BusinessMagazin

Blog

  • Cine este primul român aflat la conducerea lanţului de magazine care a distrus aproape toţi chioşcarii din România

    Cu o experienţă de peste două decenii şi jumătate în retail, Mircea Moga şi-a construit cariera preponderent în echipa Mega Image, ocupând poziţii manageriale în departamente cheie ale companiei. El şi-a început activitatea în cadrul departamentului IT în anul 1997 şi a ocupat, de-a lungul timpului, poziţiile de director IT, director IT şi logistică, director operaţiuni retail, vicepreşedinte comercial şi logistică, iar în 2018 a preluat conducerea companiei, devenind astfel primul român numit la conducerea reţelei cu venituri de 8 miliarde de lei în 2022, potrivit datelor publice disponibile.

    Mandatul său a fost marcat şi de una dintre cele mai interesante tranzacţii ale anului 2023. Toamna aceasta, Ahold Delhaize, grupul sub umbrela căruia funcţionează şi reţeaua Mega Image alături de alte 18 branduri, a bătut palma cu fondul de private equity MidEuropa Partners pentru cumpărarea reţelei Profi, într-o tranzacţie-record pentru piaţa românească de retail, cu o valoare de 1,3 miliarde de euro.

     


     

  • ANAF se pregăteşte să controleze o nouă categorie de persoane fizice. Cine sunt cei vizaţi şi ce trebuie să facă

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “ Broşura privind tratamentul fiscal al veniturilor realizate de persoanele fizice din tranzacţionarea jetoanelor nefungibile (NFT, după termenul englezesc nonfungible token)”, care aduce clarificări despre tratamentul fiscal al veniturilor realizate de persoanele fizice din vânzarea NFT-urilor.

    Veniturile obţinute de persoanele fizice din tranzacţionarea jetoanelor nefungibile (NFT, după termenul englezesc non-fungible token) reprezintă venituri impozabile.

    Veniturile impozabile cuprind atât veniturile în numerar (care presupun o remuneraţie financiară), cât şi cele în natură (spre ex. produse, servicii, călătorii etc.) .

    Pentru informaţii suplimentare, ANAF recomandă consultarea următoarelor surse:

    – pe portalul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală www.anaf.ro;

    – la numărul de telefon: 031.403.91.60;

    – la structurile de asistenţă pentru contribuabili din cadrul organelor fiscale teritoriale.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI

     

     

  • Gigant mondial cu afaceri de miliarde în toată lumea este anchetat în România de Consiliul Concurenţei. De ce este suspectată compania

    Consiliul Concurenţei anunţă declanşarea unei investigaţii privind posibile înţelegeri anticoncurenţiale pe piaţa comercializării de articole sportive. Consiliul Concurenţei spune că are indicii că furnizorul s-ar fi înţeles cu Sport Time Trade, distribuitorul acestor produse, intervenind în politica sa comercială şi limitând clienţii către care acesta putea comercializa articolele sportive.

    În această investigaţie, au fost făcute inspecţii, în în România şi Olanda, la sediile companiilor Nike European Operations Netherlands B.V (furnizor al produselor Nike), Sport Time Trade şi Sport Vision Trading.

    Fiecare distribuitor trebuie să îşi decidă singur strategia comercială, furnizorul neavând dreptul, în mod legal, să îi impună clienţii.

    Inspecţia de la sediul Nike European Operations Netherlands B.V. a fost realizată cu sprijinul autorităţii din Olanda.

     

  • USR vrea la guvernare, în ciuda reticienţei PSD-PNL: „Noi nu suntem inflexibili. Suntem chiar foarte flexibili. Dar trebuie să obţinem şi noi ceva pentru electoratul care ne-a votat”

    Partidul USR vrea să facă parte din viitoarea coaliţie de guvernare, în ciuda reticienţei PSD şi PNL în a coopta formaţiunea politică în viitorul executiv.

    Cladiu Năsui, deputat USR de Bucureşti, a declarat că poziţia de negociere a USR este una flexiblă, precum şi faptul că este important ca electoratul USR să se simtă reprezentat în următorul guvern.

    „Noi nu suntem inflexibili. Suntem chiar foarte flexibili. Dar trebuie să obţinem şi noi ceva pentru electoratul care ne-a votat. Oamenii care au votat USR au votat pentru că s-au săturat să plătească taxe enorme pe muncă, statul îţi ia jumătate din munca ta,  s-au săturat să fie prizonieri în sisteme disfuncţionale de sănătate, de educaţie. Trebuie să facem ceva şi pentru acel electorat care a avut încredere să voteze USR şi care se aşteaptă să se schimbe ceva”, a spus acesta la RFI.

    Totodată, USR a transmis prin intermediul unei postări pe Facebook că „România are nevoie de un guvern responsabil, care să reducă masiv cheltuielile statului şi să gestioneze scumpirile scăpate de sub un control”.

  • Liderul UDMR, Kelemen Hunor, îi strică planurile lui Iohannis: Eu, dacă aş fi în locul lui Iohannis, aş lăsa viitorul preşedinte al Senatului la Cotroceni

    „Am văzut interpretarea CCR. Eu, dacă aş fi, dar nu sunt, în locul preşedintelui Klaus Iohannis, în momentul în care pe 21 sau 22 decembrie Senatul României va avea un preşedinte ales, aş lăsa preşedintele Senatului să preia interimar atribuţiile prezidenţiale. Nu am discutat cu nimeni, eu nu fac nicio propunere. Asta este părerea mea personală”, spune la Digi24 Kelemen Hunor.

    Preşedintele Klaus Iohannis spune că mandatul său se termină, potrivit Constituţiei, când viitorul preşedinte va depune jurământul. Aliniatul 1 al aceluiaşi articol prevede, însă, că mandatul e de cinci ani.

    „Ce fac eu? În Constituţia României citim la articolul 83 alineatul 2: Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea mantatului preşedintelui nou ales. Concluzie: Eu rămân în mandat până va fi ales un nou preşedinte al României. Când noul preşedinte va depune jurământul, eu voi pleca de aici”, spune Klaus Iohannis.

    Curtea Constituţională a anulat primul tur al alegerilor prezidenţiale.

    „Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului”, se precizează în aliniatul 1 din articolul 83 din Constituţia României.

    Klaus Iohannis a depus jurământul de preşedinte, după realegerea pentru al doilea mandat, pe 21 decembrie 2019.

  • Kelemen Hunor, UDMR: Trebuie să avem candidat comun la prezidenţiale

    „Primul pas este să avem o majoritate parlamentară. Pe 20, 21 Parlament trebuie convocat, că atunci se termină mandatul actualului Parlament şi o majoritate trebuie să pună un guvern cât de repede se poate şi binenţeles, trebuie un program de guvernare prin care toate deciziile vor fi pragmatice şi în folosul oamenilor, fiindcă trebuie să înţelegem furia oamenilor. Degeaba spui cu datele statistice că o ducem bine, că a crescut PIB-ul, este adevărat, dar oamenii, mai ales la periferia societăţii, sunt furioşi, oameni care au soţ, soţie plecaţi la muncă, sunt furioşi. Dacă noi nu înţelegem furia oamenilor şi nu vrem să facem dreptate şi asta este important, ca măsurile să aducă dreptate…”, spune la Digi24 Kelemen Hunor.

    El afirmă că săptămâna trecută au fost doar discuţii privind formarea majorităţii în Parlament.

    „Astăzi (marţi – n.r.), la ora 19.00 ne vom întâlni PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţi şi încep discuţiile. Cei care vor forma guvernul trebuie să aibă un singur candidat la alegerile prezidenţiale. Când se va face acordul de coaliţei, acolo trebuie să scrie când vor fi alegerile prezidenţiale, anul viitor, Dacă în acest an se dă HG, pe 16 martie putem avea primul tur şi pe 30 martie al doilea tur, respectând tot calendarul legal. Şi acest Guvern poate da HG, pentru că este un guvern cu puteri depline până pe 21 decembrie, Acest guvern va trebui să dea şi OUG privind măsurile fiscale pe anul viitor, fiindcă nu avem ân acest momnent niciun proiect de buget. Trebuie să scrie că avem un candidat comun care trebuie nominalizat până la sfârşitul anului, până când se ia HG-ul cu data alegerilor”, mai spune liderul UDMR.

    El afirmă că un candidat comun al partidelor pro-europene „trebuie un om familiarizat cu lumea politică, acceptat de toate partidele, să poată să stârnească emoţii şi poate să intre într-o dezbatere politică şi are calităţile necesare pentru a fi preşedintele Românie”.

    „Sunt câteva personalităţi de acest gen, dacă vrem să căutăm în zona academică avem pe Daniel David, profesor universitar, rectorul UBB, nu am vorbit cu el, e părerea mea personală. Dacă vrem ceva din zona politică putem vorbi de Daniel Funeriu, de Toader Paleologu, de Crin Antonescu, personalităţi care au şi capacitatea şi calitatea intelectuală şi calităţile umane, politice. Dar nu am vorbit cu ei. Şi Nicuşor Dan, dar trebuie să fie de acord toată lumea cu acest candidat”, încheie Kelemen Hunor.

  • Ce sfat şi-ar da ei însăşi, varianta sa mai tânără, antreprenoarea care a deschis în România echivalentul „hipermarketurilor” pentru farmacii, decizie care a propulsat-o în rândul miliardarilor

    100 Cei mai admiraţi CEO din România. 5.  Roxana Maftei, cofondator şi general manager Farmacia Tei

    Roxana Maftei i-a cucerit pe consumatorii români după ce a deschis echivalentul „hipermarketurilor” în piaţa produselor farmaceutice şi parafarmaceutice, prin brandurile Farmacia Tei şi Bebe Tei. Evoluţia afacerii este remarcabilă, iar orizontul se conturează într-un mod cu totul nou, odată cu intrarea în acţionariat (în 2022) a fondatorilor Dedeman, care au venit cu un impuls puternic pentru expansiune. În 2023, afacerile Farmaciei Tei au atins cifra de peste 1,1 miliarde de lei, în timp ce Bebe Tei a depăşit pragul de 758 de milioane de lei. Iar această ascensiune pare departe de a se opri aici.

     

    SFAT PENTRU MINE TÂNĂRĂ

    Fii mereu preocupată de dezvoltarea ta personală, să faci lucruri care îţi plac şi ţi se potrivesc, să nu îţi fie frică de schimbări atunci când ai înţeles că drumul tău e altul. Fii implicată şi dedicată în tot ce faci, înconjoară-te de oameni de la care să ai ce învăţa şi fii curioasă şi deschisă la nou.

  • Horaţiu Potra a fost plasat sub control judiciar

    Horaţiu Potra, cel despre care s-a spus că s-a ocupat de paza lui Căin Georgescu, a fost plasat sub control judiciar. Decizia a fost luată marţi la Judecătoria Ploieşti. Decizia nu este definitivă.

    Horaţiu Potra este suspectat de intenţia de a organiza proteste violente în Bucureşti, în contextul alegerilor prezidenţiale. Procurorii au cerut arestarea preventivă a lui Horaţiu Potra după ce în maşina sa au fost găsite un pistol, cuţite şi bani. De asemenea, în timpul percheziţiilor de la casa fostului mercenar au fost găsite sume mari de bani.

    Mai mulţi membri ai unei grupări condusă de Horaţiu Potra au fost prinşi duminică, pe DN1, în drum spre Capitală. Asupra lor, poliţiştii au găsit mai multe arme, printre care un pistol, cuţite, un dispozitiv de înprăştiere gaze iritant-lacrimogene.

    Poliţiştii au oprit în satul Gura Crivăţului din comuna prahoveană Măneşti, duminică, în jurul orei 3.00, un autoturism marca Mercedes, model G , în care se aflau mai multe persoane care se deplasau în Bucureşti.

    Potrivit surselor MEDIAFAX, pasagerii din maşină erau Potra Horaţiu, de 54 ani, din Mun. Mediaş şi Lup Andrei Florin, de 22 ani, din aceeaşi localitate, acesta fiind şi conducătorul autoturismului.

    În urma controlului autoturismului au fost gasita un pistol marca UMAREX HDR, cal. 50, un dispozitiv de împrăştiere gaze iritant lacrimogene cu aspect de pistol şi butelia aferentă cu piper, o petardă cat. F4 supusă autorizării, un dispozitiv tip box, un topor, cinci cuţite tip briceag, trei cuţite, două lame de cuţit, un baston telescopic, 24,990 lei, 5197 dolari, 200 coroane cehe, 100 de euro, precum şi 560.000 franci congolezi(900 de lei)

    Şi apropiaţii lui Potra sunt vizaţi de procurori. Percheziţii au fost făcute în judeţul Sibiu, la persoane suspectate că au transportat arme albe şi materiale explozive. Acţiunea vine după ce, în noaptea de 7 spre 8 decembrie, patru maşini au fost oprite în trafic în Ilfov, au anunţat anchetatorii.

    În urma controalelor, oamenii legii au găsit cozi de topor, o macetă, două cuţite tip briceag şi 68 de articole pirotehnice din categoria F4. Doi dintre şoferi sunt suspectaţi că ar fi condus sub influenţa drogurilor, fiind duşi la spital pentru analize.

    13 persoane au fost duse luni la audieri la sediul IPJ Ilfov. Poliţiştii au deschis patru dosare penale: două pentru nerespectarea regimului materiilor explozive şi două pentru conducere sub influenţa substanţelor psihoactive.

  • Ministerul Justitiei propune o hotărâre de Guvern pentru proiectul „Cartierul pentru Justiţie”, de pe terenul Esplanada de pe bulevardul Unirii, şi declanşarea procedurii de expropriere a imobilelor proprietate privată din zonă

    Ministerul Justiţiei a supus consultării publice, săptămâna trecută, proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea proiectului „Cartierul pentru Justiţie”, pe terenul Esplanada de pe bulevardul Unirii, odată cu declanşarea procedurii de expropriere a imobilelor proprietate privată din zonă, precum şi pentru transferul bunurilor imobile aflate în proprietatea privată a altei instituţii publice în administrarea Ministerului Justiţiei.

    Cartierul pentru Justiţie va cuprinde 23 de instituţii în acelaşi loc, pe o suprafaţă de aproximativ 300.000 mp: Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Bucureşti, Tribunalul Bucureşti, cele 6 judecătorii de sector, zece parchete, Consiliului Superior al Magistraturii şi Inspecţia Judiciară, Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri din România şi Uniunea Naţională a Barourilor.

    „Era necesară elaborarea unui proiect de hotărâre a Guvernului care să reglementeze toate aspectele prevăzute de lege în vederea aprobării investiţiei, a amplasamentului acesteia, a declanşării şi derulării procedurii de expropriere, precum şi pentru declararea unui bun imobil ca bun de interes public şi aprobarea trecerii acestuia din domeniul privat al statului în domeniul public al statului, respectiv transferul unor bunuri imobile în administrarea Ministerului Justiţiei”, a precizat ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu.
    Proiectul vizează şi transformarea unei zone abandonate într-un model de regenerare urbană.

    Până în prezent au fost cheltuiti pentru Cartierul de Justiţie 4,29 milioane lei, bani obţinuţi prin acorduri de împrumut – fonduri externe rambursabile, potrivit unui comunicat al ministerului.

    În 2023, au fost alocate 3,41 milioane lei pentru acest proiect, iar în 2024 din cele 5,88 milioane ei prevăzute pentru proiect în bugetul actual al MJ, au fost cheltuite 5,56 milioane lei.

    Deocamdată au fost finalizate primele 4 documentaţii necesare: Expertiza tehnică a fundaţiei existente pe amplasament, Studiul geotehnic, Tema de proiectare şi Studiul de Fezabilitate.
    Din punct de vedere al situaţiei juridice, amplasamentul cuprinde 19 loturi aflate în proprietatea privată a unor persoane fizice şi juridice, a Primăriei Municipiului Bucureşti şi a Statului Român.

    Pentru realizarea obiectivului de investiţii denumit generic ”Cartierul pentru Justiţie” este necesară exproprierea imobilelor proprietate privată aflate pe coridorul de expropriere.

    Proiectul de hotărâre a Guvernului reglementează, în principal, următoarele:
    • Aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii “Cartierul pentru Justiţie”
    • Aprobarea amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes naţional „Cartierul pentru Justiţie”, situat în Municipiul Bucureşti, Bulevardul Unirii F.N., Sector 3, conform variantei finale a studiului de fezabilitate
    • Aprobarea declanşării procedurii de expropriere a imobilelor proprietate privată care se află pe coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Cartierul pentru Justiţie”
    • Aprobarea listei cuprinzând imobilele proprietate privată, a listei imobilelor proprietate privată a unităţilor administrativ-teritoriale şi a listei imobilelor proprietate privată a statului, care fac parte din coridorul de expropriere
    • Aprobarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată, inclusiv cele aflate în proprietatea privată a unităţilor administrativ-teritoriale care se află pe coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Cartierul pentru Justiţie”, în cuantum de 41.231,77 mii lei (TVA inclus) şi care se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiţiei,
    • Declararea ca bun de interes public naţional şi aprobarea trecerii din domeniul privat al statului în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Justiţiei a bunului imobil
    • Transferul dreptului de administrare a bunului imobil destinat realizării obiectivului de investiţii, respectiv a construcţiei existente pe teren (fundaţia fostei investiţii din timpul regimului comunist)

     

  • Partidele care vor să formeze Guvernul se întâlnesc astăzi la ora 19:00 la Palatul Victoria pentru a vedea ce fac în continuare, cine va fi prim-ministru şi dacă USR va fi sau nu în Guvern

    Partidele se întâlnesc astăzi la ora 19:00 la Palatul Victoria. Principala temă este legată de prezenţa sau nu a USR la guvernare, având în vedere poziţia PSD care a spus că ar prefera ca PSD să fie în opoziţie, ca să existe un partid pro-european în opoziţie, iar celelalte partide – AUR, SOS şi POT să nu devină prea mari. 

    USR spune că nu e de acord cu această explicaţie şi nu va fi de acord să fie în opoziţie în schimbul obţinerii unor posturi guvernamentale. 

    Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, spune că prima variantă de guvernare este PSD-PNL-UDMR cu minorităţi. De asemenea, Kelemen spune că prima varaintă de prim-ministru ar trebui să fie de la PSD, având în vedere că este partidul cu cel mai mare număr de parlamentari. 

    Ilie Bolojan, preşedintele interimar al PNL, este vehiculat ca propunerea PNL de prim-ministru, dar după cum spun liberalii, nu se cramponează de această poziţie. 

    În acest moment, alegerile prezidenţiale sunt în aer după anularea primului tur de scrutin, cel mai devreme fiind posibile după martie anul viitor, iar noul guvern trebuie să preia executivul, dar nu se ştie când.

    Prioritatea noului guvern este bugetul şi venirea cu un plan economic credibil care să liniştească băncile, pieţele financare şi monetare şi investitorii. 

    PSD are în acest moment 123 de mandate, PNL 71, USR 59, UDMR 32 şi minorităţile 19 mandate. În tabăra suveranistă, SOS ar avea 43, POT 30, iar AUR 88. 

    PSD+ PNL + UDMR + minorităţi au în acest moment 245 de mandate din 465, iar dacă s-ar adăuga şi USR ar avea 304 mandate, adică peste 66%.