Principalul actionar – cu 31% – al companiei auto Volkswagen, Porsche, are de-acum posibilitatea legala sa-si vada visul cu ochii, adica sa obtina controlul asupra VW, dupa ce Curtea Europeana de Justitie din Luxemburg a decis ca vechea „lege Volkswagen“, adoptata in 1960 ca sa evite o preluare ostila a companiei, este anticoncurentiala.
Legea oprea orice actionar al VW sa-si exercite mai mult de 20% din drepturile de vot in companie, indiferent de pachetul de actiuni detinut, protejand astfel drepturile landului Saxonia Inferioara, care are 20% din actiuni. Conducerea Porsche nu si-a ascuns intentiile de a restructura portofoliul de produse al VW, renuntand la modele mai putin profitabile cu scopul de a face din Volkswagen o firma rentabila, capabila sa concureze cu Toyota (a se citi capabila sa recucereasca piata americana).
Blog
-
Drum liber pentru Porsche
-
Cainele multimilionar
Averea directorului executiv de la Dinamo, Cristian Borcea, va creste cu o suma estimata de Ziarul Financiar la 40-50 de milioane de euro, dupa incheierea tranzactiei de vanzare a grupului Crimbo Gas, distribuitor de gaz petrolier lichefiat, catre compania olandeza SHV.
Crimbo Gas 2000 si Crimbo Gas International, cele doua componente ale afacerii controlate de familia Borcea, au avut anul trecut vanzari de aproape 30 de milioane de euro. SHV Gas, care va concura in Romania pe piata de GPL cu Petrom si Butan Gas, are afaceri in domeniu de circa 5,5 miliarde de euro si este prezent in 26 de tari.
Pentru Cristian Borcea este a doua tranzactie importanta in acest an, dupa ce in primavara a castigat, dupa unele estimari, mai mult de 9 milioane de euro din vanzarea participatiei de 30% la Romprest Service, firma care presteaza servicii de curatenie profesionala pentru aeroportul Henri Coanda, Transelectrica si hipermarketul Cora. Participatia la Romprest a fost vanduta catre fondul Detaco, actionarul majoritar al firmei. -
Nokia made in Cluj
Primele telefoane mobile produse de Nokia la fabrica din Jucu, judetul Cluj, vor iesi pe piata in primele luni ale anului 2008, conform lui John Guerry, directorul Nokia Romania.
Primii trei furnizori ai grupului finlandez au anuntat saptamana trecuta investitii estimate la 60 de milioane de dolari la Nokia Village din parcul Tetarom III de langa Cluj: un joint-venture intre o firma din Finlanda (Hansaprint) si una din Suedia (Elanders), care vor asigura documentatia de utilizare a telefoanelor, o alta firma din Finlanda (Stora Enso), ce se va ocupa de ambalaje, respectiv o companie din China (BYD Electronic), care va asigura o parte din componentele telefoanelor. Alti furnizori urmeaza sa soseasca „aproape lunar cate unul“, potrivit lui Guerry, negocierile fiind in curs cu mai multe companii.
Investitia totala in Nokia Village urmeaza sa treaca de 200 de milioane de euro, iar numarul locurilor de munca infiintate ar putea ajunge la 5.000. -
Pariuri pe buget
Perioada in care bugetul pentru anul urmator nu-i inca batut in cuie inseamna, ca de obicei, o avalansa de revendicari si propuneri de inovatii fiscale. Dupa ce sindicatele au amenintat cu greva daca nu vor obtine un salariu minim pe economie de 700 de lei, cu 250 de lei mai mult decat a propus Guvernul in proiectul de buget, Consiliul National al IMM a avut ideea sa ceara o cota redusa de TVA pentru alimente, produse agricole si constructii (in speta, o cota de 9% fata de cea standard de 19%), sustinand ca pierderile la buget ar fi compensate de o crestere a bazei de impozitare.
Argumentul celor de la Consiliu tine de faptul ca 25 din 27 de tari europene aplica pentru diverse bunuri si servicii cote reduse de TVA (inclusiv Romania, pentru medicamente, cazare la hoteluri, ziare si reviste), in virtutea legislatiei europene care da dreptul tarilor membre sa fixeze o cota standard de cel putin 15% si cel mult doua cote reduse de TVA, de minim 5%.
La acest prag de 5% s-au uitat si patronatele din domeniul panificatiei, care vor sa obtina TVA la paine de 5%, cu argumentul in plus al secetei din cauza careia alimentele s-au scumpit in toata Europa. Astfel de cereri intervin insa exact intr-un moment cand analistii mai pesimisti discuta deja de o eventuala necesitate a cresterii unor taxe sau chiar a cotei unice, ca sa compenseze pentru buget efectele majorarii cheltuielilor sociale. Cu atat mai rau cu cat, pentru placerea comparatiei, presa a scos in evidenta masurile fiscale de atragere a investitiilor si de stimulare a economiei adoptate de Bulgaria, care de la anul va reduce cota unica de impozitare de la 15% la 10%, iar Republica Moldova a anuntat chiar o amnistie fiscala completa pentru datoriile companiilor si o scutire generala de impozit pentru profitul reinvestit, in locul cotei actuale de impozitare de 15%. -
Un Dumnezeu pe Pamant
Ciocnirea de orgolii intre guvernul Tariceanu si autoritatile de la Bruxelles a capatat accente noi, dupa ce Comisia Europeana s-a pus in calea a nu mai putin de patru acte ale Executivului – privatizarea abia initiata a Automobile Craiova cu Ford, taxa de prima inmatriculare si privatizarea mai veche a societatilor Tractorul Brasov si Petrotub Roman, pe motiv ca Bucurestiul a acordat ajutoare de stat cu prilejul privatizarilor si ca incalca principiile liberei concurente intre producatorii interni si cei straini, in cazul taxei.
Comisia a cerut, iar AVAS i-a furnizat deja clauzele confidentiale ale contractelor de privatizare implicate, conducerea AVAS anuntand chiar ca Guvernul ar cauta solutii ca astfel de conflicte sa fie evitate, mergand inclusiv pana la eliminarea, la viitoarele privatizari, a conditiilor legate de mentinerea obiectului de activitate a companiilor vandute ori a numarului de salariati.
Ulterior insa, premierul Tariceanu (care anterior spusese chiar ca daca va fi nevoie, va merge personal la Bruxelles ca sa pledeze cauza investitiei Ford la Craiova) a declarat ca Romania ar trebui sa-si schimbe atitudinea „timorata si modesta“ fata de UE si sa-si impuna interesele in raport cu institutiile europene, pentru ca UE nu este „un fel de Dumnezeu pe pamant“.
Premierul a primit si un sprijin din partea fostului presedinte al Parlamentului European, Pat Cox, care a spus ca „UE nu este Uniunea Sovietica“ si ca Romania nu trebuie sa faca doar ce i se spune de la Bruxelles. Intre timp, Sebastian Vladescu, fostul secretar de stat de la Finante si seful Comisiei de privatizare a Automobile Craiova, a avertizat ca un termen rezonabil pentru ca investigatia Comisiei in privinta contractului cu Ford sa se incheie ar fi martie-aprilie, in caz contrar existand pericolul ca firma americana sa-si reconsidere intentia de a investi la Craiova. -
Sa fie mai multi poli
Populatia globului doreste o lume multipolara, in care puterea SUA sa se diminueze in paralel cu cresterea rolului Uniunii Europene pe scena internationala, arata cel mai mare sondaj de opinie realizat vreodata, efectuat de Gallup International la comanda Consiliului European pentru Relatii Externe.
Potrivit sondajului, 35 la suta din cele 57.000 de persoane intervievate in 52 de tari doresc cresterea influentei Uniunii Europene. Editia din 2007 a „Vocii Poporului“ noteaza ca cetatenii lumii nu sunt de acord cu extinderea influentei Statelor Unite si a Iranului: 39 la suta dintre respondenti doresc contracararea puterii Iranului, iar 37 la suta a Statelor Unite.
Nici Rusia si China nu scapa de parerile negative, in conditiile in care 29, respectiv 32 la suta dintre cei chestionati cred ca ar fi bine ca puterile acestora sa fie limitate. Sondajul a fost realizat in 52 de tari din Europa, Asia, Africa, America, unde au fost intervievate aproximativ 57.000 de persoane. Marja de eroare este de plus/minus 3 la suta. -
Racheta care ia lumina
Ministrul israelian al apararii, Ehud Barak, a aprobat un plan care prevede taierea furnizarii de electricitate si combustibil catre Fasia Gaza, in caz ca militantii palestinieni ataca din nou cu rachete teritoriul Israelului. Planul este criticat de autoritatile palestiniene, dar si de unele state occidentale. Anuntul lui Ehud Barak era asteptat; Israelul considera Fasia Gaza o „entitate ostila“, de cand controlul teritoriului a fost preluat de miscarea radicala Hamas. Oficialii din ministerul israelian al apararii nu au precizat cand ar putea fi aplicate restrictiile, afirmand doar ca vor fi folosite cand va fi nevoie de stoparea atacurilor cu rachete trase din Gaza.
-
Sa dojenim Iranul
Presedintele rus Vladimir Putin a obiectat fata de adoptarea unor noi sanctiuni impotriva Iranului, sustinand ca astfel de actiuni ar inrautati situatia privind programul nuclear al Teheranului. „De ce sa inrautatim situatia, sa izolam Iranul, prin amenintarea cu noi sanctiuni?“, a declarat Putin in timpul unei vizite la Lisabona, unde a participat la summit-ul Rusia – Uniunea Europeana. Rusia, membru cu drept de veto in cadrul Consiliului National al Natiunilor Unite, poate bloca adoptarea de noi sanctiuni impotriva Iranului. Washingtonul a impus joia trecuta sanctiuni impotriva a peste 20 de companii iraniene, banci importante si persoane, in incercarea de a determina Iranul sa opreasca activitatile de imbogatire a uraniului si de a combate actiunile „teroriste“.
-
Demisia, frate!
Premierul polonez Jaroslaw Kaczynski a anuntat ca ar putea demisiona pe 5 noiembrie dupa infrangerea suferita in alegerile parlamentare, permitandu-i astfel liderului opozitiei de centru-dreapta, Donald Tusk, sa ii succeada in fruntea executivului. In aceeasi zi se va reuni si noul parlament rezultat in urma alegerilor anticipate convocate de conservatorii condusi de cei doi frati Kaczynski (actualul premier si Lech, presedintele tarii). Victoria Platformei Civice (liberala) in fata Partidului Legii si Justitiei (conservator) a fost salutata de Comisia Europeana, dar si de alte state din UE, pentru care pozitia dura a Poloniei in discutiile comune a constituit adesea un obstacol.
-
Inchisoare, dar pentru cine?
Camera Deputatilor a adoptat o serie de modificari la Codul penal si Codul de procedura penala, care au lasat impresia ca ar viza cenzurarea activitatii jurnalistilor.
Criticile organizatiilor de media s-au indreptat spre un articol care sanctioneaza cu inchisoare intre doi si sapte ani difuzarea de inregistrari audio-video sau ale unor convorbiri telefonice fara drept si cu depasirea atributiilor de serviciu. Desi deputatii au sustinut ca prevederea s-ar referi doar la procurori, mai multe organizatii ale jurnalistilor au evocat incercarea de a opri pe viitor difuzarea unor inregistrari precum cea din cazul Remes-Muresan. Noile Coduri vor fi trimise presedintelui Basescu pentru promulgare.