Blog

  • Roxana Pintea revine în Philip Morris România şi va coordona echipa de External Affairs, după ce Dragoş Bucurenci a fost promovat Director Global External Engagement în cadrul echipei Philip Morris International de la Lausanne

    Roxana Pintea a preluat de la 1 septembrie funcţia de director al departamentului External Affairs în cadrul Philip Morris România, companie membră a Philip Morris International, unul dintre principalii jucători din industria tutunului şi în cercetarea şi dezvoltarea produselor fără fum la nivel global.

    Dragoş Bucurenci, care a deţinut această funcţie timp de trei ani, a fost promovat ca Director Global External Engagement în cadrul echipei Philip Morris International de la Lausanne.  

    Roxana Pintea are o vastă experienţă în domeniul afacerilor publice şi al relaţiilor guvernamentale. După o carieră de 13 ani în administraţia publică, a făcut trecerea către consultanţă în afaceri publice. În 2017, s-a alăturat Philip Morris România ca manager în cadrul departamentului External Affairs, funcţie pe care a ocupat-o timp de aproape şase ani. În 2023, a preluat poziţia de Head of Public Affairs, ESG and Communications în cadrul Vodafone România, iar din 1 septembrie 2024, a revenit în Philip Morris România unde va coordona echipa de External Affairs.

    „Deşi am făcut paşi importanţi în această direcţie, gradul de acceptare a produselor alternative este încă destul de scăzut şi persistă, din păcate, foarte multă dezinformare şi confuzie în legătură cu aceste produse. Milioane de fumători români adulţi au dreptul să fie corect informaţi şi să aleagă în cunoştinţă de cauză alternative mai puţin nocive decât continuarea fumatului.”, spune Roxana Pintea, director External Affairs, Philip Morris România.

    Roxana Pintea preia mandatul de la Dragoş Bucurenci, care a fost promovat ca Director Global External Engagement în cadrul echipei Philip Morris International de la Lausanne.  

    „PMI se află în avangarda transformării fără precedent a acestei industrii, iar cu noua structură a echipei  de External Affairs, această transformare va continua să fie una de succes în România.” adaugă Dragoş Bucurenci, Director Global External Engagement, Philip Morris International.

    Într-un interviu acordat recent de Dragoş Bucurenci pentru ZF, acesta a precizat că fabrica Phillip Morris din Otopeni reprezintă un motor economic semnificativ, nu doar prin contribuţiile directe, dar şi prin impactul său pe termen lung, investitiile totale în această unitate depăşind 730 de milioane de dolari, din cele peste 12,5 miliarde de dolari investite la nivel global în cercetarea şi dezvoltarea produselor fără fum.

    ”În 2023, România a atins pragul de 1 miliard de euro doar din exporturile de produse din tutun încălzit. Este o realizare ce plasează tutunul încălzit pe locul trei în topul exporturilor româneşti, alături de produse agricole precum cerealele, care au fost în mod tradiţional pilonii exporturilor noastre”, a precizat Dragoş Bucurenci în interviu.


     

     

  • 100 tineri manageri de top. Iulia Surugiu, CEO, SII România: „Work hard, play hard» mă defineşte atât în viaţa profesională, cât şi în cea personală”

    Iulia Surugiu, CEO, SII România, 39 de ani


    Cifră de afaceri (an fiscal 2023-2024): 40,8 mil. euro

    Profit net: 4 mil. euro

    Număr de angajaţi: 650


    Iulia Surugiu a fost numită director general al SII România în 2024. Cu peste un deceniu de experienţă în companie, a deţinut anterior funcţia de director operaţional. Înainte de SII România, Iulia a lucrat în management şi consultanţă tehnică la o mare firmă de software din România. A absolvit ca şefă de promoţie Facultatea de Cibernetică ASE din Bucureşti şi deţine un doctorat în Informatică Economică.

    „«Work hard, play hard» mă defineşte atât în viaţa profesională, cât şi în cea personală. Sunt o persoană activă, care se implică profund în tot ceea ce face, sunt mereu în mijlocul acţiunii şi mă dedic cu pasiune fiecărui aspect al vieţii mele. Mă străduiesc să îmi respect promisiunile şi să îmi gestionez timpul astfel încât să pot oferi atenţia şi energia necesară atât muncii, cât şi vieţii personale, pentru a menţine un echilibru sănătos.”


     

     

  • Ce au găsit comisarii ANPC pe timpul verii în timpul controalelor făcute pe litoralul Mării Negre

    Campania a avut loc în cea mai intensă perioadă de vacanţă din România, când fluxul de turişti atinge cote maxime.

    „Pe parcursul acestor două luni, comisarii ANPC au realizat 2.164 de acţiuni de control în toate staţiunile de pe litoral. În urma acestor verificări, au fost constatate numeroase nereguli, pentru care au fost aplicate sancţiuni considerabile. Printre acestea se numără 1.090 de avertismente, majoritatea acordate în cadrul perioadei de consiliere a operatorilor economici, precum şi amenzi contravenţionale în valoare de peste 12,2 milioane lei”, anunţă ANPC.

    Potrivit comisarilor de la Protecţia Consumatorilor, au fost oprite definitiv de la comercializare produse neconforme în valoare de circa 860.000 lei, a fost oprită temporar activitatea a 91 de operatori economici, până la remedierea deficienţelor şi a fost închisă activitatea mai multor unităţi.

    Comisarii au găsit, printre altele, produse alimentare expirate, practici comerciale înşelătoare şi echipamente frigorifice sau de gătit neigienizate.

  • Amnistia fiscală a Guvernului: Persoanele fizice datornice la stat ar putea scăpa de până la jumătate din datorii. Firmele scapă de dobânzi şi penalităţi dacă plătesc restanţele până la 25 noiembrie

    Persoanele care-şi plătesc datoriile restante la bugetul de stat, până la data de 25 noiembrie 2024 ar putea beneficia de o reducere la jumătate a datoriilor, dacă acestea insumează mai puţin de 5.000 de lei. Pentru persoane juridice, guvernul promite reducerea accesoriilor, care înseamnă dobânzi şi penalităţi la datorii pentru plata datoriilor în acelaşi termen.

    „Azi va fi pus în transparenţă publică şi actul normativ prin care luăm o serie de măsuri pentru a aduce venituri în plus la buget. Anulăm dobânzile şi penalităţile celor cu datorii la stat dacă plătesc aceste restanţe până pe 25 noiembrie”, a declarat Marcel Ciolacu, la începutul şedinţei de Guvern de luni.

    Măsurile vin în contextul în care guvernul are arierate de recuperat în valoare de 180 mld. lei, iar deficitul bugetar a ajuns, la patru luni din an, la 4% din PIB. Cea mai mare parte a acestor arierate, însă, adică datorii la bugetul de stat, sunt din partea companiilor de stat.

    De asemenea, Nicolae Ciucă a spus, joi, că Ministerul de Finanţe pregăteşte de asemenea o măsură pentru o bonificaţie de 3% pentru contribuabilii care şi-au plătit la timp taxele.

    „Am considerat că este cât se poate de important ca pentru cei care şi-au plătit datoriile la timp, să existe măsuri care să recunoască tot ceea ce dumnealor au desfăşurat în acest sens şi va fi asigurat un procent de 3%, sub formă de bonusuri fiscale, pe care vor putea să îi folosească atât în investiţii cât şi în plata datoriilor, anul viitor”, a spus Nicolae Ciucă, în şedinţa PNL de joi

  • AUR a sesizat Avocatul Poporului privind nedreptăţile pentru persoanele cu dizabilităţi

    „Legea a reuşit, în primul rând, să isterizeze oamenii. Şi cei care au câştigat sunt speriaţi că sumele pe care urmează să le câştige, nu cumva să trebuiască să le pună deoparte în caz că sunt nevoiţi să le dea înapoi. Este o nesiguranţă anormală dată de o lege organică. O lege care ar fi trebuit să creeze siguranţă şi nu creează. Aşa zisele reglări de inechităţi nu au fost reglate, au fost create mult mai multe. Iar nesiguranţa asta demonstrează incapacitatea unor guvernanţi, care s-au apucat să facă o lege fără să aibă habar despre ce este vorba. Nu au noţiunile de bază, nu cunosc o serie de elemente care ar fi trebuit să stea la originea acestei elaborări şi care au fost încălcate sau ignorate. Nu este normal aşa ceva. Pensionarii sunt trimişi la Casele de Pensii să facă contestaţie. Casa de Pensii nu a rezolvat niciodată o problemă. Când te duci la Casa de Pensii eşti anunţat că toate sunt bune, şi în scris şi verbal. În instanţă nu se pot reprezenta toţi singuri”, a declarat Dorina Barcari, propunerea AUR pentru Ministerul Forţei de Muncă şi Pensiilor, din faţa instituţiei Avocatului Poporului.

    AUR va solicita în plenul Parlamentului modificarea legii.

    „Am arătat că este încălcat flagrant dreptul de legiferare, în primul rând principiul bicameralismului, întrucât forma adoptată de Senat diferă substanţial de forma care a fost adusă în Camera Deputaţilor. Vorbim de încălcarea principiului neretroactivităţii legii. Pentru unii s-a făcut „dreptate”. Este, de fapt, o altă inechitate, pentru cei cu pensii mari, pentru că pensiile au fost indexate fără să fie recalculate şi creată o echitate socială. Pe de altă parte, pentru mulţi oameni, din zona celor încadraţi în condiţii speciale de muncă, precum persoanele cu dizabilităţi, remarcăm caracterul retroactiv al legii şi, mai mult, discriminarea între anumite categorii de pensionari. Marcel Ciolacu face o confuzie gravă între ce înseamnă drept câştigat pe zonă de contributivitate şi asistenţă socială şi beneficiile sociale. Vorbim de o lege şi de nişte drepturi care au fost acordate în baza unui calcul pe care nimeni nu îl cunoaşte. Ce ne promit ei acum sunt anumite beneficii sociale. Oamenii trebuie să înţeleagă că aceste beneficii pot fi tranzitorii. Tot ce înseamnă asistenţă socială şi beneficii sociale înseamnă un colac de salvare, nu o barcă de croazieră pe care te plimbi toată viaţa”, a declarat deputatul AUR Antonio Andruşceac.

    Dorina Barcari, specialist în domeniul pensiilor, va ţine audienţe cu pensionarii care se simt nedreptăţiţi şi luni, începând cu ora 18:00, la sediul de campanie al AUR, care se află în incinta Magazinului Bucureşti.

    „AUR a atras atenţia încă de anul trecut cu privire la inechităţile şi nedreptăţile pe care noua lege a pensiilor le conţine. De altfel, parlamentarii AUR au depus mai multe amendamente care ar fi trebuit să îi protejeze pe cei din grupele de muncă, dar şi pe cei cu dizabilităţi. Toate amendamentele noastre au fost respinse”, potrivit comunicatului de presă.

  • Criza şomajului în China îi împinge pe tineri să devină influenceri

    După ce a renunţat la a mai lucra în educaţie, în august anul trecut, din cauza măsurilor guvernului chinez care au afectat meditaţiile, He Ajun, un vlogger din Guangzhou, în vârstă de 32 de ani, şi-a găsit o nouă ocupaţie ca influencer în domeniul şomajului, informează Reuters.

    Având 8.400 de urmăritori, He oferă sfaturi despre carieră şi împărtăşeşte din experienţa sa de şomer „de cursă lungă”.

    Deşi până la 31 de ani nu a realizat nimic notabil, după cum a spus chiar el într-o postare din decembrie, He câştigă acum aproximativ 5.000 de yuani (700 de dolari) pe lună prin reclame pe vloguri, editare de conţinut, consultanţă privată şi din vânzarea de obiecte artizanale pe stradă.

    China se confruntă cu o criză de ocupare a forţei de muncă, în special în rândul tinerilor.

    În iulie 2023, rata şomajului urban pentru tinerii chinezi cu vârste între 16 şi 24 de ani a atins un maxim de 21,3%, înainte ca guvernul să suspende publicarea datelor privind şomajul.

    Cu un număr record de 11,79 milioane de absolvenţi de universităţi în acest an, mulţi tineri se confruntă cu greutăţi în găsirea unui loc de muncă, iar mulţi sunt nevoiţi să accepte posturi sub studiile pe care le au.

    He Ajun consideră că freelancingul va deveni o abilitate esenţială pentru viitor.

  • Deloitte România promovează cinci specialişti din departamentele de audit şi servicii conexe, servicii fiscale şi servicii suport la nivelul de director

    Deloitte România anunţă că i-a promovat la nivelul de director pe Ioana Lucaciu, Mihai Ionică şi Andrei Stan, din departamentul Audit şi Servicii conexe, Alexandru Stancu, din departamentul Servicii Fiscale, şi pe Radu Huţan, din cadrul departamentului de Servicii Suport, începând cu data de 1 septembrie 2024

    Ioana Lucaciu, care preia rolul de Director Audit şi Servicii Conexe, face parte din echipa de Deloitte România din Cluj-Napoca şi are 12 ani de experienţă în audit. Ea a fost implicată în proiecte complexe de auditare a datelor financiare conform standardelor româneşti (RAS) şi internaţionale (IFRS), pentru companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, precum şi pentru filiale ale unor grupuri internaţionale, în principal din sectoarele auto, bunuri de larg consum şi produse industriale. Ea este membră a Asociaţiei Experţilor Contabili Autorizaţi (ACCA) şi a Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR) şi absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din Cluj-Napoca.

    Mihai Ionică, promovat Director Audit şi Servicii Conexe, s-a alăturat Deloitte România în 2010 şi a coordonat numeroase proiecte, precum audituri financiare şi revizuiri ale situaţiilor financiare, pentru companii multinaţionale şi locale care raportează datele financiare în conformitate cu standardele internaţionale (IFRS) şi cele române de contabilitate (RAS). Expertiza lui acoperă diverse sectoare, cu accent pe telecomunicaţii. În cadrul departamentului de audit al Deloitte România, el face parte şi din echipa care asigură relaţia cu autorităţile de reglementare a profesiei de audit financiar. Are un master în Contabilitate, Audit şi Informatică de Gestiune la Academia de Studii Economice din Bucureşti, este membru al ACCA şi al CAFR.

    Andrei Stan s-a alăturat Deloitte România în 2014 şi preia acum rolul de Director Audit şi Servicii Conexe. El este expert în procese de due diligence ale sistemelor IT, în managementul riscului, analiză de afaceri şi îmbunătăţirea proceselor şi asistă companii din domenii precum servicii financiare, telecomunicaţii, retail, media şi divertisment, produse farmaceutice, producţie, precum şi entităţi din sectorul public, cu servicii de consultanţă de business, de management de proiect pentru sisteme IT şi securitatea informaţiilor. Andrei are, de asemenea, experienţă în standarde de conformitate, inclusiv Sarbanes-Oxley şi SSAE 18, şi în sisteme de plăţi electronice şi audituri ale serviciilor de internet banking.

    Alexandru Stancu, Director Servicii Fiscale, a asistat companii din diverse industrii – retail şi produse de consum, producţie, auto şi tehnologie, media şi telecomunicaţii – şi a fost implicat în proiecte complexe, cum ar fi litigii fiscale, reprezentarea clienţilor pe parcursul controalelor fiscale şi antifraudă, revizuiri fiscale, procese de due diligence şi proiecte de digitalizare fiscală (SAF-T, e-Factura şi e-Transport). De asemenea, el a avut o experienţă de doi ani în Elveţia, unde a coordonat proiecte internaţionale de consultanţă fiscală, inclusiv restructurări fiscale, tranzacţii transfrontaliere, tranzacţii în lanţ, precum şi fuziuni şi achiziţii. Este consultant fiscal autorizat şi membru al Camerei Consultanţilor Fiscali din România, precum şi expert contabil în cadrul Camerei Experţilor Contabili din România.

    Radu Huţan, Director Servicii Suport, a făcut iniţial parte din echipa Deloitte România de management al riscului, oferind suport în realizarea de audituri IT, apoi a oferit asistenţă în implementarea proceselor şi procedurilor necesare pentru diferite standarde de securitate a informaţiilor şi ulterior a trecut în echipa de securitate cibernetică, având expertiză în penetration testing şi răspuns la incidente. A fost implicat în proiecte în România şi în regiunea Europei, a Orientului Mijlociu şi a Africii (EMEA), pentru companii din diverse sectoare, în special instituţii financiare. În 2021, el s-a alăturat echipei de management al calităţii şi al riscului din cadrul Deloitte România şi acum este Chief Information Security Officer (CISO) al Deloitte Central Europe.

     

  • Meteorologii avertizează: Canicula se reîntoarce în Capitală

    Temperaturile maxime vor ajunge la 35 de grade Celsius în Capitală, potrivit unei prognoze speciale pentru Bucureşti emise de ANM.

    Astfel, de luni până marţi dimineaţa, vremea în Bucureşti va fi călduroasă. Cerul va fi variabil, mai mult senin pe parcursul nopţii, iar vântul va sufla slab şi moderat.

    Temperatura maximă va fi de 32-33 de grade, iar cea minimă de 16-18 grade.

    De marţi până miercuri dimineaţa, vremea va deveni caniculară, iar disconfortul termic va fi în creştere.

    Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 35 de grade, iar cea minimă va fi de 18-19 grade, uşor mai scăzută în zona preorăşenească.

  • Citatul săptămânii. Dragoş Pavăl, Dedeman: Lumea se schimbă cu o viteză uimitoare, iar tehnologia a transformat modul în care trăim, lucrăm şi interacţionăm unii cu ceilalţi

    „Lumea se schimbă cu o viteză uimitoare, iar tehnologia a transformat modul în care trăim, lucrăm şi interacţionăm unii cu ceilalţi. Dacă în urmă cu zece ani nu ne puteam imagina că vom ajunge să comandăm online produsele necesare pentru renovări, astăzi acest lucru a devenit o realitate cotidiană pentru milioane de oameni. Ca lider de piaţă, avem responsabilitatea de a ne poziţiona în fruntea acestei revoluţii digitale şi de a le oferi clienţilor noştri, de fiecare dată, cele mai bune produse şi servicii atât online, cât şi în magazinele fizice. DedeTech este fundaţia pe care ne bazăm aceste aspiraţii, de aceea căutăm oameni talentaţi, care să împărtăşească această viziune şi care să devină parte din viitorul digital al Dedeman.“

    Dragoş Pavăl, Preşedinte, Dedeman

  • În timp ce economiile europene încetinesc şi tremură cu gândul la recesiune, o ţară ignorată de greii continentului are altfel de probleme. De la guvern la analişti, nimeni nu ştie ce să facă cu munţii de bani care s-au strâns după ce economia a explodat

    Irlanda se confruntă cu o problemă pe care majoritatea vecinilor săi şi-ar dori să o aibă. După ce economia a crescut de cinci ori peste prognoze, ţara s-a trezit cu un excedent de 8,6 mld. euro, pe care guvernul şi analiştii nu ştiu pe ce să îl cheltuiească, scrie Financial Times.

    „Problema Irlandei nu este ca nu are suficienţi bani – are o grămadă. Problema este că se chinuie să găsească modalităţi de a îi transforma în lucruri de care societatea are nevoie”, a declarat Gerard Brady, economist-şef la Ibec, cel mai mare lobby de business din Irlanda.

    După mai bine de un deceniu de la criza financiară din 2008, în urma căreia Irlanda a luat un împrumut de 67,5 mld. euro de la FMI, supunându-se totodată unui program controversat de austeritate, guvernul n-a uitat de frica de recesiune şi a continuat să economisească pentru viitoarele provocări.

    Cu toate acestea, unii economişti susţin că este nevoie ca statul irlandez să treacă la fapte cu banii strânşi, pentru că lipsa investiţiilor riscă să blocheze boom-ul economic al ţării.

    „Există o nevoie copleşitoare de investiţii publice şi există o ocazie extraordinare de a realiza aceste investiţii cu banii strânşi”, a spus economistul David McWilliams.

    Există multe domenii în care banii ar putea fi corect cheltuiţi – de la rezolvarea crizei locuinţelor într-o ţară în care creşterea populaţiei depăşeşte rapid oferta de locuinţe noi, până la atenuarea problemelor legate de reţeaua de electricitate, aprovizionarea cu apă, serviciile de sănătate şi transportul public.

    Conform datelor oficiale, ţara este pe cale să intre pe excedent bugetar pentru al treilea an consecutiv în 2024, după ce anul trecut a avut un excedent de 8,3 miliarde de euro şi în 2022 de 8,6 miliarde de euro.

    Încasările tot mai mari din impozitul pe profit de la companiile globale cu sediul în Irlanda, în special din domeniul tehnologiei şi al produselor farmaceutice, se află la originea comorii din vistieria guvernului.

    Economia irlandeză trage bine şi dincolo de taxele pe profit care vizează companiile. Cifrele privind PIB-ul Irlandei sunt distorsionate de sectorul său multinaţional supradimensionat, dar cererea internă modificată, instrumentul preferat de guvern pentru creştere, a crescut cu 2,6 % anul trecut. Comparativ cu o estimare oficială anterioară de 0,5 % pentru 2023.

    „Indiferent ce va alege Irlanda să facă cu banii săi, potrivit cifrelor, ei vor continua să curgă. Ne aflăm într-o poziţie foarte avantajoasă în acest moment. Singura grijă e să n-o transformăm într-un dezastru”, a spus Seamus Coffey, preşedintele Consiliului Fiscal din Irlanda.