BusinessMagazin

Blog

  • Guvernul verifică persoane cu mari averi care au depăşit riscul minim acceptat la neplata taxelor

     Acţiunile de control au fost iniţiate după ce Fiscul a transmis scrisori de notificare amiabilă, relevă scrisoarea de intenţie transmisă în această săptămână de Guvern către FMI şi obţinută de MEDIAFAX.

    “Am finalizat o listă de contribuabili persoane fizice cu averi mari pentru programul nostru destinat asigurării conformării şi o listă cu persoane fizice ce prezintă riscuri şi am demarat procedurile de verificare prealabilă. Au fost transmise scrisori de notificare amiabilă şi în prima jumătate a anului 2013 au început verificările. Pentru a dezvolta capacitatea, vom realiza programe de pregătire profesională cu asistenţa specialiştilor administraţiilor fiscale din ţările partenere şi cu asistenţă tehnică din partea FMI”, se arată în document, datat 10 iunie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fosta şefă a Comisiei pentru persoane cu handicap Prahova, condamnată la 8 luni cu suspendare

     Magistraţii Curţii de Apel Ploieşti au condamnat-o, vineri, la opt luni de închisoare cu suspendare pe Viorica Oniga, trimisă în judecată pentru două infracţiuni de conflict de interese, într-un dosar instrumentat de Parchetul Curţii de Apel Ploieşti, au declarat reprezentanţi ai acestei instanţe.

    Sentinţa pronunţată vineri de Curtea de Apel Ploieşti nu este definitivă, putând fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Dosarul în care fosta şefă a Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Prahova, medicul Viorica Oniga, a fost condamnată pentru conflict de interese a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Ploieşti în 22 mai, cu şase zile înainte ca Oniga să fie reţinută de procurorii DNA şi apoi arestată preventiv într-un dosar în care este acuzată de mai multe infracţiuni de corupţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DECLARAŢIA DE AVERE a Elenei Băsescu: Împreună cu soţul are patru conturi în valoare totală de peste 450.000 euro

     Declaraţia este datată 5 iunie 2013 şi înregistrată la Autoritatea Electorală Permanentă în 10 iunie 2013.

    Elena Băsescu a trecut în declaraţie un apartament de 130 de metri pătraţi dobândit în 2011 de soţul ei prin donaţie.

    Europarlamentarul deţine, prin cumpărare, un autoturism Range Rover fabricat în 2007, iar soţul ei deţine două autoturisme Mercedes, fabricate în 1999 şi 2008.

    De asemenea, Elena Băsescu a trecut în declaraţia de avere bijuterii şi ceasuri de 50.000 de euro, adăugând că soţul ei deţine ceasuri de 55.000 de euro, dobândite până în 2012, şi tablouri de 10.000 de euro, de asemenea dobândite până în 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia: A patra zi de PROTESTE la radio-televiziunea publică, după închiderea sa

     “Vom continua să ocupăm sediul până la redeschiderea ERT şi până la retragerea actului legislativ prin care radio-televiziunea a fost închisă”, a declarat, pentru AFP, Nikos Tsimpidas, un reprezentant al sindicatului angajaţilor radio-televiziunii publice din Grecia.

    După întreruperea emisiei ERT marţi seară, ca urmare a deciziei guvernamentale semnate doar de premierul conservator Antonis Samaras şi de ministrul elen de Finanţe Yannis Stournaras, angajaţii ERT şi câteva mii de persoane s-au adunat în sediul central al radio-televiziunii din Atena.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Magistratul care judecă dosarul lui Gregorian Bivolaru, ameninţat de “CEI INDIGNAŢI”: “Vom demasca toate potlogăriile şi ilegalităţile pe care le-aţi făcut”

     Oficialii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au pus, vineri, la dispoziţia presei textul scrisoarii de ameninţare care a fost primită joi de judecătorul Ionuţ Matei, în cutia poştală de la domiciliu.

    Documentul este semnat cu sintagma “noi cei indignaţi”, iar prin acesta i se solicită magistratului luarea unei decizii favorabile lui Gregorian Bivolaru, în dosarul în care este judecat, în fază finală, de către un complet de trei judecători de la instanţa supremă, al cărui preşedinte este Ionuţ Matei.

    Acesta este adresat “Domnului judecător Ionuţ Matei, URGENT ŞI EXTREM DE IMPORTANT!!!!!”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Minutul de ştiri, cu Ioana Matei – 14 iunie – VIDEO

    VIDEO – Cele mai importante ştiri economice ale zilei – 14 iunie

  • Citeşte în noul număr Business Magazin de luni, 24 iunie

    COVER STORY: Stăpânul Văii Pantalonilor – afaceri de zeci de milioane de euro în inima Carpaţilor

    Dietrich Bock a venit în România în urmă cu 20 de ani, iar primul lucru pe care l-a făcut a fost să traseze în zăpadă locul unde va construi o fabrică de confecţii de pantaloni cu 250 de angajaţi. Germanii de la Hugo Boss au plasat prima comandă, de 1,5 milioane de bucăţi, fără să vadă o singură pereche. Comenzile din partea brandurilor de haine premium şi de lux din Europa au continuat apoi să vină. Acum, cei doi asociaţi din Dietrich Bock und Partner conduc patru fabrici cu peste o mie de angajaţi  în locul numit  de localnici „Valea pantalonilor”, aflat chiar în inima Carpaţilor. Împreună cu cele din Germania, Ucraina şi Italia, a ajuns la o cifră de afaceri de 30 de milioane de euro, iar Bock îşi propune ca în doi ani, până se va pensiona, să se apropie de 50 de milioane. 

     

     

     

     

     

     COMPANII: Cei 150 care au în vârful stiloului sute de milioane de euro

    O relaţie apropiată cu vârfurile medicinei româneşti, profesori greu de găsit şi percepuţi drept lideri de opinie de către colegii lor, este obligatorie pentru succesul financiar al fiecărui medicament. Ei controlează  sute de milioane de euro din piaţa farma românească prin faptul că se află în fruntea asociaţiilor diverselor specialităţi medicale, iar direcţiile terapeutice pe care le recomandă sunt preluate imediat de halatele albe. Companiile evită să vorbească despre relaţia cu doctorii şi dezvoltă sisteme de autocenzură pentru a menţine totul în ceaţă. Între timp, milioane de euro merg spre medici în fiecare an.

     

     

    TURISM: Nu ungur plecat din România, ci român stabilit în Ungaria

    ANTREPNORIAT: Vacanţele exotice preferate de români aduc bani frumoşi pentru agenţii

    IT: Silicon Valley de România – Clujul respiră informatică

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se va distribui în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.

  • Cea mai mare companie din România: 50.000 de angajaţi nu sunt înregistraţi la Registrul Comerţului

    Tudor Maier şi-a construit o carieră la care mulţi angajaţi de multinaţională nici măcar nu visează. Nu depinde de nimeni în meseria lui, nu ştie ce înseamnă să ai un şef, îşi organizează timpul după bunul-plac fără să se spetească muncind şi, cel mai important dintre toate, câştigă suficient cât să ducă un trai mai mult decât decent, fără grija zilei de mâine. Tânărul în vârstă de 32 de ani este freelancer, liber-profesionist pe internet, dacă vreţi, şi încă unul dintre cel mai bine plătiţi din România, cu un salariu care se poate compara chiar cu unul de executiv – câteva zeci bune de mii de dolari pe an. “Niciun job din România, oricât de bine plătit ar fi, nu m-ar putea determina acum să renunţ la statutul de freelancer şi să devin angajat”, spune Maier.

    Ce-i drept, aşa este obişnuit, pentru că a fost dintotdeauna antreprenor. După ce a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai de la Cluj, a avut timp de câţiva ani o firmă de publicitate în Alba Iulia şi mai apoi a publicat un ziar de anunţuri şi mică publicitate. Câştigurile ca antreprenor n-au fost însă strălucite, iar presiunea facturilor scadente a fost mereu o problemă, dar în 2008 a aflat pentru prima dată despre platformele unde freelancerii îşi pot găsi de lucru şi a decis să încerce şi el. “Începutul a fost foarte slab, cu doar două proiecte în primul an”, dezvăluie Tudor Maier, situaţie care arată acum cu totul altfel.

    Tânărul este designer grafic şi lucrează, în cea mai mare parte a timpului, coperţi pentru cărţi, design de cărţi în format electronic, dar şi paginare şi design pentru reviste, cataloage, broşuri, afişe şi alte materiale de marketing printre care inclusiv ambalaje pentru diverse produse. Pentru munca lui cere cel puţin 20 de dolari pe oră şi lucrează în jur de 30 de ore pe săptămână, dar există şi proiecte pentru care este plătit în ansamblu, indiferent de numărul orelor lucrate. “Cel mai bun contract pe care l-am avut vreodată a fost cu o editură pentru care am lucrat designul a 20 de cărţi pentru 7.000 de dolari”, spune Maier despre unul dintre cele 200 de proiecte realizate în ultimii patru ani.

    Ca el, zeci de milioane de oameni din toate colţurile lumii, între care şi câteva zeci de mii de români, îşi încearcă în permanenţă norocul pe cont propriu, pe platforme de freelancing precum Freelancer.com, Elance.com, oDesk.com sau vWorker.com. Speră, ca oricine de altfel, să găsească cheia banilor mulţi în schimbul muncii lor şi, deşi unii chiar reuşesc, trebuie spus de la bun început că freelancingul ca meserie nu-i chiar pentru oricine. Modul de funcţionare al platformelor de acest gen este destul de simplu – companii din toată lumea caută forţă de muncă bine pregătită şi mai ieftină decât ar găsi în ţara de unde provin pentru diverse proiecte specifice, iar freelancerii cei mulţi concurează unii cu ceilalţi folosind arme precum preţul, termenul de predare şi experienţa anterioară pentru a câştiga proiectele. De la sine înţeles că, pentru cineva de-abia pornit pe calea freelancingului, nici companiile nu se vor înghesui cu proiecte şi nici banii nu vor curge prea uşor, dar pentru cei care nu se lasă uşor descurajaţi, recompensele se pot dovedi mai mult decât suficiente pentru o viaţă relaxată. Daniel Simion (35 de ani), de exemplu, câştigă în medie 2.000 de dolari pe lună, aproape cât salariul pe care l-a avut în postura de angajat, dar cu un număr considerabil mai mic de ore lucrate. Activitatea lui ca freelancer se învârte în jurul editării de imagine şi sunet, procesării digitale a imaginii sau adăugării de efecte speciale sau animaţii. Mai exact tot ce are legătură cu etapa de post-producţie video. “Pe scurt, clientul îmi spune cu ce ar vrea să-l ajut, îmi trimite materialul brut (filmare, imagini, logo-uri, texte, explicaţii, exemple etc.), iar eu le asamblez pe toate ca pe nişte puzzle-uri sau fac modificările cerute”, explică Simion.

    Absolvent al Facultăţii de Film din cadrul Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică, n-a fost însă dintotdeauna freelancer. A început să lucreze încă din vremea liceului, ca impresar artistic cu jumătate de normă, organizând printre altele spectacole pentru o trupă care promova cultura braziliană în România. Apoi a lucrat timp de şapte ani ca fotograf şi operator foto pentru un studio de cartier, iar din 2004 a intrat în lumea filmului. “Am primit un job part-time la AMV Film, companie condusă de Mihai Vasilache, unul dintre cei mai experimentaţi editori de imagine din România”, povesteşte tânărul.

  • Opinie Iuliana Stan, Human Synergistics: Absolventul “ştie tot”

    IULIANA STAN (managing partner Human Synergistics România)

    Nu m-aş fi gândit la egalitatea acestui adevăr aparent inegal dacă un copil de clasa a doua nu mi-ar fi spus că şi clasa întâi părea la fel de grea atunci, aşa cum este acum clasa a doua. „Eram mai mică şi nu ştiam tot ce ştiu acum, de-asta mi se părea greu„, a spus. „Dar nu pot să fiu clasa întâi când trebuie să fiu clasa a doua …„

    Mecanismul acesta este, din păcate, înţeles de majoritatea dintre noi doar odată cu trecerea timpului, nu înainte.

    Mulţi tineri confundă cantitatea de „tot„ pe care îl ştiu cu capacitatea lor de a se raporta la acele conţinuturi. Astfel, au doar un bagaj de informaţii pe care îl cară cu ei fără să ştie cum să îl folosească. Iar folosirea acestui bagaj se numeşte experienţă de viaţă. Indiferent de vârstă, avem o experinţă de viaţă, adică un grad al expunerii, care girează calitatea demersurilor în care ne angajăm. Adevărul dur este că în fiecare moment al existenţei noastre suntem într-un maxim pe care îl percepem final şi în care ne blocăm.

    Cu acest maxim luăm decizii, punem etichete şi judecăm, ştim exact ce am face dacă am fi alţii, ştim exact ce sfaturi să dăm, culmea, mai ales celor de vârstă sau cu expunere semnificativ mai mare. Tinerii vor să ardă etape, iar adulţii revelaţi îi trag înapoi. Greşesc şi unii şi alţii pentru că întâlnirea generaţiilor are loc pe un teritoriu minat: unii vor să arate cât de mult pot accelera, alţii vor să arate cât de mult pot frâna. Unii ştiu, alţii şi ştiu, şi pot. „Vremea ta/mea„ este babaul revolut cu care se sperie reciproc generaţiile între ele.

    Statisticile care publică rate de şomaj uluitoare în rândul tinerilor absolvenţi trag semnale de alarmă, dar problema este mai mult decât o problemă, este un fenomen social care poate fi, în timp, corectat. Probabil că în următorii zece – cincisprezece ani Europa nu îl va rezolva la nivelul cauzei, ci va găsi artificii şi remedii de la an la an.

    Probabil că sunt cauze multiple, dar una dintre ele este, cu certitudine, atitudinea faţă de învăţare şi aceasta este o treabă individuală, nu o treabă a Europei. Remediile pot fi o treabă sistemică, dar la nivel profund problema este una de responsabilitate individuală, de valori, şi mai precis despre valoarea învăţării. Învăţarea şi atitudinea faţă de învăţătură este o deprindere extrem de grea: presupune responsabilitate, smerenie, răbdare, participare, interes, susţinere, disponibilitate, perseverenţă, nu doar din partea copiilor şi tinerilor care se dezvoltă, ci, în acelaşi timp şi în măsură ceva mai mare, şi din partea adulţilor din jurul lor.

    Sunt destul de puţini cei care au înnăscute dorinţa şi capacitatea de învăţare (fără ca acest lucru să fie neapărat rău, este doar o realitate), cum la fel de puţini sunt şi cei forţati de viaţă să dea o mai mare valoare învăţării. Pentru majoritatea dintre noi a învăţa este ceva greu, neplăcut şi inutil. La vârsta tânără percepem că învăţăm împotriva voinţei noastre şi majorităţii covârşitoare a copiilor nu le place la şcoală. Câtora dintre noi ne-a plăcut?

    Ce este plăcut până la urmă într-un demers coercitiv de studiu? Aceasta este realitatea de la care ar fi util şi înţelept să pornim, nu este nimic de condamnat, apoi încet şi asumat şi cu răbdare, să vindem tinerilor din jurul nostru beneficiile învăţării. Smerenia în puterea exemplului este mai sănătoasă decât comparaţia, încurajarea este mai sănătoasă, dar mai greu de realizat decât controlul, fermitatea ajută mai mult decât agresivitatea, disponibilitatea este mai epuizantă decât nerăbdarea, dar cu beneficii pe termen lung, perseverenţa este mai greu de vândut decât diversitatea.

    Este mai uşor să faci să nu îi lipsească nimic copilului decât să îl înveţi să înveţe.
    Şcoala nu este un scop în sine, ci un instrument la dispoziţia fiecăruia dintre noi, educaţia însă este un scop şi o valoare în sine. Deşi fiecare om este responsabil de alegerile lui, crearea discernământului şi a dorinţei de învăţare este o responsabilitate continuă a adulţilor faţă de copii şi tineri. Nu pentru că ştim noi mai bine, ci pentru că şi înţelegem ceea ce ei doar ştiu.

  • Cum arată podul Calafat-Vidin, care este inaugurat astăzi – GALERIE FOTO

     Podul de doi kilometri peste Dunăre este parte a coridorului paneuropean de transport care leagă oraşul german Dresda de Istanbul (Turcia).

    Podul va avea două benzi rutiere pe fiecare sens, o linie de cale ferată, două trotuare şi o pistă pentru biciclişti. Proiectul a beneficiat de împrumuturi şi finanţări gratuite de la Uniunea Europeană, Banca Europeană pentru Investiţii, Agenţia Franceză pentru Dezvoltare şi Instituţia Germană de Credit pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

     Taxele pentru trecerea podului

    Şoferii de autoturisme cu cel mult 8+1 locuri şi de maşini transport marfă cu greutate mai mică de 3,5 tone vor plăti o taxă de 27 lei (6 euro) pentru trecerea peste noul pod de la Calafat-Vidin, pentru maşinile cu mai mult de 9 locuri şi maximum 23 locuri pe scaune taxa fiind de 54 lei (12 euro).

     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro