BusinessMagazin

Blog

  • Anunţ surprinzător de la Ryanair: Tarifele din această vară vor fi mai scăzute, deşi avioanele nu vor fi pline

    Ryanair a anunţat că tarifele aeriene în sezonul de vârf al verii se vor situa sub prognozele anterioare ale companiei, o notă de prudenţă rară din partea unei industrii care a cunoscut un boom în ultimul an, raportează Financial Times.

    Directorul executiv Michael O’Leary a declarat luni că cererea generală de zboruri a fost „pozitivă”, dar a avertizat că „preţurile recente se situează sub aşteptările firmei”.

    Anterior, O’Leary a declarat că tarifele vor creşte cu până la 10% în această vară, directorul companiei aeriene fiind în prezent de părere că acestea vor înregistra „cel mult un avans modest” faţă de vara trecută, iar asta în cazul cel mai fericit.

    Companiile aeriene au raportat o cerere de călătorii în plină expansiune în ultimul an, reuşind să crească preţurile şi, pe cale de consecinţă, să înregistreze profituri uriaşe. Tarifele medii ale biletelor de avion din Europa au fost cu 20-30% mai mari în vara anului 2023 faţă de 2019, potrivit datelor UE.

    Analiştii şi directorii din industrie se aşteaptă în continuare la o vară puternică şi profitabilă pentru companiile aeriene din Europa, dar comentariile lui O’Leary semnalează faptul că disponibilitatea consumatorilor de a suporta tarife mai mari are limitele sale.

    Ryanair a raportat un salt de 34% al profitului după impozitare, la un nivel record de 1,9 miliarde de euro pentru cele 12 luni până la sfârşitul lunii martie. Profitul a fost obţinut în pofida unor costuri mai mari, inclusiv a unei creşteri de 32% a facturii pentru combustibil, care a ajuns la 5,14 miliarde de euro.

    Compania aeriană listată la Dublin nu a oferit indicaţii pentru actualul exerciţiu financiar, dar se aşteaptă la o creştere a numărului de pasageri cu 8%, ajungând la o cifră cuprinsă între 198 şi 200 de milioane, un ritm de creştere uşor mai lent decât în anul precedent.

  • Nicuşor Dan se împrumută de la bancă pentru a finanţa campania electorală

    „Trebuie să împărţim între precampanie şi campanie, pentru că în precampanie lucrurile sunt reglemetate într-o măsură relativ mică de Legea finanţării partidelor. În precampanie am primit aproximativ 2,1 milioane de lei, adică 400.000 de euro, din care 100.000 de euro de la USR şi restul de aproximativ 310.000 de euro de la cetăţeni, prin donaţii de la cam 3000 de oameni, toţi cetăţeni români. care au donat. Astea sunt veniturile”, spune Nicuşor Dan.

    Cheltuielile sale din precampania electorală au fost, potrivit acestuia, au fost de ordinul a 180.000 de euro pe panotaj stradal, între 150.000 şi 180.000 de euro pebntru publicitate online, respectiv postări pe Facebook sponsorizate Google, iar sondaje şi cercetări focus-grupuri 30.000 de euro.

    „Pentru campanie lucrurile sunt reglementate. Fiecare candidat are voie să folosească pentru poziţia de primar al municipiului 660.000 de lei, pe care intenţionez să îi împrumut. Statul dă această sumă înapoi tuturor candidaţilor care fac 3%. Pentru moment am împrumutat de la banca la care am cont o parte (din bani-n.r.)”, încheie Dan.

  • Lideri de piaţă. Antreprenorii români domină sectoare-cheie din economie

    ♦ Au început fie în domenii pe care le-au studiat înainte de ’90, fie acolo unde au sesizat o nevoie a pieţei, fiind de multe ori deschizători de drumuri şi plecând în business deseori doar cu ambiţie şi cu un „pumn de economii” la purtător. Nu au vândut afacerile, deşi de multe ori au avut oferte foarte bune pe masă, dar nici nu au dat înapoi atunci când pe piaţă au intrat rând pe rând multinaţionale cu bugete impresionante de marketing. În multe sectoare sunt chiar antreprenori mici, care încă sunt şi proprietari şi vânzători şi contabili, dar şi şoferi. Acesta este „portretul robot” al antreprenorilor din domenii clar dominate de oameni de afaceri locali şi care au izbutit să fie chiar şi lideri în multe sectoare din economie. Care sunt domeniile în care românii reuşesc să fie competitivi şi să domine ca număr, dar şi ca nivel al afacerilor?

    Antreprenorii români au o prezenţă puternică pe piaţa farma, unde au dezvoltat companii şi cu afaceri de peste un miliard de lei, dar şi în transporturi, unde ocupă poziţii de lider pe calea ferată, transportul naval şi chiar în transportul rutier. Mai mult, companiile antreprenoriale româneşti domină şi sectoare precum construcţii, unde lider al pieţei este o firmă dezvoltată de un român, dar şi sectorul alimentar sau turism, fie că este vorba de hoteluri sau restaurante.

     

    Piaţa farma: antreprenori de profesie farmacişti au dezvoltat businessuri de miliarde de lei

    Retailul farmaceutic este în continuare dominat de antreprenori locali, afacerile regionale cu zeci sau sute de farmacii sunt deţinute în special de farmacişti,  care au pornit în urmă cu mai bine de două decenii o afacere proprie în domeniul în care s-au pregătit.

    Cel mai mare jucător atât ca număr de unităţi, cât şi după cifra de afaceri rămâne Catena, reţeaua de farmacii construită de antreprenoarea Anca Vlad. Distribuitorul de medicamente Fildas şi reţeaua de farmacii reprezintă un grup care a depăşit afaceri de 12 miliarde de lei (2,5 miliarde de euro) în 2022. Antreprenoarea Anca Vlad punea în 1993 bazele distribuitorului de medicamente Fildas Trading, cea mai mare companie din acest sector după rezultatele din 2022. Mai mult, de la o reţea de 30 de farmacii în judeţul Argeş, în 1999, antreprenoarea a reuşit să pună Catena pe primul loc în retailul farmaceutic. Brandul Catena, cu peste 900 farmacii la nivel naţional, domină o piaţă în continuă mişcare, unde jucătorii cumpără farmacii pentru consolidare. Businessul Catena a depăşit 6,3 miliarde de lei în 2022, plus 23%.  Evoluţia Catena a fost una graduală, prin achiziţii sau deschideri de unităţi noi. În ultimii ani, mai mulţi dintre jucătorii mari au mers şi în oraşele mai mici, având în vedere competiţia din marile centre, dar şi creşterea puterii de cumpărare a pacienţilor şi dezvoltarea zonei private de sănătate.

    În rândul companiilor de peste 1 mld. lei a intrat şi Dona, reţeaua condusă de medicul Eugen Banciu, care numără  345 de farmacii, majoritatea proprii, dar şi câteva zeci în sistem de franciză.

    Şi Farmacia Tei, fondată de antreprenoarea Roxana Maftei, a fost la un pas de pragul de 1 mld. lei în 2022 şi chiar a depăşit acest prag anul trecut. Modelul de business pus pe piaţă de antreprenoarea a urmat politica preţurilor mici, diversitatea gamei de produse şi dezvoltarea unor adevărate supermarketuri de produse farma.

    În piaţă mai are o prezenţă puternică şi Ropharma, reţeaua de 160 de farmacii condusă de antreprenorul Mihai Miron, care a trecut de pragul de 500 mil. lei în 2022.

    Acum, din spatele acestor afaceri controlate de antreprenori locali vine următoarea generaţie în cazul multor afaceri de familie.

    Restul jucătorilor din piaţă au o acoperire regională, la nivelul câtorva judeţe în care şi-au extins prezenţa. Zona Dobrogei, spre exemplu, este dominată de lanţul de farmacii Minifarm (fondat de Valentina Călin), care s-a dezvoltat cu unităţi în judeţele Tulcea şi Constanţa, cu afaceri de 319 milioane de lei în 2022.
    Minifarm a avut o expansiune accelerată pe piaţa locală.

    În ultimii cinci ani, clasamentul celor mai mari cinci jucători din retailul farmaceutic s-a menţinut, într-o piaţă din care nu au lipsit tranzacţiile. Datele de la Statistică indicau un număr total de 8.135 de unităţi farmaceutice la nivel naţional în 2022.

     

    Industria alimentară, între adaptarea antreprenorului la piaţă şi dorinţa de a creşte

    Deşi în ultimii ani, odată cu achiziţiile făcute de marii jucători internaţionali, poziţia de lider mai este deţinută de antreprenori în doar câteva domenii din industria alimentară, antreprenorii români domină ca număr toate sectoarele dintr-un domeniu unde businessul total ajunge anual la 72 de miliarde de lei. Astfel, în producţia cărnii de pui, în conserve din carne, în fabricarea produselor de morărit, dar şi în sectorul mezelurilor, antreprenorii locali demonstrează încă o dată puterea românilor în business. Astfel, în industria cărnii de pui cei mai mari jucători sunt Transavia, grupul Agricola şi Carmistin.

    „Cred că în industria alimentară predomină companiile româneşti, în primul rând, date fiind condiţiile de muncă din sector, nu din cele mai uşoare. Apoi, vorbim de o piaţă volatilă – dacă nu eşti atent, o scapi printre degete! De asemenea, vorbim de marje mici de profit, care nu sunt chiar foarte atractive, mai ales că domeniul necesită investiţii mari. Nu în ultimul rând, profilul cetăţeanului antreprenor român este mai potrivit pentru această industrie decât pentru altele”, a spus Grigore Horoi, preşedintele grupului Agricola, unul dintre cei mai mari jucători din sectorul cărnii de pui.

    Deşi în industria cărnii de pui s-au făcut câteva tranzacţii, nu au fost deal-uri care să fi schimbat semnificativ peisajul dintr-un sector care generează anual o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei (doar prelucrarea şi conservarea cărnii de pasăre). Conform datelor de la Registrul Comerţului, în acest sector activează circa 70 de firme.

    La rândul lui, Radu Timiş Jr., CEO al grupului Cris-Tim, lider pe piaţa de mezeluri, crede că  este vorba despre obiceiurile de consum specifice româneşti şi gustul local distinct al produselor, dar şi despre ataşamentul faţă de tradiţie, capacitate de adaptare la nevoile pieţei, dar şi de determinarea antreprenorilor prezenţi pe piaţa de produse alimentare.

    “Românii rămân ataşaţi de gusturile tradiţionale şi preferă produsele dezvoltate local, ceea ce oferă un avantaj companiilor autohtone. De asemenea, atomizarea pieţei este un alt aspect. În mezeluri, piaţa s-a lansat imediat după revoluţie şi este foarte segmentată între mai mulţi jucători români, de diverse dimensiuni. Un al treilea aspect important este tipologia antreprenorului român – oameni tineri, cu o mare dorinţă şi determinare de a reuşi”, a spus managerul, care conduce un grup cu o cifră de afaceri de peste 907 milioane de lei în 2022.

    Mezelurile sunt sunt exemplu de piaţă unde companiile antreprenoriale au reuşit să se dezvolte. Cris-Tim, Fox, Aldis sunt doar câteva exemple de branduri locale care s-au dezvoltat pe piaţă. De asemenea, conservele sunt iar un domeniu în care antreprenorii au reuşit să se dezvolte, mai ales contextul pieţei favorabil, cu o tradiţie pentru borcane cu dulceţuri, zacuşcă, dar şi preparate din carne care să reziste toată iarna.

    „Considerăm că unul dintre factorii principali este reprezentat de dorinţa antreprenorilor de a creşte şi susţine produsele româneşti şi implicit industria românească. Cu siguranţă, dorinţa de a crea locuri de muncă, de a susţine şi promova produsele şi reţetele româneşti atât de apreciate de către consumatorii din ţară dar şi cei de peste hotare reprezintă un alt factor pentru care companiile antreprenoriale româneşti predomină în industria alimentară”, spun reprezentanţii Scandia Food, un grup prezent în domenii precum conserve, mezeluri, snackuri, dar şi produse congelate.

     

    Transporturile, un alt pariu câştigător pentru antreprenorii români

    Şi în transporturi companiile fondate de antreprenori români au o prezenţă puternică, în domeniul rutier, pe calea ferată sau în transportul naval.

    Grupul de transport International Alexander din Arad va depăşi până la final de an pragul de 300 de mil. euro  afaceri.

    Grupul de logistică şi transport marfă International Alexander din Arad, fondat de Simion şi Loredana Apreutese, cel mai mare jucător de pe această piaţă, estima că va depăşi  pragul de 300 de milioane de euro afaceri anul trecut. Grupul asigură servicii de transport multimodal, pe cale rutieră, pe apă sau aer şi oferă şi soluţii logistice, funcţionând şi ca o casă de expediţii. Compania livrează marfă pentru clienţi din industria auto, IT dar şi pentru cei din FMCG.

    În prezent, grupul are operaţiuni în România, Ungaria, Serbia, Cehia şi 2.800 de angajaţi.

    Anul trecut, fondatorii grupului International Alexander au preluat 25% din acţiunile Moov Leasing. De altfel, holdingul Internaţional Alexander, din care fac parte 20 companii independente, şi-a consolidat în mod constant poziţia pe piaţa de  transport şi logistică.

    În topul celor mai mari companii intră şi transportatorul rutier Dolo Trans Olimp (DTO), controlat de antreprenorul Cristian Dolofan, care ajuns la o cifră de afaceri de 97 milioane de euro anul trecut. Principalul sector de activitate pentru companie este cel automotive, atât cu autocamioanele specializate cât şi cu cele de transport mărfuri generale.

    Pe calea ferată, în transportul de mărfuri, lider este Grup Feroviar Român, cea mai importantă companie a grupului Grampet, controlată de Gruia Stoica, ce a depăşit anul trecut pragul de un miliard de lei în 2022. GFR este operator în
    8 ţări în prezent, România, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Serbia, Croaţia, Slovenia şi Austria.

    Grup Feroviar Român (GFR) a fost înfiinţat în urmă cu 20 de ani. Grupul din care face parte deţine fabricile Reva Simeria, Electroputere VFU Paşcani, Reloc Craiova şi Electroputere VFU Craiova. 

    În transportul naval tot o companie fondată de un antreprenor român este lider, cu cea mai mare flotă de pe Dunăre.  Bazele grupului TTS, care şi-a crescut afacerile de la an la an, au fost puse în 1996 de către Mircea Mihăilescu, un antreprenor care a atras în 2012 International Finance Corporation (IFC), divizia de investiţii a Băncii Mondiale, în firma Transport Trade Services (TTS), printr-o investiţie de 12 mil. euro de tip private equity.

    Grupul TTS deţine cea mai mare flotă fluvială din bazinul dunărean, formată din unităţi fluviale cu o capacitate de peste 800.000 de tone, macarale plutitoare, precum şi terminale portuare proprii în Constanţa şi în 7 porturi fluviale dunărene.

    Anul trecut, Consiliul Concurenţei a aprobat achiziţia  operatorului  portuar Decirom pentru un preţ de 22  milioane de euro.

     

    Antreprenorii români domină şi piaţa de curierat

    FAN Courier, liderul pieţei locale de curierat, o companie fondată în 1998 de Felix Pătrăşcanu, Adrian Mihai şi Neculai Mihai, a sărit pragul de un miliard de lei (200 mil. euro) în 2022, iar anul trecut a raportat creştere şi afaceri de 250 de mil. euro).

    Focusul companiei anul trecut  a fost extinderea şi consolidarea businessului în regiune şi digitalizarea şi dezvoltarea de soluţii alternative de livrare. Mai mult, compania are în plan în acest an să devină liderul pieţei de curierat din Republica Moldova, piaţă pe care a început investiţiile în noiembrie 2021, ca parte a strategiei de dezvoltare regionale. Investiţiile pentru construirea şi dezvoltarea reţelei în Republica Moldova se ridică în primii doi ani la 5 milioane euro, pentru acest an fiind bugetate alte 3 milioane euro.

     

    Construcţiile, meci strâns între antreprenori şi multinaţionale

    Producţia de materiale de construcţii, un sector care merge mână în mână cu piaţa imobiliară, este unul dintre domeniile în care românii merg în tandem cu giganţii internaţionali. Printre cele mai vizibile branduri locale sunt TeraPlast (ferestre, instalaţii etc.), Bilka (acoperişuri metalice) sau Casa Noastră (ferestre şi uşi). Însă dacă ne uităm la clasamentul general vedem că topul în funcţie de cifra de afaceri este condus de producători de ciment cu acţionariat străin precum Holcim, Romcim, HeidelbergCement.

    Pe de altă parte, în ceea ce priveşte constructorii, familia Umbrărescu şi-a adjudecat prima poziţie, după ce ani la rând în fruntea clasamentului s-au aflat companii austriace precum Strabag sau PORR sau italieneşti (Astaldi). Spedition UMB, Tehnostrade şi Sa & Pe Construct sunt companiile cu care familia Umbrărescu a ajuns pe podium în sectorul construcţiilor, iar Autostrada Moldovei, cea la care grupul lucrează, va fi cea care probabil va aduce încă un plus la business. Alte nume româneşti importante din domeniul construcţiilor sunt Construcţii Erbaşu, controlat de familia cu acelaşi nume, CON-A Operations, compania deţinută de antreprenorul Mircea Bulboacă din Sibiu, şi Bog’Art, deţinut de Raul Doicescu.

    Turismul, dominat de businessurile antreprenorilor români

    Pe piaţa hotelieră lider este o companie controlată de un antreprenor local. Omul de afaceri George Copos, care controlează în prezent cel mai mare business din turism, compania ANA Hotels, cu şase hoteluri, a intrat în afaceri în urmă cu mai bine de trei decenii, când a deschis o cofetărie în Capitală şi a dezvoltat ulterior afaceri şi pe piaţa hotelieră. A pariat pe sectoare diferite şi a construit un holding care era cunoscut prin diversitatea activităţilor, însă astăzi antreprenorul îşi concentrează investiţiile în compania hotelieră.

    Compania pe care o controlează, ANA Hotels, cuprinde în prezent şase hoteluri, InterContinental Athenee Palace (fostul Athenee Palace Hilton) şi Crowne Plaza din Bucureşti, hotelurile Sportul, Bradul şi Poiana din Poiana Braşov dar şi hotelul Europa din staţiunea Eforie Nord.

    În anul de referinţă 2019, cel mai bun an din turism, Ana Hotels se afla pe primul loc în topul companiilor hoteliere la nivel naţional, cu o cifră de afaceri de 167 milioane lei, potrivit mfinante.ro. Pe acelaşi loc s-a plasat şi în 2022, când compania a reuşit să se apropie de cifra de afaceri înregistrată în cel mai bun an din turism, după doi ani grei de pandemie.

    Debutul omului de afaceri în industria hotelieră a fost reprezentat de preluarea în 1996 a trei hoteluri în Poiana Braşov (Bradul, Poiana şi Sportul). Tot în acel an omul de afaceri  a achiziţionat hotelul Flora din partea de nord a Capitalei, pe care l-a renovat şi reclasificat şi a pus pe el brandul Crowne Plaza.  Ulterior  antreprenorul a cumpărat clădirea în care funcţionează hotelul InterContinental Palace Hilton (fostul Athenee Palace Hilton) şi hotelul Europa de la mare.

    Alţi antreprenori importanţi în turism sunt fraţii Marius şi Emil Cristescu, Alin Burcea, Lucia Morariu, Dragoş Anastasiu, Gheorghe Mărginean, Radu Enache sau Aurel Alexandru Munteanu.

    Tot un antreprenor român domină piaţa locală de restaurante: grupul City Grill, fondat de Dragoş Petrescu, este unul din cei mai importanţi jucători de pe această piaţă, prin prisma cifrei de afaceri, respectiv 44 mil. euro în 2022.

    Compania administrează aproape 20 de restaurante. Este vorba de localuri istorice, precum Caru’ cu Bere sau Pescăruş, pe care grupul doar le operează, dar şi de unele ale companiei, pe care le deţine, sub branduri precum City Grill sau Buongiorno.

  • Citatul săptămânii. Margaret Franklin, CFA Institute: Cred că ultimii 20 de ani au fost remarcabili pentru România. România are pământ, are energie, are angajaţi calificaţi şi are capacitate de dezvoltare în toate acele domenii

    „Cred că ultimii 20 de ani au fost remarcabili pentru România. România are pământ, are energie, are angajaţi calificaţi şi are capacitate de dezvoltare în toate acele domenii. Cred că centrele de date, oamenii calificaţi în administrarea de date, precum şi programatorii, tehnologia joacă un rol mult mai important în industria de management al investiţiilor. Acest lucru este valabil şi aici, în România. Ştim că autorităţile de reglementare de aici sunt foarte dornice de tipurile de informaţii politice pe care le putem furniza. Acum aveţi nevoie de abilităţi în ESG, de abilităţi în gestionarea datelor şi inteligenţă artificială, aveţi nevoie de abilităţi pe pieţele private şi din ce în ce mai mult în managementul averii.“

    Margaret Franklin, preşedinte şi CEO al CFA Institute

  • Schimbările climatice şi războiul pun în pericol comerţul internaţional, avertizează ONU

    „Pe de o parte, avem geopolitica şi, pe de altă parte, schimbările climatice, care afectează principalele rute maritime ale lumii”, a declarat Rebeca Grynspan, secretar general al UNCTAD, agenţia ONU responsabilă cu comerţul şi dezvoltarea, conform AFP.

    Aceste două conflicte provoacă „perturbări” pe Canalul Suez, în Marea Roşie şi în Marea Neagră, în timp ce încălzirea globală duce la reducerea traficului pe Canalul Panama, a precizat Rebeca Grynspan.

    Aceste „perturbări (…) ne afectează pe toţi, ele generează blocaje foarte importante” şi au un „impact asupra inflaţiei internaţionale şi a preţurilor celor mai importante bunuri”, a adăugat ea, subliniind că 80% din comerţul mondial se bazează pe transportul maritim.

    Aproximativ 6% din comerţul maritim mondial trece prin Canalul Panama, iar joi autorităţile au crescut numărul de treceri zilnice ale navelor de la 27 la 31, o cifră mai mică decât înainte de seceta actuală din această ţară (39).

    Spre deosebire de Canalul Suez, Canalul Panama nu foloseşte apă de mare, ci apă dulce provenită din precipitaţii pentru a funcţiona, ceea ce îl face mai vulnerabil la încălzirea globală, care ar putea duce la o reducere a precipitaţiilor.

    Ca răspuns la această situaţie, Mexicul a inaugurat în decembrie o linie de cale ferată, menită să fie o alternativă la Canalul Panama. În februarie, Honduras a prezentat un proiect de construire a unei căi ferate pentru trenurile de marfă între oceanele Pacific şi Atlantic. Dar Tegucigalpa nu dispune de fonduri.

    Jan Hoffmann, şeful departamentului de comerţ şi logistică din cadrul UNCTAD, a subliniat totuşi că transportul maritim este mai ieftin decât cel terestru. „Suntem sceptici în ceea ce priveşte alternativa podurilor terestre, (un) coridor bi-occeanic”, a spus el.

    Canalul Panama va permite trecerea a 32 de nave începând cu 1 iunie. Precipitaţiile din bazinul hidrografic al canalului asigură apă potabilă pentru 58% din populaţia din Panama.

  • Compania Carmolimp din Braşov lansează micii ”Litălşi” pe Broadway, în cadrul Zilei României la New York, pe 16 iunie

    Compania braşoveană CarmOlimp, controlată de familia Şoneriu, a investit peste 1,5 milioane de  euro în dezvoltarea unui nou brand de mici, „Litălşi”, care va fi lansat la New York, cu ocazia unui eveniment dedicat României organizat pe 16 iunie pe faimoasa stradă Broadway.

    “E timpul sa ducem cele mai interesante produse tradiţionale româneşti in inima unuia dintre cele mai populare oraşe din lume – New Yorkul. Practic, vom închide Broadway pentru o zi şi vom scoate în prim-plan cultura românească si tradiţionalii mici. Vrem să deschidem şi o nouă piaţă pentru micii cu care noi suntem atât de obişnuiţi, dar pe care americanii abia acum îi descoperă, însă ne vom axa pe dezvoltarea pe piaţa românească, care va fi baza acestui business. In Romania vrem sa construim cel mai puternic brand de mici din piaţă, care vine la pachet cu un sistem de francizare si cu o aplicaţie de livrare si promovare a businessului.”, a declarat Valentin Şoneriu, director CarmOlimp.

    Evenimentul “Romania Day on Broadway” a avut loc prima dată în anul 2000 şi este organizat de Ambasada României din Statele Unite ale Americii, Consulatul General al României din New York şi Institutul Cultural Roman. La editia din acest an sunt aşteptati peste 500.000 de participanţi şi va include un program care vizează prezentarea obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti.

    “Nu este o demonstraţie de forţă, deşi înţeleg ca aşa pare. A pornit mai mult ca o glumă, din dorinţa de a face lucrurile altfel. Am fi fost dispuşi să îi dăm şi gratis, doar de dragul promovării Litălşi – nişte mititei.”, a mai spus Valentin Şoneriu.

    CarmOlimp este, în prezent, unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa de HoReCa, activând în domeniu din 1993. Compania  deţine un model de business integrat, care include ferme, abator şi o fabrică de mâncare gătită.

     

  • Vreme instabilă şi temperaturi în scădere în următoarele zile în România

    Meteorologii au emis, luni, prognoza pentru perioada 20 mai – 2 iunie.

    BANAT

    Estimarea meteorologică pentru ultima decadă a lunii mai şi pentru primele zile din iunie indică un regim termic în general apropiat de normalul climatologic caracteristic acestei perioade. Media regională a temperaturilor maxime va fi cuprinsă între 24 şi 28 de grade, iar a celor minime între 12 şi 14 grade, cele mai scăzute valori termice urmând a se înregistra în perioada 22…24 mai. Ploi pe arii mai extinse şi cantităţi de apă însemnate se vor înregistra în perioada 21 – 25 mai şi la început de iunie. Intervale cu ploaie vor fi şi în restul intervalului, în special în timpul după-amiezilor, dar pe arii restrânse.

    CRIŞANA

    În prima săptămână pe fondul accentuării instabilităţii atmosferice vor fi variaţii termice, în special în regimul diurn, astfel de la o medie ce va creşte la 28 de grade în ziua de marţi (21 mai) se va ajunge la 24…25 de grade în perioada 22 – 24 mai, iar pentru restul intervalului sunt estimate valori în general de 26…27 de grade. Media temperaturilor minime va fi de 12…13 grade, uşor mai ridicată în data de 22 mai, când se va situa în jurul a 14 grade. Probabilitatea pentru ploi pe arii mai extinse şi cantităţi de apă însemnate va fi mai ridicată în perioada 21 – 25 mai şi la început de iunie. Intervale cu ploaie vor fi şi în restul intervalului, în special în timpul după-amiezilor, dar pe arii restrânse.

    TRANSILVANIA

    În prima săptămână pe fondul accentuării instabilităţii atmosferice vor fi variaţii termice, în special în regimul diurn, astfel de la o medie ce va creşte la 26 de grade în ziua de marţi (21 mai) se va ajunge la 22 de grade în ziua de 23 mai, iar pentru restul intervalului sunt estimate valori în general de 25…26 de grade. Media temperaturilor minime va fi de 8…10 grade, uşor mai ridicată în 23 mai şi la început de iunie. Probabilitatea pentru ploi însemnate cantitativ va fi mai ridicată în 23 şi 24 mai şi la început de iunie. Intervale cu ploaie vor fi şi în restul intervalului, în special în timpul
    după-amiezilor, dar pe arii restrânse.

    MARAMUREŞ

    Intervalul va debuta cu o vreme mai caldă decât în mod obişnuit, respectiv o creştere a temperaturilor maxime la 27…28 de grade în ziua de marţi (21 mai), însă pe fondul accentuării instabilităţii atmosferice se va produce o răcorire în zilele de miercuri şi joi (22 şi 23 mai) când sunt estimate valori în jurul a 23 de grade. Pentru sfârşitul de mai şi începutul de iunie, media temperaturilor maxime se menţine la peste 25…26 de grade. Media temperaturilor minime va fi de 11…12 grade pe tot parcursul intervalului. Vor fi ploi în prima săptămână, pe arii mai extinse în perioada 22 – 25 mai, când şi cantităţile de apă vor fi însemnate. Intervale cu ploaie vor fi şi în a doua săptămână, mai probabile şi din nou în extindere spre finalul lunii mai şi la început de iunie.

    MARAMUREŞ

    Intervalul va debuta cu o vreme mai caldă decât în mod obişnuit, respectiv o creştere a temperaturilor maxime la 27…28 de grade în ziua de marţi (21 mai), însă pe fondul accentuării instabilităţii atmosferice se va produce o răcorire în zilele de miercuri şi joi (22 şi 23 mai) când sunt estimate valori în jurul a 23 de grade. Pentru sfârşitul de mai şi începutul de iunie, media temperaturilor maxime se menţine la peste 25…26 de grade. Media temperaturilor minime va fi de 11…12 grade pe tot parcursul intervalului. Vor fi ploi în prima săptămână, pe arii mai extinse în perioada 22 – 25 mai, când şi cantităţile de apă vor fi însemnate. Intervale cu ploaie vor fi şi în a doua săptămână, mai probabile şi din nou în extindere spre finalul lunii mai şi la început de iunie.

    DOBROGEA

    În prima zi a intervalului valorile termice se vor situa în continuare uşor sub normalul climatologic, însă tendinţa va fi de încălzire în zilele următoare, astfel că media temperaturilor maxime va urca la 24…25 de grade, iar la început de iunie sunt posibile valori de peste 25…26 de grade. Evoluţia va fi asemănătoare şi în regimul nocturm, respectiv o creştere a minimelor de la 10 grade, până spre valori în general de 13…14 grade. Probabilitatea pentru ploi va fi mai ridicată în jurul datei de 23 mai şi spre finalul intervalului de anticipaţie (la final de mai şi început de iunie).

    MUNTENIA

    Tendinţa generală va fi de încălzire la nivelul acestei regiuni, însă în primele zile, pe fondul nebulozităţii sau a instabilităţii mai accentuate vor fi variaţii în regimul diurn, respectiv o medie ce va oscila între 23 şi 25 de grade. Pentru perioada 24 mai – 2 iunie, prezenta estimare indică valori termice maxime în general de 26…28 de grade. Temperaturile minime vor fi în jurul a 10 grade în primele nopţi, apoi cu mici variaţii se vor situa între 12 şi 14 grade. Probabilitatea pentru ploi va fi mai ridicată în perioada 22 – 25 mai, când sunt posibile şi cantităţi de apă însemnate, dar şi după 30 mai. Intervale cu ploaie vor fi şi în restul intervalului, în special în timpul după-amiezilor, dar pe arii restrânse.

    OLTENIA

    În primele zile, pe fondul nebulozităţii sau a instabilităţii mai accentuate vor fi variaţii în regimul diurn, respectiv o medie ce va oscila între 22 şi 24 de grade. După aceste zile mai răcoroase, media temperaturilor maxime se va situa în jurul a 26 de grade. Media temperaturilor minime va fi cuprinsă între 11 şi 14 grade, cu cele mai ridicate valori la început de iunie. Ploi pe arii mai extinse şi cantităţi de apă însemnate se vor înregistra în perioada 21 – 25 mai şi posibil la început de iunie. Intervale cu ploaie vor fi şi în restul intervalului, în special în timpul după-amiezilor, dar pe arii restrânse.

    LA MUNTE

    În primele zile, pe fondul nebulozităţii sau a instabilităţii mai accentuate vor fi variaţii în regimul diurn, respectiv o medie ce va oscila între 12 şi 15 de grade. Pentru perioada 24 mai – 2 iunie, prezenta estimare indică valori termice maxime în jurul a 16 grade. Media temperaturilor minime va fi de 7…8 grade pe tot parcursul intervalului. Vor fi ploi în perioada 22 – 25 mai, când şi cantităţile de apă vor fi însemnate. Intervale cu ploaie vor fi şi în restul intervalului, mai probabilie şi din nou în extindere la final de mai şi început de iunie.

  • Între ciocan şi nicovală: Inteligenţa Artificială va distruge milioane de joburi, dar oamenii care ştiu să o folosească pentru asta vor fi ultimii care pleacă

    Inteligenţa artificială ameninţă cu dispariţia milioane de joburi. Cei mai bine poziţionaţi oameni în faţa acestei probleme sunt cei care învaţă acum cum să profite de această tehnologie pentru a rămâne competitvi şi relevanţi, scrie CNCB.

    „Inteligenţa artificială nu vă va înlocui. Vei fi înlocuit de cineva care poate folosi AI”, a declarat Laurence Liew, director pentru inovaţie AI la AI Singapore, în cadrul evenimentului Salesforce World Tour Essentials din Singapore.

    În timp ce o mulţime de profesionişti se tem că AI le va înlocui locul de muncă, o mare parte din şefii de companii, aproximativ  55%, sunt îngrijoraţi de lipsa de oameni abili pentru a ocupa poziţiile lăsate libere.

    Lipsa de talente este o problemă reală, prin urmare  angajaţii care pot lucra cu inteligenţa artificială sunt avantajaţi.

    71% dintre liderii de companii spun că ar prefera un candidat cu mai puţină experienţă, dar care are aceste competenţe, în locul unuia mai experimentat care nu are aceste abilităţi.

    Deşi AI a fost în centrul atenţiei încă de la lansarea ChatGPT de la OpenAI în noiembrie 2022, marile companii  nu s-au grăbit să integreze tehnologia şi să ajute la perfecţionarea talentelor de care deja dispun.

    În timp ce 79% dintre directori consideră că firma lor ar trebui să adopte AI pentru a rămâne competitivă, presiunea de a genera un randament imediat al investiţiilor a încetinit tranziţia către AI.

    Drept urmare, angajaţii din întreaga lume iau problema în propriile mâini, învăţând să folosească singuri tehnologia.

    Experţii spun că una dintre cele mai mari probleme legate de a învăţa să lucrezi cu inteligenţa artificială pe cont propriu este că mulţi oameni nu ştiu cum să o facă în siguranţă şi în mod eficient.

    Pe internet, există multe instrumente de inteligenţă artificială „gratuite”, cum ar fi ChatGPT, dar experţii spun că aceste instrumente nu sunt de fapt gratuite, pentru că cine interacţionează cu programul nu face altceva decât să alimenteze baza de date cu ajutorul căreia programul lucrează.

    „Nu există nimic gratuit în această lume. Datele tale sunt marfa pe care o tranzacţionezi”, a mai declarat Liew.

    Deşi instrumentele de inteligenţă artificială pot părea încă străine, până anul viitor, „va fi ca şi cum ai şti cum să foloseşti corectorul ortografic din Microsoft Word”, a conchis Liew.

  • Întâlnire de urgenţă a guvernului iranian

    Guvernul iranian se reuneşte luni într-o întâlnire de urgenţă, a anunţat presa de stat din Iran. Pe ordinea de zi ar putea fi discuţii despre succesorii celor decedaţi în accidentul de elicopter de duminică. De asemenea, s-ar putea discuta despre organizarea ceremoniilor de doliu.

    Membrii Guvernului iranian au fost convocaţi luni la o „întâlnire urgentă”, după ce s-a aflat că preşedintele Ebrahim Raisi şi ministrul de externe al ţării se numără printre victimele accidentului de elicopter, potrivit agenţiei de ştiri de stat IRNA, citate de CNN.

    Scaunul ocupat de obicei Raisi a rămas neocupat, pe el fiind aşezat un obiect negru, simbol al doliului. Miniştrii vor discuta despre măsurile urgente care vor fi luate şi despre succesorii celor decedaţi.

    Potrivit primelor informaţii, vicepreşedintele iranian Muhammad Mukhbar urmează să devină preşedinte al Iranului. El va prelua funcţiile preşedintelui până la organizarea de alegeri în termen de maximum 50 de zile.

    Detaliile legate de ceremoniile de doliu vor fi anunţate în viitor, a informat presa de stat FARS News Agency.

  • De unde vine deficitul bugetar record din 2023? Cheltuielile cu Armata şi lucrările de infrastructură nu explică derapajul bugetar: Armata a cheltuit 4,4 mld. lei cu achiziţii militare, iar volumul de lucrări de infrastructură scade. Cheltuielile cu salariile bugetarilor şi cu bunuri şi servicii cresc cu 20%

    Guvernul Ciolacu a făcut, la trei luni din 2024, un deficit bugetar record, de 36 mld. lei, adică 2% din PIB-ul care ar urma să fie de aproximativ 1.700 de lei în 2024. Cu mai multe ocazii, premierul sau alţi membri ai cabinetului de miniştri au spus că de vină sunt cheltuielile militare pentru creşterea deficitului. Cifrele de la Ministerul Apărării Naţionale (MApN) arată însă că doar 4,4 mld. lei au fost cheltuiţi pentru achiziţii de tehnică şi armament militar. Or, deficitul bugetar a ajuns la 36 mld. lei, iar la „cheltuieli de capital” sunt consemnate de către Finanţe plăţi de 15 mld. lei, triplu faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut.

    „În perioada ianuarie-martie 2024, prin Direcţia generală pentru armamente, au fost efectuate plăţi pentru înzestrarea Armatei Române în valoare de 4,4 miliarde lei”, a transmis Ministerul Apărării Naţionale, într-un răspuns adresat ZF.

    De altfel, guvernul a mai spus că alocă sume record pentru Apărare, în special în situaţia în care de doi ani România s-a trezit cu un război la graniţă. Pentru 2023, România a alocat un buget de 2,5% din PIB destinat apărării, dar cheltuielile efective au fost, atunci când s-a tras linie la final de an, de numai 1,6% din PIB.

    Din datele de la MApN reiese clar: deficitul bugetar record de 36 mld. lei din T1/2024 şi triplarea cheltuielilor cu investiţiile din bugetul de stat (15 mld. lei) sunt departe de a putea fi justificate de cheltuieli cu înzestrarea Armatei, care au fost de numai 4,4 mld. lei.

    Cheltuielile de capital, adică investiţiile de la bugetul de stat, au fost de 15 mld. lei în T1, triple faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cum este clar că triplarea nu vine din cheltuieli militare, intuitiv majorarea cheltuielilor cu investiţiile ar trebui să vină din lucrări de infrastructură: autostrăzi, căi ferate, infrastructură energetică, poduri etc. Datele merg, de obicei, mână în mână: dacă la Finanţe se văd majorări ale cheltuielilor de capital, la INS se văd creşteri ale volumelor de lucrări de infrastructură. În T1/2024, însă, datele sunt divergente: lucrările de infrastructură scad (-1%) în primele două luni din an, dar cheltuielile cu ele se triplează.

    Cum se explică? Analiştii financiari au spus în mai multe rânduri, încă de la finalul lui 2023: ca în fiecare an, guvernul a amânat cheltuieli pe final de an, ca să cosmetizeze deficitul bugetar. Sunt plăţi pentru infrasructură, dar sunt plăţi pentru lucrări din 2023. În mod firesc, dacă plăţile au întârziat, lucrările nu au mai avansat şi aşa se explică şi stagnarea volumului de lucrări de infrastructură de la INS.

    De unde a mai venit deficitul? Cifrele vorbesc singure: guvernul şi-a bugetat să crească cheltuielile cu salariile bugetarilor cu 11% şi cu bunuri şi servicii cu 6%. La trei luni din an, cheltuielile cu salariile cresc cu 20%, la 37 mld. lei, iar cheltuielile cu bunuri şi servicii cu 24%, la 21 mld. lei.

     

    Principalele coordonate ale cheltuielilor bugetare în T1/2024:

    ·      36 mld. lei deficit bugetar

    ·      15 mld. lei cheltuieli de capital de la buget, din care 4,4 mld. lei cheltuieli ale Armatei

    ·      -1% a fost creşterea volumului de lucrări de infrastructură în primele două luni din an

    ·      37 mld. lei au fost cheltuielile cu salariile bugetarilor, +20%

    ·      21 mld. lei a cheltuit guvernul cu bunuri şi servicii, +24%

     

    Să revină la o creştere de cheltuieli cu salariile de 11% va fi o misiune foarte complicată pentru guvern. Dacă nu au ieşit deja în stradă, aproape toate categoriile de bugetari se pregătesc să protesteze sau ameninţă cu greve pentru salarii mai mari.

    Guvernul are un deficit programat de 5% din PIB în 2024, însă nu mai crede nimeni în el. Principalele instituţii internaţionale, inclusiv Comisia Europeană sau agenţiile de rating, deja văd pentru 2024 un deficit bugetar mai mare chiar decât cel de anul trecut, când diferenţa dintre veniturile guvernului şi cheltuielile sale a fost de -5,7% din PIB, mult peste ţinta asumată, de 4,4% din PIB.

     

     

     

    Care au fost principalele achiziţii ale Armatei Române în primele trei luni din an:

     

    •           echipamente de comunicaţii;

    •           echipamente pentru forţe terestre – platforme de luptă;

    •           echipamente pentru forţe aeriene – echipamente de avionică şi apărare antiaeriană;

    •           echipamente pentru forţe navale – platforme de luptă şi apărare antinavă;

    •           echipamente pentru forţe de operaţii speciale;

    •           echipamente pentru suport logistic.