“Stiu ca pasiunea noastra este sa ne cream probleme si cand nu
le avem. Am toate informatiile care indica faptul ca la Cernavoda
centrala este sigura. Am discutat cu domnul Marmureanu cu privire
la riscurile seismice si fiind in Dobrogea, deci pe celalalt mal al
Dunarii decat Vrancea, cutremurele au si un amortizor pana la cele
doua reactoare nucleare”, a declarat Traian Basescu. El a declarat
ca nu a fost discutat in CSAT subiectul Centralei de la Cernavoda,
in contextul situatiei din Japonia.”Nu exista riscul in momentul de
fata ca un cutremur sa puna in dificultate sau nesiguranta
functionare celor doua reactoare”, a mai spus presedintele
Basescu.
Blog
-
Basescu: Am vorbit cu Marmureanu, nu exista riscul ca un cutremur sa afecteze centrala Cernavoda
-
Trupele lui Gaddafi – pulverizate, coalitia – tot mai subreda
O a treia noapte de bombardamente asupra Libiei a adus prima
pierdere pentru coalitie – un avion american F-15 Eagle prabusit in
urma unei defectiuni, din care pilotii au reusit sa se catapulteze
– si a accentuat distrugerile de tehnica de lupta a regimului
libian. Pe de alta parte, coalitia anti-Gaddafi este marcata de
tensiuni, iar criticile la adresa atacurilor aeriene s-au intetit.
Sub o ploaie de bombe si nu mai putin de 159 de rachete Tomahawk
trase pana marti la pranz, Guvernul libian nu mai controleaza
spatiul aerian, dar nu a pierdut capacitatea de a-i ataca pe
rebeli. La Misrata (200 km est de Tripoli), rebelii au acuzat
uciderea a cinci persoane, intre care patru copii. -
Boagiu: Semnam contractele colective de munca doar daca liderii sindicali nu au afaceri cu CFR
“Procesul de degradare continua a sistemului feroviar romanesc
din ultimii zece ani i-a avut ca actori de prim-plan si pe liderii
de sindicate, care ori au tacut complice la actiunile de devalizare
a caii ferate, ori chiar au participat activ la asemenea actiuni”,
a declarat, intr-un comunicat de presa, Anca Boagiu, ministrul
Transporturilor. Ea a precizat ca, in cazul in care se dovedeste ca
liderii sindicali deruleaza afaceri cu oricare dintre companiile de
cale ferata, ministerul nu le va mai recunoaste “statutul de
reprezentanti ai intereselor salariatilor”. Acum o saptamana,
sindicatele din industria feroviara au organizat o greva de
avertisment de doua ore, la nivel national, pentru ca pana la acea
data nu se semnasera contractele colective de munca. -
Va aduce Codul Muncii noi investitori?
De sapte ani oamenii de afaceri incearca sa schimbe legislatia
muncii. Atunci a fost implementat Codul muncii care functioneaza in
prezent si tot atunci au aparut primele nemultumiri ale
angajatorilor cu privire la dezechilibrele pe care le crea legea in
relatia dintre angajati si angajatori. Voiau cu totii un cadru
legislativ mai flexibil, in care sa fie incurajate performanta
individuala si crearea de locuri de munca. Din 2003 si pana acum
Codul muncii a fost modificat in mai multe randuri, insa niciodata
modificarile nu au fost atat de consistente incat sa creeze efecte
importante. Este, practic, pentru prima oara cand este propusa
introducerea un pachet cu atat de multe ajustari legislative.“In esenta, va fi acelasi Cod al muncii. Baza nu va fi
schimbata, ci vor fi aduse o serie de modificari care sa-l
flexibilizeze”, spune Georgiana Singurel, associate partner in
cadrul casei de avocatura Reff & Associates si specialist in
dreptul muncii. Se fereste, astfel, sa foloseasca sintagma de
“revolutie legislativa”, asa cum a fost caracterizat proiectul de
mai multe ori, in ciuda faptului ca schimbarile sunt
semnificative.Unul dintre dezechilibrele acuzate in codul actual este gradul
extrem de ridicat de protectie pe care legea o ofera angajatilor.
“Romania este unul dintre cele mai protectoare state din Europa,
din acest punct de vedere, insa protectia nu este gandita cum
trebuie – avem cele mai restrictive conditii de concediere, dar in
momentul in care aceasta chiar se produce, angajatul roman primeste
printre cele mai mici pachete compensatorii din Europa”,
mentioneaza Georgiana Singurel.
In ciuda faptului ca sindicalistii privesc cu teama viitorul lor
la locul de munca prin prisma modificarilor pe care le va suporta
legislatia, avocatii specializati in dreptul muncii, ca si oamenii
de afaceri, spun ca aceasta este singura solutie pentru a avea o
piata a muncii cu adevarat flexibila. Dincolo de ajustarea
relatiilor deja existente intre angajati si angajatori, un efect
extrem de important ar fi stimularea investitorilor straini.
Romania este recunoscuta pentru faptul ca este o piata atragatoare
din perspectiva salariilor si a oamenilor relativ bine pregatiti,
insa acest avantaj este pus in umbra de o legislatie extrem de
stufoasa si puternic dezavantajoasa pentru angajatori. “Recunosc
ca, pana acum, niciunul dintre investitorii pe care i-am asistat nu
au refuzat sa vina in Romania din cauza Codului muncii, insa
verificarea cadrului legislativ este intotdeauna un aspect la care
se uita cu mare atentie inainte de a intra in piata.”In aceste conditii, se poate spune ca acesta ar fi un prim pas
in vederea atragerii investitorilor straini, dar si in incurajarea
companiilor locale sa faca angajari. Un impact similar s-ar putea
vedea in zona serviciilor externalizate, cu atat mai mult cu cat
pachetul de modificari sustine contractele de munca pentru perioade
determinate, pe proiecte specifice, trasatura caracteristica
acestui segment. O legislatie mai relaxata si un cost redus al
fortei de munca au reprezentat intotdeauna criterii esentiale
pentru alegerea tarilor sau regiunilor in care companiile
externalizeaza o parte din activitati. “Proiectul de lege pentru
modificarea si completarea Codului muncii este indelung asteptat
atat de mediul de afaceri autohton, cat si de investitorii straini,
intr-o perioada in care relansarea economica a Romaniei depinde in
mare parte de evolutia mediului de afaceri”, precizeaza Nicoleta
Grama, partener in cadrul casei de avocatura Danila, Petre &
Associates.Cu toate acestea, de la data publicarii sale pe siteul
Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, in decembrie
2010, proiectul noului Cod al muncii a avut parte de mai multe
modificari si a fost indelung supus dezbaterii publice, pe fondul
tensiunilor sociale pe care le-a creat. Sindicatele au avut de
fiecare data un rol important in intretinerea acestor conflicte,
iar salariatii au respins de la bun inceput modificarile propuse.
Unele dintre ajustari au fost, intre timp, eliminate, ceea ce, pe
alocuri, a mai calmat spiritele. A fost vorba, in primul rand,
despre propunerea ca in cazul concedierii, angajatul sa fie cel
care aduce probe ca a fost disponibilizat abuziv. Intre timp s-a
renuntat la aceasta propunere si, in continuare, compania va fi cea
care trebuie sa explice si sa demonstreze motivele pe baza carora
alege sa renunte la un om. -
Cum ajunge sa se scumpeasca de trei ori mancarea, de la granita pana pe raftul magazinelor
In Romania, mancarea de import ajunge pe rafturile magazinelor
cu un pret de pana la trei ori mai mare decat pretul cu care intra
in vama, potrivit calculelor facute de gandul pe baza datelor de la
Ministerul Agriculturii si INS. De exemplu, cartofii proveniti din
comertul intracomunitar au ajuns in Romania anul trecut la un pret
mediu de circa 70 de bani pe kg, in timp ce la magazine nu pot fi
cumparati cu mai putin de 3-3,5 lei. La mai multe produse, printre
care ulei, carne, zahar, lapte, cafea diferentele intre preturile
medii cu care aceste marfuri ajung in granita si cele cu care sunt
cumparate sunt de pana la 2,5 ori. -
Euro 2.0 sau a doua geneza a euro
In octombrie 1990, Comisia Europeana schita manualul de
utilizare al unei monede unice europene in studiul “One Market, One
Money” si sustinea ca “potentialul impact economic al uniunii
monetare rezida in natura unui joc de suma pozitiva”. “Nu este, cel
putin nu in primul rand, o problema de distribuire a costurilor si
beneficiilor intre tari, cum s-ar fi petrecut in cazul unui joc de
suma nula”, se spunea in documentul semnat de presedintele CE de
atunci, Jacques Delors. S-ar putea ca, dupa 21 de ani, sa aveti o
parere sensibil diferita si in plus, de data aceasta sa nu mai fiti
in minoritate.Reuniunile ministrilor de finante ai zonei euro de la jumatatea
lunii martie nu au reusit decat sa dea impresia unui succes de
moment in creionarea viitorului monedei unice europene:
promisiunile de coordonare a politicilor fiscale – noul Pact pentru
euro – si un acord de principiu pentru creditarea pe piata
principala a datornicilor (nu pe piata secundara, unde beneficiile
pentru cei din urma ar fi fost mai mari) nu sunt decat paleative de
suprafata, cred multi economisti, si inca nu au trecut de filtrul
Consiliului European din 24-25 martie, consacrat tocmai acestei
chestiuni. Oricum, criticii sustin ca motivele principale ale
crizei din zona euro raman inca neatinse: nivelurile mari ale
datoriilor si fragilitatea sectorului bancar din unele state
(clamata de agentiile de rating dar mai putin recunoscuta oficial)
vor atarna in continuare amenintator asupra perspectivelor de
revenire a economiei europene in ansamblu. De altfel, dupa ce
aburii euforiei au trecut si pietele s-au mai calmat, presedintele
Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a si calificat drept
“insuficiente” propunerile prezentate intrucat acestea “nu vor
corecta” slabiciunile scoase la iveala de catre criza.In pachetul care va fi discutat in forma finala la summitul
european din 24-25 martie se vor mai afla si cresterea capacitatii
de creditare a fondului de urgenta pentru zona euro la 440 de
miliarde de euro si pansarea cu sare a ranilor financiare ale
Greciei. Aceasta ar urma sa beneficieze de o reducere cu un procent
a dobanzii (acum de 5%) la imprumutul sau de 110 miliarde de euro
si prelungirea maturitatii creditului pana la sapte ani, conditii
similare celor obtinute de Irlanda la sase luni de la cutremurul
financiar european din mai 2010 care a avut epicentrul in
Atena.Deja sunt mai multe semnale ca Grecia oricum va cadea in
genunchi sub povara datoriilor, fie si cu aceasta restructurare din
mers (in 2013, serviciul datoriei publice va ajunge la 160% din
PIB), mai ales ca Banca Centrala Europeana pregateste o noua
majorare a ratei dobanzilor ceea ce implicit va duce si la
scumpirea.In al doilea rand, mecanismul prin care fondul european de
urgenta ar urma sa poata ajunge la limita de credit propusa – fata
de 250 de miliarde de euro acum – este inca invaluit in mister,
ceea ce nu are deloc darul de alinisti pietele. Nervozitatea
acestora este inca la niveluri foarte inalte, chiar daca in
saptamana ce a trecut, atat Spania – proaspat luata prin
surprindere de o retrogradare cu perspectiva negativa a ratingului
de tara de catre Moody’s – cat si Portugalia au obtinut
rostogolirea la dobanzi mai mult sau mai putin suportabile a unor
imprumuturi. -
Oficial Fed: Statele Unite se afla pe drumul catre insolventa
“Daca vom continua pe drumul pe care ne-au pus autoritatile
fiscale, vom deveni insolventi. Intrebarea este cand”, a spus
Richard Fisher, presedintele Rezervei Federale din Dallas, una
dintre cele 12 institutii care intra in componenta Fed. Fisher este
considerat unul dintre cei mai indrazneti sefi ai bancii centrale
americane. Chiar daca masurile de ajustare vor fi dificile, Statele
Unite vor lua deciziile necesare, a adaugat oficialul, intr-un
discurs sustinut la Universitatea din Frankfurt. Bancherul a
avertizat si asupra semnelor privind o reluare a stilului de
tranzactii care au alimentat criza financiara. -
Basescu: Romania va participa cu fregata Regele Ferdinand si cu 207 militari la operatiunile din Libia
Cititi in continuare declaratiile lui Basescu:
Fregata va efectua in Libia operatiuni de blocare a oricarei
nave suspecte ca ar transporta de exemplu armament catre Libia.
Participam la operatiuni la solicitarea NATO. Nava va fi gata de
plecare in misiune in 30 de zile.Trebuie sa se gaseasca resurse pentru punerea in aplicare a
deciziei CSAT si pentru respectarea angajamentului pe care Romania
il are fata de NATO. In CSAT sunt membri si ministru de Finante si
primul ministru, deci trebuie sa gaseasca resurse pentru punerea in
aplicare a deciziei CSAT si pentru respectarea obligatiilor pe care
Romania le are fata de Alianta Nord-Atlantica. Pentru ca nava sa
opereze timp de trei luni in Marea Mediterana sunt necesare 4,5
milioane euro. -
Arctic: Afaceri de 200 de milioane de euro anul trecut
Peste 80% din cifra de afaceri a fost realizata din vanzarea
produselor fabricate la Gaesti, unitate de productie a carei
capacitate a fost extinsa anul trecut cu 17% fata de 2009, pana la
1,4 de milioane de unitati. In total, investitiile in fabrica s-au
ridicat la 6,5 de milioane de euro.Din productia locala, Arctic exporta cea mai mare parte, volumul
unitatilor exportate fiind cu 18% mai mare decat in 2009, de
986.000 de unitati. Aparatele frigorifice produse la Gaesti sunt
directionate catre piete precum Turcia, Spania, Franta, Germania,
Anglia, Polonia.“In conditiile in care piata domestica s-a diminuat, cresterea
capacitatii de productie, marirea echipei si rezultatele financiare
sunt inficatori ai unei companii sanatoase, cu o evolutie
sustinuta”, spune Monica Iavorschi, directorul general al Arctic.
Cota de piata a companiei a ajuns anul trecut la 35,5%, Arctic
avand cele mai mari vanzari din piata pe categoria aparatelor
frigorifice, masinilor de spalat si aragazurilor.La Gaesti sunt fabricate zilnic 6.000 de produse, dintre care 60
principale si mai mult de 700 de produse derivate, gama fiind
astfel gandita incat sa acopere atat cerintele de pe piata externa
cat si din cea interna. Totodata, Arctic este singura companie din
cadrul grupului Arçelik care detine o linie de productie a
congelatoarelor orizontale, fiind furnizor unic pe acest segment de
produse pentru intregul grup.