc la mortalitatea prin cancere. Doar cine are bani îşi face screening“,  a spus Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).

    Ultimele date arătau că doar 3,4% dintre femei (cu vârsta între 25 şi 64 de ani) au beneficiat de screening în cadrul programului naţional în 2020, potrivit informaţiilor de Statistică. Date pe anii 2021, 2022 sau 2023 nu există.

    România este pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte realizarea de acţiuni de prevenire a cancerului de  sân prin mamografie şi pe col uterin, potrivit Eurostat.

    Numărul de cazuri noi de cancer a fost cu 21% mai mare în 2023 comparativ cu anul anterior conform datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică, citate de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer.

    Totodată, numărul persoanelor cu cancer din România, aflate în evidenţa medicilor a depăşit 550.000 de persoane. Cele mai frecvente tipuri de cancer diagnosticate la femei sunt  cancerul de sân şi cancerul colorectal.

    În fiecare an, în România, avem peste 20.000 de decese evitabile din patologia oncologică, iar totalul deceselor este cu 48% mai mare decât media europeană, conform Globocan (Global Cancer Observatory) 2022.