BusinessMagazin

Blog

  • Cum arată salariile din şcolile private: o educatoare câştigă între 4.000 şi 5.500 de lei, iar un profesor de ciclu gimnazial sau liceal poate ajunge la venituri de până la 9.000 de lei

    ♦ Salariul unui învăţător debutant din mediul privat este de aproximativ 4.000 de lei pe lună, iar pentru cei care au cel puţin cinci ani de experienţă acesta depăşeşte 5.000 de lei ♦ Un profesor din ciclul gimnazial câştigă între 5.000 şi 8.000 de lei, în funcţie de vechime, dar şi de specializarea pe care o are.

    Salariile angajaţilor din învăţământul privat variază între 4.000 şi 9.000 de lei pe lună, arată o analiză realizată de platforma de recrutare online eJobs.

    Astfel, un educator care lucrează într-o grădiniţă privată din Bucureşti câştigă între 4.000 şi 5.000 de lei pe lună, în timp ce un asistent educator are un salariu cuprins între 3.500 şi 4.000 de lei.

    Un asistent medical pentru o grădiniţă privată câştigă, în medie, 3.500 de lei net în fiecare lună, în timp ce un psiholog poate avea un salariu de 4.000 de lei. Plafoanele salariale variază în funcţie de experienţa pe care o au candidaţii şi de certificările profesionale obţinute. Cele mai mari salarii sunt în Bucureşti, în oraşele mai mici nivelul fiind cu aproximativ 25% mai mic decât în Capitală.

    În cazul şcolilor private, pragurile salariale diferă în funcţie de ciclul de învăţământ. Astfel, potrivit Salario, comparatorul salarial al eJobs, dacă salariul unui învăţător debutant este de aproximativ 4.000 de lei pe lună, pentru cei care au cel puţin 5 ani de experienţă depăşeşte 5.000 de lei. Un profesor din ciclul gimnazial câştigă între 5.000 şi 8.000 de lei, în funcţie de vechime, dar şi de specializarea pe care o are.

    „Deşi vorbim despre joburi care se adresează atât candidaţilor entry level, cât şi celor cu experienţă, angajatorii au o serie de cerinţe destul de specifice, precum studii universitare absolvite sau în curs de absolvire, studii psihopedagogice absolvite, dar şi o serie de soft skills ne­cesare atunci când lucrezi cu copiii, precum empatie, bune abilităţi de comunicare cu copiii şi cu părinţii şi răbdare”, spune Roxana Drăghici, head of sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

    Cei mai mulţi angajatori caută în această perioadă candidaţi pentru poziţiile de educator, învăţător, profesor de limbi străine sau asistent medical. Numărul mare de grădiniţe, şcoli private, instituţii de tip before & after school care s-au deschis în ultimii ani generează anual peste 7.000 de locuri de muncă şi 350.000 de aplicări.

    „În oraşele mari, s-a format şi o piaţă competitivă pentru acest domeniu, inclusiv din punct de vedere salarial, în condiţiile în care sunt tot mai multe instituţii de acest tip, dar nu şi suficienţi candidaţi eligibili. Este, totodată, un domeniu în care retenţia de personal este esenţială şi, pentru asta, angajatorii sunt atenţi la pachetele pe care le oferă candidaţilor. Spre exemplu, numărul de zile de concediu poate ajunge şi la 40 pe an, acesta fiind un beneficiu extra care se adaugă altora precum bonuri de masă ori cursuri de formare şi certificare profesională”, spune Roxana Drăghici.

  • Cine ţine în mână destinele educaţiei superioare în România: Rectorii marilor universităţi din România au mandate lungi şi CV-uri şi mai lungi, dar şcolile lor, cu două excepţii, nu reuşesc nici măcar să ajungă în top 1.000 de universităţi din lume

    ♦ Rectorii universităţilor cunoscute din România şi-au menţinut poziţiile de-a lungul anilor, dar învăţământul superior a evoluat mult prea puţin faţă de aşteptările pieţei ♦ Universităţile româneşti nu prea au profesori invitaţi să predea în străinătate, iar vizitatorii străini aici sunt o raritate ♦ Nu este de mirare că „exodul creierelor” a luat proporţiile unei hemoragii ♦ Doar două universităţi româneşti se află între primele 1.000 de universităţi din lume în clasamentul global al QS World University Rankings 2025 ♦ Top global universities: Universitatea Babeş-Bolyai (loc 781-790) şi Universitatea din Bucureşti (loc 801-850).

    Rectorii universităţilor noas­tre nu au studii de lungă durată sau doctorate susţi­nute în universităţi occi­den­tale de prestigiu. Participă rar la viaţa publică şi nu-i vedem implicaţi în largi dezbateri cum li se întâmplă colegilor lor din ţările occidentale. Articolele lor publicate ici-colo prin reviste obscure (profesorii universitari sunt obligaţi să publice articole în reviste de specialitate) nu stârnesc curiozităţi (poate cu excepţia lui Daniel David de la UBB), cu atât mai puţin fac vâlvă.

    Ei se laudă însă cu cariere lungi, descrise în CV-uri lungi în care apar chiar şi neînsemnatele participări la seminarii de câteva zile în vreo instituţie de învăţământ străină. Dar nu par a fi conectaţi la dezbaterile de azi din mediul academic străin. Sunt figuri endemice – au terminat facultatea, au progresat în acelaşi loc, nu merg niciunde pentru că nu sunt invitaţi, dar iată-i rectori.

     De ei şi de şcolile lor, publicul larg mai aude abia când izbucneşte câte un scandal de hărţuire cum se întâmplă acum la SNSPA sau la Arhitectură. În contextul scandalurilor recente din SNSPA, întrebări despre cât de bine pot să-şi ţină în frâu universităţile cadrele didactice şi cât de mult sunt dispuse să ia măsuri concrete pentru a-i înlătura din cariera didactică pe profesorii care nu numai că nu aduc un plus şcolii, ci chiar îi ating prestigiul, atât cât este el.

    Remus Pricopie, rectorul SNSPA, este cunoscut mai degrabă în peisajul politic din România decât în cel academic. El ocupă poziţia de rector al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din 2012 şi a fost reales recent, la finalul anului 2023.

    Pe lângă cariera academică, Remus Pricopie a avut o prezenţă în administraţia publică, cel mai notabil fiind mandatul său ca ministru al educaţiei între 2012 şi 2014, în guvernul condus de Victor Ponta. Mandatul său a fost marcat de controverse, inclusiv disputele privind reformele din educaţie, care au fost criticate de unii pentru lipsa de coerenţă.

    Pricopie şi-a început parcursul academic cu o licenţă în fizică şi chimie la Universitatea din Bucureşti, un domeniu pe care l-a abandonat rapid în favoarea unor masterate în studii europene şi politici internaţionale la Université de Liège şi în comunicaţii şi relaţii publice la SNSPA. Deşi a urmat şi cursuri de scurtă durată în Austria şi SUA, acestea par mai degrabă adăugiri de CV decât formări cu impact real.

    Mihnea Costoiu, rector al Universităţii Politehnice din Bucureşti din 2012, pare să fi acumulat funcţii şi diplome cu o viteză care ridică întrebări despre profunzimea pre­gătirii sale. Costoiu este absolvent al Uni­versităţii Politehnice din Bucureşti, spe­cializarea inginerie economică. În perioada 2002-2003 a urmat cursurile Colegiului Na­ţional de Apărare (pepinieră de politicieni şi de cadre în serviciile secrete), iar în anul 2011 a absolvit cursurile de „managementul organiza­ţiilor” din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

    Costoiu a început ca inginer în indus­trie şi a ajuns rapid la roluri de conducere în Ministerul Educaţiei. Mandatul său de rector se apropie de un deceniu. Este însă rector fără doctorat. I se permite pentru că în Politehnică nu este profesor universitar, ci doar cadru didactic asociat.

    Marian Preda, rectorul Universităţii din Bucureşti din 2019, este un exemplu tipic al carierei academice construită „local”: un amestec de diplome şi funcţii care, deşi impresionează prin diversitate, nu par să fi condus la inovaţii remarcabile în cadrul instituţiei. Cu licenţe în inginerie mecanică şi sociologie, cariera lui Preda a oscilat între cercetarea academică şi rolurile consultative pentru organizaţii internaţionale. A urcat treptat în ierarhia universitară până la poziţia de rector, dar nu ştim încă dacă el a generat schimbări notabile pentru Universitatea din Bucureşti.

    Daniel David, rector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca din 2020, este un psiholog cu recunoaştere internaţională dar, chiar şi cu un al doilea mandat de rector obţinut la început de an, impactul său asupra universităţii nu este clar acum. David a obţinut diplome în psihoterapie la Albert Ellis Institute din New York şi a deţinut funcţii de conducere în cercetare fiind probabil unul din puţinii profesori români citaţi în revistele de specialitate.

    Marilen Pirtea conduce Universitatea de Vest din Timişoara din 2012, fiind una dintre cele mai longevive figuri rectorale din România. Licenţiat în finanţe-bănci şi cu un doctorat în finanţe, ambele obţinute la UVT, Pirtea reprezintă un exemplu clasic de academician format şi promovat în aceeaşi instituţie. După absolvire, a urcat treptat în ierarhia universitară, de la preparator la profesor universitar, fără a aduce schimbări majore în structura sau direcţia strategică a universităţii. Notorietatea lui a devenit naţională după ce jurnalista Emilia Şercan a probat că lucrările sale „ştiinţifice” sunt rodul vulgar al plagiatului. Cu toate acestea el a rămas în funcţie având proptele politice.

     

    Cum arată CV-urile rectorilor celor mai mari universităţi din România

    Marian Preda, rector, Universitatea din Bucureşti:

    ► Este rector al Universităţii din Bucureşti din 2019;

    ► Doctor în sociologie, Universitatea Bucureşti;

    ► Licenţiat în inginerie mecanică, Universitatea Politehnică din Bucureşti;

    ► Licenţiat în sociologie, Universitatea din Bucureşti;

    ► Expert, UNDP, UNICEF şi Banca Mondială;

    ► Consultant, Ministerul Educaţiei, Ministerul Muncii;

    ► Prodecan, decan, Facultatea de sociologie, Univ. Bucureşti;

    ► Preşedintele Senatului Universităţii din Bucureşti.

    Daniel David, rector, Universitatea Babeş-Bolyai

    ► În funcţie din 2020, a fost reales pentru un mandat în perioada 2024 – 2029;

    ► Membru corespondent al Academiei Române;

    ► Doctor în psihologie, Universitatea Babeş-Bolyai;

    ► Licenţiat în psihologie, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca;

    ► Diplomă de supervizor/formator în psihoterapie raţional-emotivă şi cognitiv-comportamentală, Albert Ellis Institute, New York, SUA;

    ► Director cercetare, Institutul Albert Ellis, New York, SUA.

    Mihnea Costoiu, rector, Universitatea Politehnică din Bucureşti

    ► În funcţie din 2012;

    ► Este singurul rector fără doctorat din România (legea nu-l obligă pentru că nu are titlu de profesor universitar);

    ► Licenţiat în inginerie economică, Universitatea Politehnică din Bucureşti;

    ► Studii postuniversitare în securitate naţională, Colegiul Naţional de Apărare;

    ► Are certificare de participare la programe de studiu la Oxford, Harvard, L’Universite Paris – Sorbonne;

    ► Şi-a început cariera pe poziţia de inginer/şef seriviciu marketing la Mecanică Fină SA;

    ► A fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei.

    Liviu George Maha, rector, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi

    ► În funcţie de 2024;

    ► Licenţiat în ştiinţe economice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi;

    ► Doctor în ştiinţe economice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi;

    ► Studii postdoctorale, Academia Română;

    ► Este cadru universitar din anul 1999 şi până în prezent;

    ► A lucrat în mediul privat în paralel, în perioada 2000 –  2012.

    Marilen Pirtea, rector, Universitatea de Vest din Timişoara

    ► În funcţie din 2012;

    ► Licenţiat în finanţe – bănci, Universitatea de Vest din Timişoara;

    ► Doctorat în finanţe, Universitatea de Vest din Timişoara;

    ► Are diverse cursuri în diplomaţie la Institutul Diplomatic Român;

    ► După absolvirea facultăţii şi-a continuat activitatea în cadrul Universităţii de Vest ca preparator (1997–2000), asistent (2000–2002), lector (2002–2005), conferenţiar (2005–2008) şi profesor (din 2008).

    Remus Pricopie, rector, SNSPA

    ► În funcţie din 2012, a fost reales la final de 2023;

    ► Doctor în ştiinţe politice, SNSPA;

    ► Licenţiat în fizică şi chimie, Universitatea din Bucureşti;

    ► Masterat în studii europene şi politici internaţionale Université de Liège;

    ► Are trecute în CV diverse cursuri de câteva zile, o lună, la universităţi din Austria şi SUA.

    ► A fost ministru al educaţiei în perioada 2012 – 2014.

    Nicolae Istudor, rector, ASE Bucureşti

    ► În funcţie din 2016;

    ► Licenţiat în discipline economice şi discipline de specialitate în domeniul agroalimentar, ASE Bucureşti;

    ► Doctor în economie, ASE Bucureşti;

    ► Şi-a început cariera în 1993, la ASE Bucureşti, pe poziţia de preparator universitar.

    ► A fost pe rând asistent universitar, lector, director al departamentului social, conferenţiar, profesor universitar doctor şi prorector la ASE înainte de a prelua funcţia de rector al universităţii.

    ► A fost director general şi secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

  • România primeşte 200 de milioane de euro din partea Băncii Europene de Investiţii pentru modernizarea sistemului de distribuţie al energiei electrice

    România tocmai a primit o aprobarea pentru o finanţare de 200 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiţii, conform unui anunţ făcut de Mihai Precup, membru în Consiliul de Administraţie al BEI. Banii vor fi utilizaţi pentru modernizarea reţelei de distribuţie a energiei electrice.

    “În drumul său spre independenţa energetică, România are o nevoie uriaşă de investiţii în reţelele de energie electrică, motiv pentru care, din calitatea mea de membru în Boardul Directorilor al Băncii Europene de Investiţii, sunt bucuros să anunţ că am aprobat la BEI o finanţare în valoare de 200 de milioane de euro pentru ţara noastră,” a declarat Mihai Precup, care a specificat faptul că instituţia financiară cofinanţează un proiect ce va beneficia de fonduri europene şi de resurse proprii ale beneficiarului.

    Valoarea  investiţiei este de 629 de milioane de euro, din care Banca Europeană de Investiţii finanţează 200 de milioane de euro, restul de bani fiind 295 de milioane de euro din fonduri europene, iar 134 de milioane din surse proprii.

    “România mai face astfel un pas către a-şi atinge scopul de a avea o reţea de energie electrică modernă, solidă şi eficientă, pentru a deveni, astfel, o ţară independentă energetic şi un factor de stabilitate în regiune,” a mai declarat Mihai Precup.

    Operaţiunea BEI în favoarea României, se referă în principal la consolidarea şi renovarea staţiilor, substaţiilor şi liniilor aeriene ale României pentru a extinde capacităţile de distribuţie a energiei electrice ale reţelei sale, pentru a facilita absorbţia şi distribuţia energiei electrice din instalaţiile de generare din surse regenerabile şi pentru a reduce autoconsumul şi include elemente din proiectul Carmen 1.

    Proiectul Carmen, o subcomponentă mai mică a operaţiunii totale (aproximativ 10-15% din investiţiile totale ale operaţiunii), este un Proiect de Interes Comun (PCI), deoarece este un proiect regional transnaţional al UE care implică reţele de electricitate şi din Bulgaria şi Ungaria. Obiectivul său cheie este extinderea conexiunilor din surse regenerabile la reţele şi îmbunătăţirea interconexiunii dintre reţelele de transport şi distribuţie din România, Bulgaria şi Ungaria.

  • Acţiunile Nvidia, unde mii de români au acţiuni de pe platformele externe, continuă să scadă, deşi veniturile s-au dublat. „Ritmul de creştere al veniturilor a fost mai lent faţă de ultimele trimestre”

    Acţiunile Nvidia au scăzut cu 4% la începutul şedinţei de tranzacţionare de joi, în ciuda faptului că veniturile companiei s-au dublat în al doilea trimestru al acestui an, scrie FT.

    Scăderea de pe bursă a şters 100 de miliarde de dolari din capitalizarea Nvidia. Cu toate acestea, acţiunile au companiei au crescut în acest an cu 140% alimentate de boom-ul AI.

    Veniturile Nvidia au fost de 30 de miliarde de dolari în al doilea trimestru, în creştere cu 122% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi peste aşteptările analiştilor care prognozau venituri în valoare de 28,7 miliarde de dolari.

    „Ritmul de creştere al veniturilor a fost mai lent faţă de ultimele trimestre. Nu a fost acea creştere masivă pe care Nvidia obişnuia să o raporteze”, a explicat  Henry Allen, strateg la Deutsche Bank.

  • Park Properties a vândut integral apartamentele din primele două blocuri din SunLake Residence, situat pe malul lacului Fundeni, şi pregăteşte demararea lucrărilor la o clădire de 18 etaje

    Park Properties, dezvoltatorul SunLake Residence, situat pe malul lacului Fundeni din Capitală, a finalizat vânzarea tuturor apartamentelor din cele două blocuri de 12 etaje ale ansamblului rezidenţial şi pregăteşte demararea lucrărilor viitoarei structuri, o clădire de 18 etaje.

    Dezvoltatorul a antecontractat toate apartamentele din fazele 1 şi 2 ale proiectului şi a încasat avansuri de peste 10 milioane de euro din timpul construcţiei. Lucrările au început în martie 2022.

    „Datorită poziţionării sale într-o zonă cu unicitate şi livrat la un preţ accesibil, chiar în proximitatea lacului Fundeni, ansamblul SunLake Residence a reuşit să menţină un ritm altert de vânzări chiar şi în perioada dobânzilor mărite la credite ipotecare. Am fost surprinşi de cererea foarte mare pentru apartamentele de două şi trei camere şi de dorinţa foarte mare a bucureştenilor de a face un upgrade de la apartamentele din blocurile vechi în cele noi”, a declarat Alexandru Mănăilă, acţionar şi managing partner al SunLake Residence.

    Proiectul rezidenţial SunLake Residence este compus din două blocuri de 12 etaje şi un bloc de 18 etaje, cu un total de 308 apartamente, peste 350 de locuri de parcare, un parc privat şi promenada pe malul lacului. Valoarea de piaţă a complexului rezidenţial depăşeşte 40 milioane de euro şi are o suprafaţă de peste 40.000 mp.

    „La ora actuală blocul A este integral finalizat şi blocul B este în proporţie de 95% finalizat. Se lucrează la ultimele finisaje interioare în blocul B, la amenajările peisagistice şi amenajarea terenului din jurul blocurilor, montarea panourilor solare şi fotovoltaice şi a componentelor de siguranţă la incendiu din complex. Am fost extrem de plăcut surprinşi de antecontractarea integrală a tuturor apartamentelor în primele două blocuri de 12 etaje (blocurile A şi B), urmând să ne focusăm atenţia pe vânzarea penthouse-urilor duplex din blocul B şi ulterior a apartamentelor din blocul C”, a completat Alexandru Mănăilă.

    Grupul Park Properties are în plan realizarea a peste 1.000 de apartamente în următorii ani şi accesarea unor surse noi de capital. Grupul a achiziţionat mai multe terenuri pe malul lacului în Pipera, Baloteşti şi alte locaţii, unde intenţionează să continue să dezvolte ansambluri de apartamente şi vile.

    Dezvoltatorul a realizat până în prezent 10 blocuri în Bucureşti

     

  • Unul dintre cele mai scumpe drumuri din România: CNIR organizează licitatie pentru un nou drum expres, Focşani-Brăila, o investiţie de 1 mld. euro

    Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere (CNIR) a aprobat lansarea licitaţiei pentru proiectarea şi execuţia unui drum expres pe ruta Focşani-Brăila, valoarea estimată a investiţiei fiind de aproximativ 5 miliarde lei (fără TVA).

    Acesta este primul proiect de infrastructură mare pe care CNIR îl va lansa în licitaţie,

    Drumul Expres Focşani-Brăila va avea o lungime de 73 kilometri, iar durata contractului va fi de 42 de luni, din care 6 luni pentru proiectare şi 36 de luni pentru execuţie.

    Drumul va avea două benzi pe sens, acostament consolidat şi parapete de beton tip New Jersey pentru zona mediană. Pe traseu sunt prevăzute şase noduri rutiere şi 57 de structuri (poduri şi pasaje).

    Artera va asigura legătura între Autostrada Moldovei Ploieşti-Paşcani (A7), Podul peste Dunăre de la Brăila, Drumul Expres Brăila-Galaţi, Tulcea şi Constanţa.

    În punctajul pentru licitaţie, CNIR a inclus criterii sociale (angajarea forţei de muncă din plan local) şi pentru protecţia mediului.

    Sursa de finanţare este asigurată din Fonduri Europene, Programul Transport 2021-2027.

    Sectorul Focşani-Brăila face parte din proiectul denumit generic ,,Milcovia Expres”, inclus în MasterPlanul General de Transport al României pentru legătura Focşani-Galaţi-Giurgiuleşti

     

  • Boloş: Am realizat cel mai mare transfer de fonduri din istoria recentă, pentru pensiile majorate

    Ministerul Finanţelor a realizat cel mai mare transfer de fonduri din istoria recentă, anunţă Marcel Boloş: „Am făcut plata pentru ca seniorii României să primească pensiile majorate”.

    „Ministerul Finanţelor a realizat cel mai mare transfer de fonduri din istoria recentă: am făcut plata pentru ca seniorii României să primească pensiile majorate. Mereu am îndemnat la prudenţă şi am susţinut că toate categoriile de cheltuieli publice trebuie să se bazeze pe sustenabilitate, în termeni de gestionare echilibrată a bugetului general consolidat. Tocmai de aceea le mulţumesc colegilor din ANAF care atrag resursele necesare, departamentului de buget pentru gestionarea deschiderilor de credite bugetare şi colegiilor din Trezoreria Statului, pentru gestionarea fluxurilor şi plăţilor la nivelul statului”, scrie pe Facebook ministrul de Finanţe, Marcel Boloş.

    El a fost anunţat în urmă cu puţin timp de către conducerea Trezoreriei Statului că cele 11,6 miliarde lei pentru asigurarea plăţii tuturor pensiilor calculate şi majorate vor ajunge joi în conturile Casei Naţionale de Pensii Publice.

    „Diferenţa de până la 12,5 miliarde lei va fi virată pentru celelalte drepturi de asistenţă socială. Pasul următor este ca şi reprezentanţii Casei Naţionale de Pensii să ducă la Trezoreria Municipiului Bucureşti dispoziţiile de repartizare către teritoriu, iar românii să înceapă să primească banii începând cu 1 septembrie. Le urez mult spor celor implicaţi de la Casa Naţională de Pensii, precum şi reprezentanţilor Poştei, astfel încât cei 3,8 milioane de pensionari care au aşteptat atâţia ani corectarea inechităţilor să primească drepturile cuvenite. Cu respect pentru seniorii României”, încheie Boloş

  • E.ON Energie România a instalat, în primele opt luni ale anului, peste 3.500 de sisteme fotovoltaice la clienţii rezidenţiali, de 8 ori mai mult faţă de întreg anul trecut. Aproximativ 10% au şi baterii de stocare

    Compania E.ON Energie România a instalat, în primele opt luni ale acestui an, peste 3.500 de sisteme fotovoltaice la clienţii rezidenţiali, de 8 ori mai mult faţă de întreg anul trecut.

    Dintre sistemele instalate aproximativ 10% au şi baterii pentru stocare.

    În 2023, compania a instalat 400 de sisteme fotovoltaice, în medie  1 sistem pe zi, iar în 2024 media a crescut la 14 sisteme fotovoltaice pe zi, recordul fiind de 50 de sisteme instalate într-o singură zi în luna iulie.

    Până în prezent, cele peste 4.400 de sisteme PV instalate de companie la clienţii casnici în ultimii 4 ani au generat 21,21GWh de energie regenerabilă şi au salvat aproximativ 11.000 de tone de emisii de CO2.

    „Să folosim energia de la soare pentru a ne alimenta locuinţele, pentru a le răci în zilele toride şi a le încălzi în sezonul rece, înseamnă să facem lucrurile aşa cum trebuie, sustenabil. Peste 13.000 de clienţi beneficiază astăzi de energie solară datorită soluţiilor noastre, iar reducerile continue ale costurilor pentru panouri, baterii, pompele de căldură, automobile electrice şi alte tehnologii cheie arată că un viitor cu energie curată este şi un viitor energetic tot mai accesibil din punct de vedere al costurilor” a declarat Claudia Griech, director general al E.ON Energie România.

    Clienţii companiei au la dispoziţie instalatii cu diferite puteri, de la 3 kW, atât în sistem monofazic, cât şi trifazic.

    De exemplu, un sistem fotovoltaic de 3 kW produce, în medie, 3.500 kWh/an, suficient pentru acoperirea unui consum mediu lunar de aproximativ 200 kWh. Recuperarea investiţiei se face în aproximativ 4 ani, în funcţie de puterea instalată iar perioada de garanţie este ridicată, de 15 ani pentru panouri şi 10 ani pentru invertor.

    Instalarea se face în 5 zile lucrătoare pentru cei care au dosarele aprobate în programul Casa Verde 2023 şi vor să se transfere la E.ON, iar plata contribuţiei proprii se face după instalarea sistemului fotovoltaic.

    Programul Casa Verde Fotovoltaice 2024 , care va fi lansat în luna septembrie, conform ultimelor declaraţii ale autorităţilor, obligă utilizatorii să-şi monteze şi sisteme de stocare a energiei.

     

  • Gorghiu: O ordonanţă privind neimpozitarea pensiilor sub 3000 lei ar avea vulnerabilităţi – surse

    „Înca nu a venit la avizare proiectul de OUG, dar o să vă rog, dle preşedinte, ca la coaliţia de azi (joi – n.r.) să atrageţi atenţia că proiectul de OUG privind neimpozitarea pensiilor sub 3000 de lei are vicii de neconstituţionalitate. E vorba de art 115 din Constituţie: nu avem argumente pentru a trece de urgenţă aşa ceva. Trebuie votat proiectul liberal din Parlament. Nu pentru că este liberal, ci pentru că este calea corectă de reglementare. Mai simplu spus: situaţia avută în vedere de guvern nu poate fi calificată ca fiind una extraordinară, aşa cum ne cere Constituţia şi nu se poate susţine nici existenţa unei urgenţe în adoptarea reglementării”, a spus Alina Gorghiu..

    Gorghiu i-a cerut lui Boloş să aloce bani pentru plata pentru modernizarea şi construirea celor două penitenciare.

    „Daţi-ne voie să avem proiecte mari de investiţii, dacă tot ne-aţi pus miniştri. Avem de construit două noi penitenciare. Nu s-a mai reuşit asta de la Revoluţie încoace. Avem obligaţii cu CEDO. Aş vrea ca acest HG să fie gata luni, că altfel ne blochează. Vă rog să onoraţi plata pentru cele două penitenciare”, a adăugat ministrul Justioţiei.

    Ea a anunţat şi că pe data de 1 septembrie intră în vigoare ordinul de protecţie extins.

    „72 la sută din români consideră că violenţa şi violenţa în familie sunt probleme majore în societate. Pe data de 1 septembrie intră în vigoare ordinul de protecţie extins. Înseamnă că protejăm nu doar victimele violenţei domestice, ci victimele tuturor violenţelor şi le putem asigura brăţări electronice. Cer suport pentru a promova aceasta lege în toate mediile”, a încheiat Gorghiu.

  • Performanţă surprinzătoare a economiei Spaniei: Inflaţia ajunge în august la cel mai mic nivel înregistrat în ultimul an

    Inflaţia anuală din Spania, ajustată conform normelor UE, a scăzut la 2,4%, cel mai mic nivel din ultimul an, datorită reducerii preţurilor la combustibili şi alimente, potrivit datelor preliminare publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INE), raportează Reuters.

    Rata actuală este mai scăzută decât cea de 2,9% înregistrată în luna iulie şi sub estimarea de 2,5% aşteptată de analiştii intervievaţi de Reuters.

    Inflaţia de bază, care exclude preţurile volatile ale alimentelor proaspete şi energiei, a fost de 2,7% în termeni anuali, în scădere de la nivelul de 2,8% înregistrat în iulie, conform datelor INE.

    Inflaţia naţională a fost de 2,2% în august, faţă de 2,8% în iulie, a precizat INE.

    Reducerea ritmului de creştere a preţurilor a fost determinată de un efect de bază al preţurilor combustibililor, care au crescut semnificativ în august 2023. Într-o măsură mai mică, scăderea preţurilor la alimente a contribuit, de asemenea, la atenuarea inflaţiei, a adăugat INE.

    Încetinirea inflaţiei survine în contextul unei creşteri economice mai rapide decât se anticipase. În al doilea trimestru din 2024, economia Spaniei a crescut cu 2,9% în termeni anuali, depăşind media zonei euro.

    Ţările din zona euro s-au confruntat cu o inflaţie persistentă în ultimii trei ani, ca urmare a redeschiderii economiilor după pandemia de COVID-19 şi a creşterii preţurilor la energie, pe fondul conflictului din Ucraina.

    Spania a implementat o serie de măsuri în valoare de miliarde de euro pentru a reduce inflaţia, majoritatea acestora fiind eliminate până la mijlocul anului. Una dintre puţinele măsuri încă în vigoare este aplicarea unei cote de 0% pentru taxa pe valoarea adăugată la alimente.