BusinessMagazin

Blog

  • Reportaj: Thailanda sau cealaltă faţă a Siamului

    Aeroportul din Bangkok este cât se poate de aglomerat. Ploile abundente şi avertismentele de inundaţii care, în unele colţuri ale ţării, au dus chiar la izolarea unor oraşe întregi, nu par să-i fi făcut pe turişti să-şi schimbe prea mult planurile pentru vacanţa din Thailanda. Din contră, numărul lor este chiar mai mare şi creşte de la un an la altul, inclusiv din iunie până în octombrie, în plin sezon ploios.

    Ce-i drept, Thailanda poate satisface chiar şi cele mai neobişnuite gusturi în materie de vacanţe. Pentru cupluri tinere sau familişti care caută să se relaxeze există nenumărate plaje pe insulele exotice din apropiere. Tinerii aflaţi în căutare de distracţie merg în locuri precum Koh Phangan sau Koh Tao, unde petrecerile se ţin lanţ şi unde toată lumea pare să cunoască pe toată lumea. Pasionaţii de istorie, religie şi cultură au oraşe pline de temple şi şcoli de yoga precum Chiang Mai, iar cei care vor să experimenteze latura mai sălbatică a Thailandei pot merge într-o provincie cum e Mae Hong Son şi petrece o săptămână alături de triburile din zonă.

    Epicentrul turismului thailandez rămâne fără îndoială Phuket, o insulă împânzită de resorturi de lux, grădini paradisiace şi plaje tropicale care, în comparaţie cu alte colţuri ale lumii, este o destinaţie exotică de vacanţă ceva mai ieftină. Dar cea mai mare parte a industriei turistice thailandeze, care a însemnat anul trecut aproape 20 de miliarde de dolari, este generată de restul Regatului Thailandei, cum este astăzi denumită oficial ţara cândva cunoscută drept Siam.

    Nu Bangkok-ul este însă locul cel mai potrivit pentru a explora şi înţelege cultura thailandeză, deşi este o experienţă în sine. Oraşul este foarte aglomerat, murdar şi aparent sărac, judecând după mahalalele în care ţi-e frică să te aventurezi ca turist şi după locuinţele înghesuite şi sărăcăcioase aflate la tot pasul odată ce părăseşti zonele centrale. Un apartament nu e însă deloc ieftin în Bangkok şi nu e vorba neapărat de locuinţele luxoase ale căror preţuri ajung fără probleme de ordinul milioanelor de dolari, ci de locuinţe obişnuite, cu două sau trei camere, care costă cel puţin 150.000 de dolari.

    Viaţa de zi cu zi, în schimb, poate fi chiar foarte ieftină. Oraşul este plin de pieţe cu alimente şi mâncăruri gătite care, chiar dacă pentru turişti propun de multe ori mirosuri departe de a fi îmbietoare, pe thailandezi îi determină chiar să stea la cozi pe stradă pentru o porţie de mâncare. Şi dacă nu ai o problemă cu faptul că se găteşte în condiţii aparent nu foarte igienice, cu ingrediente păstrate în cutii şi pungi chiar pe trotuar, fără să fie neapărat puse la gheaţă, deşi temperaturile sunt destul de ridicate, şi cu ustensile mai rar curăţate de uleiul deja înnegrit, poţi mânca destul de bine cu numai câţiva bănuţi.

  • Bugetul 2012, construit pe venituri în creştere cu 13,5% şi cheltuieli în stagnare

    Avînd în vedere cifrele de deficit şi creştere economică convenite de Guvern cu FMI, deficitul pe bugetul consolidat ar trebui să se situeze la 12,1 miliarde lei, cu 5 miliarde de lei mai puţin decât deficitul bugetului de stat. Şeful misiunii Jeffrey Franks a spus că proiecţia pentru anul viitor indică un PIB de 575 de miliarde lei, iar deficitul nu va depăşi 2,1% din PIB. La nivelul veniturilor, o influenţă în jur de 4 miliarde de euro ar urma să provină din creşterea PIB, de la 548 de miliarde lei la 575 miliarde lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • S-au găsit urme de radiaţii în Europa. Cât de periculoase sunt?

    Deşi în cantităţi mici, radiaţiile depăşesc limitele normale, ceea ce aduce îngrijorare cercetătorilor, după cum relatează Associated Press. Deocamdată, aceste urme de radiaţii nu pun în pericol sănătatea populaţiei, aşa că nu este cazul să intrăm în panică.

    Reprezentanţii Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică spun că nu ştiu care este cauza radiaţiilor, însă exclud ferm faptul că ar putea fi o consecinţă a dezastrului nuclear de la Fukushima, în urma căruia au fost răspândite radiaţii în toată lumea.

  • Cursele low cost vor fi mutate pe aeroportul din Otopeni în martie 2012

    “Costul suplimentar este de doar 4 euro pentru un bilet şi spun asta ca să previn o nouă rundă de plângeri multiple ale operatorilor privaţi doar pentru a justifica o creştere de preţuri”, a spus Boagiu, într-o vizită pe Aeroportul Bucureşti-Otopeni. Prezent la eveniment, directorul general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, Tudor Jidav, a afirmat că zborurile low cost vor fi mutate pe Otopeni în luna martie a anului viitor şi că a invitat deja operatorii privaţi să înceapă transferul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iulia Timoşenko, inculpată pentru fraudă fiscală şi deturnare de bani

    “Iulia Timoşenko a fost inculpată pentru ascunderea de venituri în valută în valoare de peste 165 de milioane de dolari (121 de milioane de euro), deturnare de fonduri bugetare şi evaziune fiscală în valoare de 47 de milioane de grivne (aproximativ 4,3 milioane de dolari)”, au anunţat autorităţile fiscale într-un comunicat. Încarcerată din august, Timoşenko este condamnată la şapte ani de închisoare pentru încheierea unor acorduri cu Rusia în domeniul gazelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Infograficul săptămânii: Economia internet

    VEZI MAI JOS SI ALTE INFOGRAFICE


  • Citeşte luni, 14 noiembrie, în BUSINESS Magazin

    Cover story: Marketingul a murit! Trăiască marketingul!

    Special: Şah la SUA, mat la Europa

    Bucureşti: Cum rescriu planurile Metrorex harta Capitalei

    BUSINESS Magazin apare lunea şi poate fi cumparat+ de la centrele de difuzare a presei, la preţul de 4,9 lei.

    BUSINESS Magazin este revista de business care, într-o manieră clară şi accesibilă, prezintă evenimentele cu adevărat relevante din mediul de afaceri din România şi din lume. De cinci ani, evenimentele ce au impact asupra economiei şi mediului de afaceri românesc sunt reflectate cu acurateţe în analizele BUSINESS Magazin, iar premiile obţinute în aceşti ani sunt o recunoaştere a valorii brandului BM.

  • Dulceaţă de usturoi sau de ardei iuţi, slănină afumată şi siropuri de fructe de pădure, la târgul din hipermarket

    320 de producători locali din judeţele Timiş şi Bihor au participat în această perioadă la întâlniri şi târguri în care au avut ocazia să îşi prezinte oferta, iar ulterior unii au fost listaţi în magazinele Real. Reprezentanţii companiei au declarat că doresc să extindă programul la nivelul tuturor celor 18 judeţe în care au magazine.

    “Dincolo de latura economică a programului programul nostru de parteneriate cu producătorii locali este şi un demers cultural necesar. Produsele alimentare tradiţionale şi reţetele lor, multe păstrate secrete de gospodine, de-a lungul secolelor, sunt parte integrantă din cultura şi istoria regiunilor, creează şi perpetuează amintiri în conştiinţa locală. În lipsa producătorilor care să ducă tradiţia mai departe, reţetele ar putea dispărea, odată cu puţinii oameni iniţiaţi în tainele gastronomiei tradiţionale româneşti. Entuziasmul cu care au fost primite târgurile organizate până acum ne arată interesul consumatorilor din marile oraşe pentru cultura gastronomică românească şi pentru produsele ecologice care încă se realizează în micile facilităţi de producţie de prin ţară. Oamenii vin la târgurile noastre în număr mare, fie din nostalgia propriei lor vieţi la ţară, fie din dorinţa de a mânca sănătos şi <verde>, fie pur şi simplu din curiozitate. Totodată, îi încurajăm pe toţi furnizorii noştri locali să se unească în asociaţii de producători, pentru a putea obţine capacităţi de producţie superioare şi a reuşi să satisfacă cererea existentă pe piaţă. Este o oportunitate deosebită, vitală pentru dezvoltarea afacerilor lor”, a spus Nicolae Danciu, senior manager la Real Romania.

    În următoarele trei weekend-uri, târgul de produse tradiţionale va fi organizat şi în celelalte magazine Real din Bucureşti: în Berceni (18-20 noiembrie), Pallady (25-27 noiembrie) şi Vitan (9-11 decembrie).
    Bucureştenii vor putea cumpăra produse cu specific maramureşean şi ardelenesc provenite de la cinci producători tradiţionali, care prezintă garanţiile unor produse fără coloranţi, conservanţi sau aditivi alimentari artificiali, folosiţi îndeobşte în industria alimentară actuală. Printre produsele prezente la eveniment, se numără delicatese din carne (inclusiv cârnaţi în untură la borcan, jumări sau mezeluri tradiţionale), prăjituri de casă (cu brânză, măr, nuci, mac), dulceţuri de afine, coacăze, nuci verzi sau delicatese precum dulceţurile de piper alb, ceapă roşie, usturoi sau ardei iute, siropuri naturale de afine, muguri de brad, mentă sălbatică, soc, mure, trandafiri etc., dar şi sosuri ardeleneşti dulci sau picante, zacuscă, pită tradiţională de făină de grâu sau de mălai şi cozonaci cu diferite umpluturi.

    Real are 25 de magazine pe piaţa locală în 18 oraşe din ţară; gama reuneşte 70.000 de produse de la peste 1.700 de furnizori, dintre care 90% sunt din România.

  • Cum comentează presa germană vizita lui Traian Băsescu la Berlin: Politicienii nu-i vor pe români în euro

    “Merkel îşi manifestă respectul profund pentru eforturile României în vederea aderării la zona euro “, scrie cotidianul elveţian Neue Zuercher Zeitung în ediţia electronică, relatând despre vizita în Germania a preşedintelui Traian Băsescu şi despre elogiile formulate de cancelar. Programul de austeritate al premierului Emil Boc şi intenţia României de a adera până în 2015 la spaţiul monedei europene nu i-au convins însă, în egală măsură, pe toţi oficialii germani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea unei campioane: Nadia şi restul lumii

    Jocurile Olimpice de la Montreal din 1976 fac parte din istoria momentelor magice din sportul mondial. Un moment de răscruce pentru gimnastica artistică al cărei viitor avea să fie schimbat total în acea zi călduroasă de iulie, în care o puştoaică înăltuţă, cu părul strâns codiţă, avea să revoluţioneze un sistem. Nadia Comăneci inventa perfecţiunea, iar meritul îi era recunoscut după un exerciţiu perfect la paralele, care a pus în dificultate până şi tabela de marcaj: nota 10.

    Cine era însă Nadia? Cum era copilul Nadia? Ce o făcea să fie atât de specială? Cum a devenit într-un timp atât de scurt universul în jurul căruia se concentra totul? Întrebările îşi găsesc răspunsul în amintiri dispersate care se adună, bucată cu bucată, şi recompun imaginea fetiţei care la 14 ani şi 252 de zile era numită “Zeiţa de la Montreal”. Colegă cu Nadia în echipa care cucerea argintul la JO din 1976, Anca Grigoraş, în prezent director tehnic al lotului feminin, creionează, pentru ProSport, un portet inedit al puştoaicei din Oneşti. “Primul 10 de la Montreal a fost un moment unic. Când eşti martorul unui asemenea eveniment, simţi că nu ai trăit degeaba în viaţă”, spune Grigoraş, mai mare decât Nadia cu patru ani şi patru zile.

    Începutul: fetiţa Nadia
    “Prima dată am văzut-o pe Nadia în sala de la Oneşti, unde ne antrenam toate. Ea avea vreo 7-8 ani şi ele, cele mai mici, erau, pentru noi, ca nişte păpuşi, toate cu codiţe şi fundiţe. După antrenamente rămâneam şi ne jucam cu ele, ne plăcea gimnastica, nu ne dădeam scoase din sală. Dintre toate acele fetiţe, Nadia ieşea însă de departe în evidenţă. Era clar încă de atunci că era ea şi restul fetelor”

    Uşurinţă de pisică şi curaj
    “Nadia avea o mobilitate extraordinară, o uşurinţă de pisică în tot ce se numeşte mişcare şi ceea ce mă uimea era felul în care lucra. Tot timpul îi spuneam: ce ar fi să încerci şi asta sau asta şi niciodată nu dădea înapoi, avea curaj să facă orice. Nu doar că încerca, însă era uimitor cât de bine reuşea să execute încă de prima dată. Lucra frumos, corect, foarte întins, cu simţ, cu ţinută, era o plăcere să o priveşti”

    Nadia se anunţă încă de la primii paşi în sală un fenomen. Drumul celor două gimnaste se desparte însă, Anca Grigoraş mutându-se cu pregătirea la Bucureşti, pe când Nadia începe să strălucească în competiţiile de juniori sub îndrumarea lui Bela şi Marta Karoly. Reîntâlnirea se produce cu trei luni înaintea JO de la Montreal, când echipa reuneşte cele mai bune fete ale momentului (Nadia, Ungureanu, Truşcă, Constantin, Grigoraş, Gabor), sub conducerea soţilor Karoly.

    Isteaţă şi introvertită
    “Mi se confirma ceea ce văzusem în acei ani la Oneşti. Toate fetele din grupa lui Karoly erau splendide, talentate, aveau elemente pe care numai la ruşi le văzusem, însă Nadia era peste toate, se detaşa de toate. Ca şi colegă era mai introvertită, părea mai timidă, era foarte modestă, o calitate pe care şi-a păstrat-o tot timpul. Nadia era genul hâtru, de o isteţime ascuţită, tăcea, tăcea, dar şi când spunea câte una, te lăsa mască “

    Supravegheate la vorbe
    “La Montreal am stat într-un apartament de trei camere, într-un bloc nou, care după competiţie urma să fie dat în folosinţă. Într-o cameră stăteam eu şi cele două colege din grupa de la Bucureşti, în alta stătea Marta cu fetele, iar o cameră era a Liei Manoliu. Discuţii foarte multe între noi nu au fost atunci, soţii Karoly erau foarte vigilenţi, aveau idei preconcepute că noi, fetele din grupa de la Bucureşti, am putea să le influenţăm negativ pe cele mici şi comunicarea era redusă la cât se putea de mult”

    Ziua perfectă
    “Toţi ne aşteptam la o notă mare. Nadia făcuse perfect la paralele. Îmi amintesc că era o linişte perfectă în sală, erau 18.000 de spectatori, dar nu se auzeau decât bliţurile fotografilor. Parcă, nu ştiu, exista o presimţire că urma să se întâmple ceva. Când a apărut nota 1.00, a fost întâi un murmur şi au început aplauzele. Nadia s-a întors de câteva ori pe podium să mulţumească şi s-a retras, însă aplauzele o chemau continuu. Nu se mai pomenise aşa ceva în gimnastică până atunci, manifestările de bucurie erau mai limitate. Trebuia să te comporţi ca o domnişoară, să te prezinţi, făceai exerciţiul, te înclinai uşor la final şi asta era. Nadia însă ieşise din orice tipar”

    Baie de mulţime
    “Ce îmi amintesc perfect din acele zile a fost sentimentul pe care l-am avut la întoarcerea în ţară. Când eram aproape să aterizăm, la Bucureşti, ne-am uitat pe geam, iar de sus, din avion, se vedea o mare de oameni, care împânzise parctic totul. Erau atât de mulţi, încât ne era teamă că nu are loc avionul să aterizeze. M-au impresionat enorm acei oameni care veniseră să ne felicite, să pună mâna pe noi, să ne pupe. Ni s-a deschis cu greu un culoar prin care am trecut şi, la final, când am ajuns lângă familiile noastre, blazerul era descheiat, bluza într-o parte, ieşită din fustă. Am simţit atâta dragoste şi energie pozitivă de la acei oameni veniţi din toată ţara, că îmi încălzeşte şi acum sufletul”

    The Perfect One
    “Simţul cred că a făcut-o pe Nadia să fie un fenomen, avea un talent extraodinar şi putea să facă în oricare alt sport – patinaj, balet – ceea ce a făcut în gimnastică. Talentul a fost completat de un psihic deosebit, o stăpânire de sine incredibilă, era un sportiv care, fără să exagerez, nu cred că se va mai naşte”

    Un 10 care a revoluţionat totul
    “Nota 10 şi-a pus amprenta pe absolut totul. Tot mapamondul a pronunţat cuvântul gimnastică, deodată lumea s-a deschis spre acest sport unde se născuse perfecţiunea. A fost şi o lovitură de presă într-un timp în care totul ajungea foarte greu la noi, toate ziarele, revistele vorbeau despre Nadia. Toată lumea ar trebui să fie mândră de acel moment, tot ce înseamnă român ar trebui să se identifice cu Zeiţa de la Montreal. Un copil a făcut istorie, iar acel copil a venit din România”

    Jocurile Olimpice de la Montreal devin istorie, iar cele două gimnaste se reunesc iarăşi, în aceeaşi echipă, pentru ultima dată, doi ani mai târziu, la Mondialele de la Strasbourg. România ocupă locul 2 (Comăneci, Eberle, Ungureanu, Vlădărău, Grigoraş, Neacşu), iar Nadia îşi confirmă statutul cu două medalii, una de aur, la bârnă, şi una de argint, la sărituri. A treia întâlnire are loc pe un plan total diferit, în 1980, cu Anca Grigoraş devenită antrenoare la lotul de la Bucureşti şi cu Nadia, care se rupe de soţii Karoly şi vine în pregătire, în Capitală.

    Lecturi, carnet de conducere, facultate
    “Abia la Bucureşti, când am început să lucrăm împreună, am descoperit-o cu adevărat pe Nadia. Avea o inteligenţă nativă, extraodinară, prindea totul foarte repede, indiferent că era vorba de antrenamente sau de învăţare, era ca un burete, absolut totul se prindea de ea. A fost o perioadă în care am văzut-o dezvoltându-se ca o floare, mergeam toţi la teatru, a citit foarte mult, a intrat la facultate, şi-a luat carnetul de conducere, a fost o creştere a spiritului enormă”

    Nadia, România…
    “Fenomenul Nadia a adus copiii la gimnastică, i-a făcut să intre în sală, să îşi dorească să îi calce pe urme. Noi îi datorăm Nadiei faima, faptul că România a devenit un punct de reper pe harta sportului, pentru că unde te duceai şi se auzea ceva de gimnastică, cuvintele cu care erai întâmpinat erau România – Nadia. În plus, s-a reuşit să se ţină ştacheta sus, chiar dacă nu a mai fost Bela antrenor”