BusinessMagazin

Blog

  • Europenii prefera Blu-Ray

    Filmele destinate vizionarii pe ecrane high definition sunt acum in proportie de 73% Blu-Ray, formatul impus de Sony, in defavoarea celui HD-DVD, sprijinit de Toshiba si Microsoft, conform unui studiu recent realizat de GfK. Citand rapoartele de vanzari ale principalilor distribuitori de filme europeni, Blu-Ray Association a anuntat oficial ca a fost vandut discul Blu-Ray cu numarul un milion. Vanzarile de discuri de acest fel care contin jocuri sunt chiar mai mari, 21 de milioane, toate pentru consola Play Station 3 produsa de Sony. Producatorii de filme privesc cu sperante aceasta evolutie, in conditiile in care piata de DVD-uri tinde sa scada. In orice caz, scaderea de vanzari pe suport DVD nu este compensata inca de cresterea vanzarilor de discuri din noua generatie, unul dintre motive fiind chiar faptul ca exista doua formate concurente, iar industria de filme nu s-a pus inca de acord cu unul sau altul. O parte a caselor de productie filmeaza pentru formatul Blu-Ray, o alta pentru HD-DVD si cativa pentru ambele formate, rezultand costuri suplimentare. Dintre filmele disponibile in rezolutie de inalta definitie Blu-Ray, cele mai vandute au fost „300“, „Spider-Man 3“ si „Piratii din Caraibe“.
    I
    Japonia, piata cea mai deschisa la noi tehnologii, dar si tara de origine a Sony, vanzarile de Blu-Ray domina detasat, avand 97% cota de piata din totalul filmelor in format de inalta definitie. In acelasi timp, vanzarile de filme pe discuri HD au ajuns sa reprezinte 19,8% din totalul filmelor comercializate in Japonia.

    Cei mai multi analisti pun prevalenta discurilor Blu-Ray pe seama introducerii consolei Play Station care poate functiona ca player pentru orice film Blu-Ray. In acelasi timp, consola Xbox produsa de Microsoft care foloseste discuri HD-DVD nu a reusit sa se impuna. Dar cifrele finale ar putea suferi corectii semnificative in luna decembrie, cand se inregistreaza cele mai mari vanzari. Ambele console si-au redus recent pretul de piata in speranta cresterii acestor vanzari. Dar, cel putin in Statele Unite, castigatorul e al treilea nume, producatorul japonez Nintendo, care cu modelul Wii este lider de piata. Si fara a folosi vreunul dintre formatele de inalta definitie.

  • Noutati

    Pescuitorul de perle

    Radu Paraschivescu, prozator notabil si editor plin de idei, s-a dedicat indeletnicirii de pescuitor de perle. Incepand cu gloriosul „Io m-am facut io pa mine“, iesit de pe buzele frematand de piosenie crestina ale lui Gigi Becali, pana la „Fasolea nu-i ca caviarul“, izvodit de mintea cruda a Oanei Zavoranu, citatele natange din gandirea persoanelor publice ne delecteaza cu intreg navodul lor de intuneric. „Aceasta forma de tristete in fata limbii romane sub asediu m-a impins sa produc, antologia de perle «Fie-ne tranzitia usoara»“, spune Radu Paraschivescu. Nascuta din rapiditatea cu care vedetele, noi sau vechi, spun prostii, „aceasta noua radiografie a betesugurilor care surpa discursul public din Romania“, chiar aparuta intr-o colectie de carte comica, „nu dilueaza in niciun fel gravitatea fenomenului“.

    Radu Paraschivescu, „Mi-e rau la cap, ma doare mintea“,
    Editura Humanitas, 2007

    Orasul-fantoma

    Marcel Brion, membru al Academiei franceze, eseist, critic literar, specialist in istoria artei, cunostea la perfectie sapte dintre limbile Occidentului. Un scriitor cu vocatia universalitatii, care a lasat pagini de referinta privind romantismul sau arta fantastica, dar care, astazi, pare sa fi fost dat uitarii. Ambitiile sale literare s-au concretizat in cateva romane dense, cu o atmosfera ciudata, in care granitele dintre real si imaginar au tendinta sa se dizolve. De aici tasnesc personaje tragice si misterioase, care dau cititorului senzatia ca patrunde intr-un clarobscur ametitor, deopotriva fantasmatic si familiar. In „Orasul nisipurilor“, personajul principal este un arheolog aflat in cautarea unor manuscrise, undeva printre ruinele oraselor Asiei Centrale. El se trezeste in mijlocul unei furtuni de nisip si participa la renasterea unui oras de mult disparut. Incet-incet, se amesteca printre negustorii si musteriii din mijlocul bazarului si al caravanelor si incepe sa traiasca in ritmul unor vremuri apuse, patrunzand tainele vechiului Orient. Pana cand orasul dispare din nou, precum nisipul dintr-o clepsidra.

    Marcel Brion, „Orasul nisipurilor“,
    Pro Editura si Tipografie, Bucuresti, 2007

  • Lichiditate mica, apreciere redusa

    Cea mai mare crestere dintre indici a fost inregistrata azi de BET, care a urcat 0,5 procente, pana la valoarea de 8.965 de puncte. In prima parte a zilei majorarea a fost mai accentuata, pragul de 9.000 de puncte fiind depasit, insa aprecierea nu s-a mentinut si in a doua parte a sedintei. "Se poate observa totusi o apreciere mai accentuata la nivelul blue-chips-urilor, lucru normal avand in vedere nivelul scazut al cotatiilor. Multi investitori se indreapta acum spre companiile mari si lichide, cu actiuni ieftine acum si cu posibilitati mari de crestere in perioada imediat urmatoare", declara un broker.

    Indicele compozit a ramas nemiscat, cu o crestere de 0,02%, majorarile si scaderile cotatiilor fiind impartite in mod egal de catre societatile listate. Plusurile si minusurile au fost impartite aproape egal si de catre SIF-uri, indicele BET-FI consemnand o majorare de doar 0,3%.

    Actiunile transportatorului de gaze naturale Transgaz au inceput sa atraga din ce in ce mai mult investitorii, transa destinata celor de retail fiind deja suprasubcrisa in proportie de 119,7%. Nivelul subscrierilor din
    transa mare a ajuns la aproape 12%, fiind preconizata o aglomerare a cererilor in ultimele trei zile de subscriere. Raportat la totalul actiunilor oferite, nivelul de subscriere este de 51,7%.

    Astazi a inceput si perioada de inaintare a cererilor pentru oferta publica initiala a societatii Casa de Bucovina Gura Humorului, care se va incheia pe 11 ianuarie 2008. Oferta include 45,5 milioane actiuni, la pretul de 0,2 lei, dublu fata de valoarea nominala a actiunii. Actionarul majoritar al societatii este SIF Muntenia cu 86% din actiuni.

  • Politica pasilor marunti

    Kempinsky, Sheraton sau Hyatt, despre care se vorbeste de atat timp, vor veni cu siguranta in Romania, insa asta nu se va intampla mai devreme de 2012“, considera Paul Marasoiu, director al firmei de consultanta Peacock Hotels. Marasoiu spune ca aceste lanturi hoteliere au proiecte in curs de derulare pe piata romaneasca si ca intrarea lor pe piata va insemna trei hoteluri cu 1.300 de camere in total, numai ca nu acum. Sunt doua motive pentru care vorbim de un orizont atat de indepartat: in primul rand, unui brand hotelier de top ii ia ani de zile pana sa semneze hartiile si sa cada de acord asupra parteneriatului si a modului cum va fi construit hotelul, iar in al doilea rand asteapta sa se consolideze piata, crede directorul Peacock Hotels. Pe piata hotelurilor bucurestene de cinci stele (unde momentan sunt prezente sase hoteluri, patru dintre ele fiind afiliate la lanturile JW Marriott, Hilton, Intercontinental si Crowne Plaza) se vor mai deschide insa 1.100 de camere in urmatorii trei-patru ani, care ar putea atrage nume noi de pe piata internationala. Dar nu vor pierde marii Sheraton si Hyatt cresterea de acum a pietei? „Astfel de nume nu au nevoie de o piata in crestere neaparat pentru a se aseza pe o piata noua, ele genereaza trafic prin simpla prezenta“, spune Marasoiu. Malin Malineanu, reprezentantul pentru Romania al lantului hotelier Best Western, e de parere ca intarzierea marilor operatori are de fapt legatura cu scaderea marjelor de profitabilitate din alte capitale central- si est-europene, precum Budapesta. „Deoarece acolo le scad profiturile, acestia sunt mai sceptici, iar cum in Romania si mai ales in Bucuresti bariera costurilor a crescut foarte mult, mai au timp sa se razgandeasca“, crede Malineanu.

    Asadar, pana la punerea primei caramizi pentru cele trei hoteluri, in Bucuresti se vor inaugura hoteluri de mici dimensiuni (pana in 100 de camere) si o serie de hoteluri medii (in jurul a 200 de camere) in noile cartiere mixte (rezidential plus birouri), care vor dezvolta noi zone ale Capitalei. „Este normal ca in zone precum Baneasa, Semanatoarea, Otopeni sau Eroilor-Cotroceni, unde se dezvolta atat de multe proiecte cu sute de locuinte si mii de metri patrati de birouri, sa apara si cate un hotel de dimensiuni direct proportionale cu dimensiunea proiectului“, explica Paul Marasoiu. Ceea ce este corect: in proiectul Baneasa, dezvoltat in zona de nord a Bucurestiului de Baneasa Investment, in cursul anului viitor se va deschide al patrulea hotel Ramada de pe piata romaneasca (primele trei fiind in Bucuresti si Sibiu), iar in cadrul proiectului Sema Parc, dezvoltat de compania River Invest pe locul fostei fabrici Semanatoarea, este proiectat un hotel de patru stele cu 200 de camere.

    Deocamdata, hotelurile de lant care se anunta anul viitor au nume cunoscute pe piata romaneasca: Ramada, mentionat mai sus, si un Royal Tulip – marca de cinci stele a lantului Golden Tulip, la sfarsitul anului 2008. Este insa si unul al carui viitor nume e deocamdata necunoscut: este vorba de hotelul Bulevard, aflat in posesia proprietarilor rafinariei Rafo Onesti, care sunt pe ultima suta de metri cu renovarea hotelului. Acesta va fi clasificat la patru stele si va avea 72 de camere, dupa cum spune Marius Voloschi, directorul hotelului.
    Dincolo de aceste proiecte, precum si de cele care ar fi trebuit sa se deschida in 2007 si au fost amanate pentru la anul (cum ar fi Radisson SAS sau primul hotel de doua stele al Continental Hotels), hotelurile care se pregatesc pentru 2008 sunt de dimensiuni mici spre medii. Pentru primavara, se anunta lansarea hotelului Carol, cu 80 de camere, dezvoltat de omul de afaceri Teodor Meita (care detine restaurantul-club McMoni’s) si un Golden Tulip, dezvoltat de Nord Group, cu o investitie de 12 milioane de euro in zona de nord a orasului. Tot la anul, firma lui Marasoiu se va ocupa de constructia si lansarea celui de-al doilea hotel al dealerilor Sony in Romania, care detin deja hotelul Tulip Inn din zona centrala a Capitalei. „Acest al doilea hotel al proprietarilor de la Tulip Inn va avea 136 de camere si va fi un hotel boutique, situat in zona de vest a Capitalei“, spune Paul Marasoiu, precizand ca, la patru stele, si acesta va fi afiliat retelei Golden Tulip.

    Cum piata bucuresteana pare ca inca isi ia avant pentru dezvoltari mai mari pentru viitorul apropiat, afilierile la lanturi internationale merg mai bine pentru moment in tara. Malin Malineanu, care anunta inca de la sfarsitul anilor ’90, la lansarea lantului hotelier Best Western in Romania, ca va ajunge la 10 hoteluri afiliate in cativa ani, va atinge aceasta cifra abia la sfarsitul acestui an. „Principala cauza a faptului ca afilierile nu au mers mai repede este faptul ca multi dintre proprietarii de hoteluri nu au inteles ce presupune o afiliere si nu au venit spre noi“, spune Malineanu, care a preferat ca hotelierii sa vina si sa solicite ei afilierea. Al noualea hotel Best Western a fost afiliat luna trecuta, la 12 kilometri de Sibiu. „Fantanita Haiducului este inceputul povestii noastre de dragoste cu Sibiul“, sustine Malineanu, care este in discutii destul de avansate pentru afilierea a inca unui hotel in Sibiu. Insa nu acesta va fi numarul zece al lantului, ci un hotel din Baia Mare. „De fapt, suntem in discutii avansate cu inca trei hoteluri, dar cel din Baia Mare va fi probabil primul dintre acestea“, spune Malineanu.

  • Proiecte amanate

    Desi au fost anuntate inca de anul trecut pentru a fi deschise in 2007, cateva proiecte hoteliere au fost amanate pentru 2008.

    CINCI STELE. Unul dintre cele mai asteptate proiecte este cel al fostului hotel Bucuresti, care se afla in faza finala de renovare si va fi deschis in luna martie a anului 2008 sub management Radisson SAS.

    DOUA STELE. Anuntat pentru aceasta toamna, primul hotel de doua stele al lantului hotelier Continental Hotels a fost ridicat, dar va fi inaugurat in prima parte a anului 2008.

  • Puncte de interes

    Studiile de piata indica o serie de proiecte si zone care atrag atentia investitorilor, atat romani, cat si straini, precum si a lanturilor hoteliere internationale. Potrivit Peacock Hotels Global Management, in Bucuresti este vorba de urmatoarele obiective:

    CASA RADIO. In proiectul de dezvoltare a companiei Plaza Center a fostei Case Radio exista o zona comerciala, spatii de birouri si peste 300 de camere de hotel care tintesc o clasificare la 5 stele.

    ACADEMIA. La intersectia dintre Calea Victoriei si strada Lemnea, Academia Romana va construi, prin asociere in participatiune, un hotel de patru stele. Academia detine insa teren si pentru alte viitoare dezvoltari.

    HOTEL TRIUMF. Hotelul de pe Bulevardul Aviatorilor va fi scos din nou la licitatie anul viitor, dupa cele doua incercari din 2006 si 2007. Atat dimensiunea hotelului (300 de camere), cat si terenul aferent anunta o licitatie dura.

    PALATUL STIRBEY. Casa familiei Stirbey s-ar putea transforma intr-un hotel exclusivist. Proprietatea cuprinde palatul propriu-zis si 24 de hectare de parc.

    INSTITUTUL ANA ASLAN. Domeniul institutului de la Otopeni este un loc vizat de mai multi dezvoltatori, care vizeaza inclusiv componenta medicala a afacerii.

  • Adama investeste 45 mil. euro pentru 500 de apartamente in Brasov

    Complexul consta in opt blocuri (structurate pe zece etaje plus mansarda) care vor oferi 526 de apartamente cu 1, 2, 3 sau 4 camere. Apartamentele au suprafete cuprinse intre 49 si 127 metri patrati, preturile acestora variind intre 49.700 si 221.700 euro, sume la care se adauga TVA, potrivit companiei imobiliare Coldwell Banker, agenti exclusivi ai proiectului. Un loc de parcare costa 5.500 de euro plus TVA.
    Constructia complexului a inceput, prima faza – ce va consta in 201 de apartamente – urmand sa fie finalizata in 24 de luni, iar intreg proiectul ar urma sa fie gata in 3-4 ani, au spus reprezentantii dezvoltatorului.
    Evocasa Viva este al patrulea complex rezidential anuntat de Adama pe piata romaneasca, dupa Edenia Titan (800 de apartamente in Bucuresti), Copou Bellvue (160 de apartamente in Iasi) si Evocasa Orizont (1.000 de apartamente si vile in Ploiesti).
    Adama Holding este un dezvoltator imobiliar cu prezenta in Europa Centrala si de Est. Printre actionarii companiei se nbumara fondul de investitii Tiger Global Management, Immoeast (cel mai mare investitor imobiliar din Europa Centrala si de Est), trustul de investitii privat American RomRe sau Lehman Brothers (una dintre cele mai mari banci de investitii din lume). In prezent, Adama este angajata in dezvoltarea de proiecte cumuland o investitie de aproximativ 1.5 miliarde de euro, incluzand aproximativ 14.000 de locuinte noi si 250.000 mp spatii comerciale si de birouri, aflate in diferite stadii de planificare si executie.

  • Un an asa si-asa

    Pusa pe seama concediilor, a caniculei sau a anuntatelor reduceri de preturi, evolutia sub asteptari a pietei farmaceutice in al treilea trimestru al acestui an a tras un usor semnal de alarma pentru firmele implicate. Desi previziunile pentru anul viitor ar putea fi extrem de optimiste, oamenii din industrie se arata mult mai ponderati in estimari.

    Sefii companiilor inca analizeaza doua seturi de date: de-o parte, intentia Guvernului de a mari anul viitor cu 27% bugetul sanatatii; de cealalta parte cresterea cu numai 4,5% a vanzarilor de medicamente in perioada iulie-septembrie, fata de acelasi interval al anului trecut, potrivit datelor comunicate de compania de cercetare a pietei Cegedim. Totusi, cresterea pietei este in grafic – intr-o perioada de 12 luni, pana la finele lui septembrie, vanzarile de medicamente s-au majorat cu aproape 15% fata de acelasi interval din anii precedenti. Aceasta e, de altfel, si majorarea pe care mizau cei mai multi producatori inca de la inceputul anului, cu mentiunea ca majoritatea lor sperau ca ei sa depaseasca rata de crestere a pietei. Dar primele doua trimestre au fost semnificativ mai bune.

    Acum, proiectul bugetului de stat pentru 2008 nu a facut prea multe valuri, desi vestile ar putea fi nesperat de bune, daca bugetul este adoptat de Parlament in forma propusa de Executiv. Pentru prima data, sanatatea ar putea primi 4,5% din PIB, ceea ce – in asumptiile Guvernului – va insemna un plus de 1,3 miliarde de euro. Ca urmare, cu peste sase miliarde de euro buget total, sanatatea va avea cel mai mare buget din ultimele doua decenii. Este drept ca din aceasta suma cheltuielile cu medicamentele sunt doar o parte, reprezentand cam un sfert.

    Totusi, previziunile privind vanzarile de medicamente in 2008 sunt moderate. Analistii Cegedim mizeaza pe o crestere de 10% anual in urmatorii trei ani, ceea ce ar duce piata farmaceutica la aproape 2,5 miliarde de euro in 2010, de la cele 1,8 miliarde de euro estimate pentru acest an. Cegedim a avut insa intotdeauna o atitudine rezervata.

    In schimb, Nicolae Iordache Iordache, country manager al producatorului ungar Gedeon Richter, estimeaza o crestere mai mare. „Ma astept ca, fiind an electoral, piata farmaceutica sa urce cu mai mult de 15 procente“, spune el. Afirmatia lui Iordache duce cu gandul la precedentul an electoral, 2004, cand vanzarile de medicamente au inregistrat un salt de peste 28%. Trebuie mentionat ca acest progres a fost datorat si schimbarii sistemului de raportare al Cegedim, de la preturi de producatori pana in 2003 la preturi de distribuitori din 2004.

    La jumatatea lui 2004, guvernul PSD a adoptat o masura care prevedea ca pensionarii cu venituri sub sase milioane de lei lunar (la acea vreme) beneficiau de o compensare de 90% la medicamente – adica plateau 10% din pretul medicamentului, restul fiind asumat de stat. Considerata o masura preelectorala mult prea consumatoare de resurse, decizia a fost abrogata dupa primul trimestru al lui 2005 de noul guvern, dar deja apucase sa lase urme in bilantul producatorilor. Si pozitive, si negative. Pozitive au fost majorarea vanzarilor si a profiturilor – scriptice – pentru ca, de fapt, compensarea de 90% a fost ultima piesa a dominoului care a impins sistemul de sanatate in cea mai grava criza financiara din ultimii 18 ani.

    In ultimii ani insa, situatia s-a reglat; producatorii, distribuitorii si farmaciile isi recupereaza mult mai rapid banii datorati de stat. „Diferenta fata de 2004 este ca acum sunt bani“, puncteaza Dragos Dinu, director executiv al grupului A&D Pharma, care reuneste cel mai mare distribuitor de medicamente din Romania, Mediplus, si cel mai important lant de farmacii, Sensiblu. El nu insista asupra posibilitatii de transformare a cifrelor din bugetul sanatatii in vector electoral, dar apreciaza ca majorarea salariilor – care alimenteaza fondul asigurarilor de sanatate – va duce si la cresterea pietei.

    Mult mai pesimist este Roberto Musneci, fost manager al GlaxoSmithKline Romania – cel mai mare producator de pe piata interna -, actualmente fondator si partener al firmei de comunicare institutionala Serban, Musneci si Asociatii. El crede ca anul viitor piata ar putea creste cu mai putin de zece procente („single digit“), dupa cresterile consistente din ultimii 4-5 ani. Musneci nu crede ca alegerile parlamentare ar avea efect asupra vanzarilor de medicamente. „Suntem deja in an electoral“, subliniaza el deja trecutele europarlamentare. Totusi, Guvernul a pus la punct un proiect de buget pentru anul viitor care, pe langa plusul pentru sanatate, promite o crestere cu 27% a banilor alocati educatiei, 12% in plus pentru asigurari si asistenta sociala si majorari cu 13%, respectiv 14% ale sumelor alocate agriculturii si transporturilor.

    O posibila explicatie a reticentei care se regaseste de mai bine de un an in mai toate estimarile este si faptul ca piata inca nu s-a stabilizat. Un exemplu este incercarea din ultimele luni a Ministerului Sanatatii de a reduce preturile medicamentelor comercializate in Romania, in medie cu 15%. Ultimul termen pentru intrarea in vigoare a noilor preturi este fixat pentru 31 ianuarie, dar masura a fost deja amanata de doua ori. Aceste amanari si-au pus amprenta pe vanzarile din ultimele luni ale companiilor farmaceutice, in opinia lui Marcian Gavrilescu, director general al producatorului de medicamente Labormed Pharma. „Nimeni nu voia sa mai cumpere, gandindu-se ca marja de profit ii va scadea puternic daca preturile vor fi mai mici dupa cateva saptamani.“

    Cei optimisti pun cresterile din urmatoarea perioada pe seama majorarii de venituri a populatiei, nu numai a bugetului alocat sanatatii. An de an, vanzarile de produse OTC (medicamente care se elibereaza fara prescriptie), care nu sunt finantate de stat, inregistreaza cresteri peste ritmul pietei. Un impact puternic ar putea avea in 2008 si programul national de evaluare a starii de sanatate a populatiei, care isi arata de pe-acum „coltii“. Analizele obligatorii pentru asigurati au scos deja la iveala boli necunoscute, iar observatorii pietei apreciaza ca sunt destule maladii grave, precum diabetul sau hepatita C, care afecteaza cu mult mai multe persoane decat cele luate acum in evidenta. Iar tratamentele pentru aceste boli sunt gratuite pentru pacienti, in schimb foarte costisitoare pentru stat.

    „Avem o piata subdiagnosticata“, spune Nicolae Iordache Iordache de la Gedeon Richter, aratand in special spre zona rurala. Cresterea valorica a pietei, pe fondul incercarilor ministerului de a scadea preturile medicamentelor, va veni din volume de vanzari mai mari. Pana la asaltul zonei rurale, poate ca adoptarea bugetului intr-o forma cat mai apropiata de cea propusa acum de Guvern va mai inviora previziunile companiilor.

  • Peste 208 mil. euro din servicii IT in Romania

    Cresterea este mai mare decat cea inregistrata in 2006 – 22,3%, cand piata serviciilor IT din Romania s-a cifrat la aproximativ 166,5 de milioane de euro, potrivit analistilor IDC, pe fondul dezvoltarii economice si maturizarii pietei.

    Din totalul de peste 208 de milioane de euro, 24,3% provin din servicii de integrare a sistemelor, 17,8% din suport si instalare, in timp ce 13,6% provin din servicii software.

    Din punctul de vedere al companiilor care au activitati in piata locala a serviciilor IT, principalii competitori sunt de talie internationala – primii trei furnizori de servicii IT de anul trecut, avand o cota de piata cumulata de 35%, au fost IBM, HP si Siveco.

    Pentru urmatorii cinci ani, compania estimeaza ca piata serviciilor IT va creste intr-un ritm sustinut, cu o medie de 18% pe an. "Romania are o serie de avantaje care au contribuit la aceasta crestere, precum suprafata, pozitionarea georgrafica, asemanarile culturale cu tari din Europa de Vest si aptitudinile tehnice", este de parere Calin Mirea, research analyst in cadrul IDC Romania.

  • Lazar si camioanele lui

    In fiecare saptamana, Ioan Lazar are cel putin 60 de interviuri cu viitori posibili soferi de TIR. La el ajung doar cei preselectati de resursele umane, care ii dau automat la o parte pe cei cu cazier, cu referinte proaste de la alti angajatori sau care au avut vreodata probleme cu alcoolul. „Ii intervievez personal, pentru ca soferii sunt cel mai important capital de lucru dintr-o firma de transport“, spune Ioan Lazar, proprietarul si directorul general al International Lazar Company, care se asteapta in acest an la afaceri de 60 de milioane de euro. Nu numai din transport, pentru ca omul de afaceri argesean este implicat in mai multe afaceri, doua dintre ele listate pe bursa Rasdaq, iar altele in parteneriat cu companii vestice.

    „Cred ca toate aceste parteneriate imi fac bine la imagine“, spune Lazar, care e mandru de acestea nu atat din punctul de vedere al volumului afacerilor (desi merg bine si ii asigura o treime din totalul vanzarilor), dar mai ales din modalitatea in care a ajuns sa deruleze afaceri cu volum atat de mare.

    Povestea lui Ioan Lazar incepe inainte de 1989, cand era tinichigiu auto si facea ceea ce el numeste „comert“ – cu fructe, cu legume, cu animale, cu piese auto, „cu tot ce se gasea“. „In 1990 aveam cateva sute de mii de lei si i-am folosit pentru a cumpara piese auto en-gros, tot ce gaseam in tara“, povesteste Ioan Lazar, care a atins astfel urmatorul prag financiar ce i-a marcat existenta in 1994, cand a numarat pentru prima data 100.000 de marci germane (aproximativ 60.000 de dolari, la cursul aferent anului 1995). In acel moment, a aparut o oportunitate de a cumpara de toti banii piese din Germania – insa avea nevoie sa intre in legalitate. „In acel moment nu aveam firma, nu aveam cont in banca, nu ma gandeam decat la piese, de unde sa le cumpar cat mai ieftine si mai multe“, spune Lazar. Volumul mare de piese achizitionate si nevoia de a le vinde cat mai repede au dus la deschiderea primului magazin de piese auto, in Bascov, langa Pitesti, unde omul de afaceri isi are si acum sediul.

    Ioan Lazar este foarte exact cu cifrele. Stie exact cat a castigat din fiecare afacere facuta, iar pierderile le vede ca pe niste intamplari care ii micsoreaza cateodata profitul. In 1994, primul an dupa deschiderea magazinului, a avut un profit net de 823.000 de dolari. Cu banii respectivi a continuat dezvoltarea si in 1995 a deschis magazine de piese auto la Bucuresti, la Valcea si la Sibiu. Extinderea i-a adus si nevoia de a transporta piesele si asa a cumparat si primul camion. Cum afacerea cu piese auto nu a mai durat mult si intre timp a renuntat la ea, Ioan Lazar s-a concentrat pe transport – oricum cumparase din 1995 camioane in fiecare an, „pentru ca incepusera sa vina din ce in ce mai multe comenzi pe transport“, ajungand la o flota de 35 de camioane in 2001. „In 2002 au fost doua momente de cotitura in istoria International Lazar Company (ILC)“, spune proprietarul afacerii, care a semnat atunci doua contracte ce l-au propulsat la un alt nivel al afacerilor. Cu un an inainte, pe Lazar l-a contactat un consultant care cauta un partener local pentru un joint-venture in domeniul transportului de autovehicule: „Am spus da imediat si am devenit francizor pentru Romania al Hödlmayr Austria“ – unul din cei mai mari transportatori de vehicule din Austria. Firma voia sa intre pe piata cat mai repede, deoarece avea de onorat un contract foarte important si anume contractul exclusiv pentru transportul masinilor din holdingul Tiriac. Dupa un an, austriecii se inteleg cu Ioan Lazar pentru infiintarea unui joint-venture in care romanul avea 49% si intra cu terenul, sase hectare pentru parcul auto al Hödlmayr International de la Bascov.

    Hödlmayr-Lazar este si acum una dintre afacerile unde Ioan Lazar este actionar, iar asocierea cu austriecii ii va aduce in acest an putin peste 8,5 mil. euro (Hödlmayr-Lazar va avea in 2007 o cifra de afaceri de 18 mil. euro). Intre timp, centrul de greutate al activitatii grupului romano-austriac s-a mutat de pe contractul cu grupul Tiriac (care inca este client, dar nu cel mai important) pe contractul cu Dacia-Groupe Renault.

    De fapt, dupa cum explica Ioan Lazar, contractul pentru transportul de masini a venit ca urmare a dezvoltarii unui parteneriat de transport de piese auto intre Dacia-Renault si International Lazar Company. Acesta a fost cel de-al doilea mare pas facut de companie in 2002, cand grupul de la Pitesti a cerut de la ILC sase camioane pentru cateva curse interne. „Pentru a construi o relatie buna cu ei, le-am dat camioanele la un pret mai mic si pe o comanda interna – ceea ce nu prea ne convenea, noi facand predominant curse internationale (85% din totalul afacerilor), pentru ca au adaos mai mare“, explica omul de afaceri.

    La cateva luni dupa aceea, Dacia a anuntat ca isi va externaliza divizia de transport, iar ILC s-a prezentat la licitatie alaturi de Viator Vektor, liderul pietei de transport din Slovenia. Cele doua firme au preluat impreuna peste jumatate din contractele de transport ale producatorului de autoturisme. „Din 2003, contractul cu Dacia a devenit foarte fructuos si am inceput sa ne dezghetam“, spune Lazar, care recunoaste ca daca nu ar fi fost contractul fericit cu cei de la Dacia, nu s-ar fi putut dezvolta atat de bine. Saltul s-a vazut in afaceri: de la 3,5 milioane de euro in 2002, compania si-a triplat afacerile in 2003, iar urcusul a continuat (16 mil. euro in 2005, 24 de milioane de euro in 2006 si 35 de milioane estimate pentru 2007). Estimarea pentru 2007 arata asa si datorita faptului ca, din a doua parte a lui 2006, Ioan Lazar a iesit din parteneriatul cu Viator Vektor si a preluat pe compania sa 68% din totalul necesarului de transport al Dacia – care ii asigura, in acest an, 65% din cifra lui de afaceri, adica 22,7 mil. euro. Volumul afacerilor cu Dacia va creste insa, dat fiind ca in aceasta perioada Lazar si oficialii de la Pitesti pregatesc semnarea unui contract pana in 2010, dar si marirea volumelor de transport. Pe langa dezvoltarea transporturilor, Lazar s-a mai ocupat si de achizitii: pe langa terenuri (detine acum aproximativ 40-50 ha in zona Pitestiului), a cumparat in 2004 Mecan Petrol Gaesti si apoi BAT Bascov, ambele cu activitati de forare si cu profit in acest an: 800.000 de euro la Mecan Petrol si 600.000 de euro la BAT. Pentru ambele a primit oferte de achizitie; cea mai buna a venit in 2003, imediat dupa ce a cumparat Mecan, de la compania italiana Demont (unul dintre cei mai mari montatori industriali din Italia), care i-a oferit 2 milioane de euro. „Atunci as fi vandut-o pe banii acestia, acum nici nu ma mai gandesc“, spune Lazar.