BusinessMagazin

Blog

  • Producătorul de carne şi preparate din carne în sistem integrat Ferma Zootehnică, controlat de familia Lazăr din Baia Mare, şi-a bugetat afaceri de peste 54 mil. euro în 2024

    Producătorul de carne şi preparate din carne în sistem integrat Ferma Zootehnică, controlat de familia Lazăr, mizează în acest an pe o cifră de afaceri de aproximativ 54,4 mil. euro, în creştere cu 5% faţă de anul trecut, când compania a avut afaceri de 51,8 mil. euro. La nivel de grup, afacerile prognozate pentru 2023 erau de 66-68 mil. euro, potrivit unor informaţii anterioare furnizate de oficialii companiei Ferma Zootehnică.

    „Pentru 2024 estimăm o creştere cu 4-5% a volumului de vânzări, ceea ce înseamnă un avans cu cel puţin 5% a cifrei de afaceri. În 2024 mărim capacitatea de creştere a porcinelor în fermele noastre cu aproximativ 3.200 capete/serie. În ceea ce priveşte grupa carne de pasăre, estimăm şi aici o creştere cu cel puţin 5% faţă de anul 2023, ca urmare a folosirii la capacitate maximă a halelor de creştere păsări date în folosinţă anul trecut“, au declarat pentru ZF Transilvania oficialii companiei Ferma Zootehnică.

    Ferma Zootehnică a investit în 2023 aproximativ 3 mil. euro în echipamente şi utilaje performante, precum şi în modernizarea fermelor. La începutul acestui an, producătorul de carne a dat în folosinţă 4 noi hale de creştere a păsărilor. Pentru 2024 compania a bugetat investiţii de 3-4 mil. euro în modernizarea fabricilor de prelucrare a cărnii din Baia Mare. Tot în 2024, compania va construi şi da în folosinţă 3 hale de creştere a suinelor, pentru ca materia primă să provină în proporţie de aproximativ 90% din fermele proprii.

    Grupul de firme cuprinde companiile Ferma Zootehnică, Cow Center, Pig Center, Chicken Center şi Bioagro Bovine FZO. Afacerea dezvoltată de familia Lazăr în nord-vestul ţării constă în creşterea animalelor, abatorizarea şi producţia de carne şi preparate din carne. Pe lângă fermele proprii de animale, un abator şi trei unităţi specializate de producţie, familia Lazăr deţine şi 26 de magazine proprii de desfacere, potrivit unor informaţii furnizate anterior de companie.

    Proprietarii Fermei Zootehnice controlează întreg lanţul, de la producţia materiei prime până la fabricarea preparatelor din carne şi distribuţia acestora către consumatorul final. Compania are magazine de desfacere în toată ţara, aprovizionate prin intermediul propriei flote de distribuţie. Brandurile deţinute sunt Ferma Zootehnică, Pui de Moroşan şi Mara-Muu.

    „Creşterea taxelor în 2024 afectează în principal firmele mari, printre care ne numărăm şi noi. Influenţa cea mai mare o are impunerea plăţii impozitului minim de 1% la cifra de afaceri, urmată de creşterea costurilor salariale/anularea facilităţii privind plata contribuţiei de sănătate“, au transmis oficialii companiei Ferma Zootehnică.

    La nivel de grup, numărul de salariaţi este de aproximativ 650 de oameni, menţinându-se relativ constant în ultimii ani. Peste jumătate din salariaţii Fermei Zootehnice au o vechime de peste 8 ani. Ferma Zootehnică este o companie cu capital 100% românesc, care a fost înfiinţată în anul 1993 de soţii Rodica şi Florin Lazăr, cei doi acţionari ai companiei. Printre competitorii Fermei Zootehnice se numără producătorii de mezeluri Unicarm, Cris-Tim, Agricola şi alţii.

  • Cu inflaţia la ţintă, tăierile de dobânzi ar putea continua în Cehia

    Inflaţia din Cehia a fost în linie cu ţinta băncii centrale a ţării pentru a doua lună consecutiv în martie, întărind argumentele pentru o continuare a reducerii dobânzilor de către strategi, scrie Bloomberg.

    Preţurile de consum au avansat cu 2% în termeni anuali, acelaşi ritm ca în februarie.

     

  • Cel mai important retailer german, Galeria, va fi vândut unui consorţiu alcătuit dintr-un investitor american şi unul german

    Galeria Karstadt Kaufhof, cel mai proeminent retailer al Germaniei, urmează să fie preluat de un consorţiu alcătuit din investitorul american Richard Baker şi omul de afaceri german Berndt Beetz, relatează Reuters.

    Galeria a început să caute noi proprietari după ce a intrat în insolvenţă în urma prăbuşirii imperiului miliardarului austriac Rene Benko.

     

  • Germania ia măsuri de susţinere a companiilor implicate în reconstrucţia Ucrainei

    Guvernul german a aprobat măsuri de susţinere a companiilor care participă la reconstrucţia Ucrainei, cu focus pe granturi şi dobânzi favorabile pentru firme ucrainene, cât şi garanţii de investiţii pentru companii germane, scrie Bloomberg.

    Berlinul lucrează de asemenea cu Kievul la o propunere de creare a unei instituţii similare cu banca germană de dezvoltare KfW pentru a ajuta la efortul de reconstrucţie.

     

  • Raul Ciurtin, Verdino Green Foods: Cred că jucătorii din industrie se uită foarte atent la schimbarea de comportament a consumatorului. Chiar dacă se mută provizoriu în zone de preţ mai mic, nu renunţă la consum şi asta este foarte încurajator

    Jucătorii din industrie se uită foarte atent la schimbarea de comportament a consumatorului şi cu siguranţă foarte mulţi au planuri concrete de a investi în capacităţi noi şi în special în eficientizare, a spus Raul Ciurtin, acţionar, Verdino Green Foods, în cadrul Conferinţei ZF Investiţi în România, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu CEC Bank, la Cluj-Napoca.

    “Dacă măsurăm ce se întâmplă în retail este doar o parte a consumului, ceea ce an de an se schimbă în comportamentul consumatorului. Consumatorul care îşi cumpără băutură, mâncare a migrat foarte mult către consum în afara retailului. Foarte mult deja se lasă banii în platformele de delivery şi cât mai puţine lucruri care nu ţin de zona de food sunt cumpărate din retail. Măsurarea, din punctul meu de vedere al consumului nu este o măsură neaparat a cifrelor din retail. Ce pot să spun dincolo de faptul că inflaţia a afectat brusc pe o perioadă scurtă puterea de cumpărare, cred că totuşi consumatorului român îi place foarte mult consumul. Chiar dacă se mută provizoriu în zone de preţ mai mic, nu renunţă la consum şi asta este foarte încurajator”, susţine Raul Ciurtin.

    Ce a mai spus Raul Ciurtin, acţionar, Verdino Green Foods:

    ♦ Pentru industria alimentară au fost active în ultimele luni două programe mari multianuale, primul se numeşte INVESTALIM, ajutor de stat şi al doilea se numeşte DR 22 pentru industrie, ambele cu bugete multianuale, cu un buget anual de 150 mil. aproximativ ambele. Pe ambele sesiuni şi proiecte s-au depus proiecte de către industrie de peste 1 mld. respectiv pe un buget de co-finanţare de 150 mil. s-au pus proiecte de către industrie de peste 1 mld. Asta arată foarte clar nevoia industriei de a se înnoi, de a face lucruri, de a urmări tendinţele  şi nevoile consumatorului.

    ♦ Cred că foarte mulţi oameni care locuiesc în Cluj văd un fenomen unic în România, în care Clujul adună foarte multe resurse umane, în primul rând prin universităţile care sunt în Cluj, iar acest lucru generează un permanent consum, un stil de viaţă, o viaţă culturală tot mai sofisticată. Cred că Clujul în mod particular este un oraş special din acest punct de vedere.

    ♦ Cred că dincolo de orice plan de afaceri, a apărut tot mai evident şi pregnant cuvântul sustenabilitate. Pare cumva la început un cuvânt pe care nu ştim de unde să-l luăm. Global, cred că este o preocupare destul de concretă şi activă transformată în măsuri graduale prin care se urmăreşte stoparea creşterii poluării sau limitării resurselor puţine, în special pentru consumul de hrană. Există în mod evident dorinţa şi disponibilitatea să se construiască alimente pe care consumatorul să le consume şi să fie mulţumit că le consumă care să fie construite din altfel din protein decât cele care provin din animalele din fermă. De ce? Pentru că dacă vom creşte consumul bazat pe animelele din ferme nu ne ajunge apa, pământul pentru câţi vom fi în 2050. Pe de altă parte, cu siguranţă trebuie să avem cu ce ne hrăni în mod corespunzător, iar mâncarea trebuie să fie accesibilă.

    ♦ Noi încercăm folosind diverse surse, altele decât cele din ferme de proteină în care să venim către cei preocupaţi şi dispuşi să consume alimente pe bază de protein altfel decât cea animală. Proteine bazate pe plante, mazăre, soia, tot felul de plante nutritive, care implică resurse mult mai puţine.

  • Afaceri de la Zero. Alexandra Ghiţă aduce pe piaţa locală ulei de măsline din Spania şi Portugalia şi vrea să dezvolte un portofoliu de produse ghidat de sănătate şi alimentaţie sănătoasă

    ♦ În prezent, portofoliul cuprinde trei etichete, iar uleiul de măsline se vinde pe site-ul propriu, dar şi în băcănii şi magazine specializate ♦ Circa 70% dintre clienţi vin din zona HoReCa, iar 30% sunt clienţi finali persoane fizice ♦ O sticlă de ulei de măsline de 500 ml costă 100 de lei.

    Alexandra Ghiţă a lucrat două decenii în HoReCa, însă şi-a dorit să pornească un proiect pe cont propriu, aşa că a renunţat la poziţia de angajat şi a făcut din pasiunea sa pentru produsele şi alimentaţia sănătoasă un business în care uleiul de măsline joacă rolul principal. Ea a deschis un magazin online cu ulei de măsline adus din Spania şi Portugalia şi plănuieşte ca în viitor să introducă şi uleiul de măsline din Grecia, Italia şi Maroc.

    „Am ajuns în povestea cu ulei de măsline după douăzeci de ani în care am învăţat şi am practicat în domeniul HoReCa. După această experienţă mi-am dorit să îmi fac businessul propriu. Am vrut să fac ceva care să aibă legătură cu sănătatea şi alimentaţia sănătoasă. Am ajuns să import uleiuri de măsline. Am căutat aceste uleiuri timp de şase luni. Am făcut foarte multă cercetare. Am început cu uleiul de măsline din Spania. Este ceva deosebit în gastronomia spaniolă datorită uleiului de măsline. Am mers fizic la acei producători, am văzut livezile, cum se culeg măslinele şi cum arată tot procesul până când se ajunge la îmbutelierea uleiului. Aduc ulei din Spania şi Portugalia şi mă uit şi la alte ţări, cum ar fi Grecia, Italia şi Maroc”, a spus fondatoarea businessului.

    Alexandra Ghiţă a pornit la drum cu o investiţie 20.000 de euro din surse proprii. Ea a ales să meargă pe o nişă de piaţă, aducând în portofoliu ulei de măsline medaliat la concursuri din toată lumea pe care clienţii nu îl găsesc pe rafturile supermarketurilor. În prezent, portofoliul cuprinde doar ulei de măsline şi are trei etichete. Uleiul de măsline se vinde pe site-ul propriu, dar şi în băcănii şi magazine specializate. „Deocamdată nu am un magazin fizic propriu. Poate anul următor voi deschide unul. (…) Următorul pas este extinderea portofoliului şi cu alte produse care au în compoziţie măsline sau ulei de măsline.”

    Circa 70% dintre clienţi, mai spune antreprenoarea, vin din zona HoReCa, iar 30% sunt clienţi finali persoane fizice. Aproape în fiecare lună vin clienţi noi, atât persoane fizice, cât şi hoteluri şi restaurante.

    În prezent, din magazinul online al Alexandrei Ghiţă, o sticlă de ulei de măsline de 500 ml se vinde cu 100 de lei. Cea mai mare provocare în business, spune ea, a fost tot ce ţine preţul uleiului, care a crescut foarte mult în Europa şi care în România încă este considerat un produs scump.

    „Uleiul de măsline pe care îl import nu este unul ieftin. Pentru uleiul de măsline, comparativ cu anul trecut, preţul a crescut cu 100% pe piaţa din Europa pentru că a fost secetă”, a detaliat ea.

    Antreprenoarea spune că este potenţial de creştere pe piaţa din România, întrucât există nevoia de produse sănătoase şi, în acest sens, mai este mult loc de îmbunătăţiri.

    Ea nu se gândeşte încă la o etichetă proprie de ulei de măsline produsă într-o fabrică din afară, însă ia în calcul această posibilitate pentru viitor şi îşi doreşte să crească businessul pas cu pas, organic.

    Businessul Alexandrei Ghiţă a generat o cifră de afaceri de circa 280.000 de lei anul trecut şi a avut un profit estimat la 25.000 de lei. Pentru anul acesta antreprenoarea se aşteaptă la o creştere a cifrei de afaceri de minim 50%, care va veni atât din clienţii noi, cât şi din cei existenţi.

    Ea a studiat turismul şi în timpul facultăţii a învăţat inevitabil şi despre HoReCa şi industria alimentară, iar mai apoi, în HoReCa a continuat să acumuleze experienţă şi noţiuni care o ajută astăzi în propriul său proiect antreprenorial.

    „Fiecare pas de la facultate şi din experienţa de angajat în HoReCa m-a învăţat ceva. Am şi greşit, dar am învăţat din greşelile mele. Însă, cel mai important este să ai curajul să mergi mai departe”, a mai adăugat antreprenoarea.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇔ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇔ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • DAAS, unul dintre cei mai importanţi furnizori de echipamente pentru HoReCa şi retail, a închis anul trecut cu afaceri de 50 mil. euro, un nivel similar celui din 2022

    ♦ Compania autohtonă, fondată acum trei decenii, a finalizat peste 1.000 de proiecte pentru clienţi precum Mega Image, Penny, Auchan, Carrefour, Radisson, Marriott, Novotel, Rompetrol sau Lidl.

    Compania autohtonă DAAS, unul dintre cei mai importanţi furnizori de echipamente pentru HoReCa şi magazine alimentare, controlată de grupul italian EPTA, a închis anul trecut cu afaceri de 50 mil. euro, un nivel similar celui din 2022. Profitul operaţional a crescut însă cu 10%, spun oficialii companiei, care nu înaintează cifre.

    Pentru 2024, ei şi-au bugetat creştere, avansul urmând a veni atât din activitatea din România, cât şi din cea internaţională.

    „Piaţa de retail îşi continuă ex­pan­siunea, se construiesc magazine tip hipermarket şi supermarket în multe zone unde acum nu există. Pe de altă parte, multe reţele au început operaţiuni ample de remodelare a ma­gazinelor vechi. În paralel, se caută permanent noi tehnologii şi echi­pamente care să reducă impactul asupra mediului şi care să asigure o mai mare viteză de execuţie. Obiec­tivul nostru este să continuam să ne adaptăm la schimbările constante de pe piaţă şi să oferim soluţii de calitate clienţilor noştri“, a adăugat Daniel Mo­canu, CEO al DAAS Epta România.

    El a fondat compania în 1993 şi a vândut-o în etape către grupul EPTA din Italia, care are prezenţă în mai multe ţări europene.

    Ca urmare a integrării la nivel de grup, firma autohtonă asigură mai multe servicii pentru aceste pieţe.

    Spre exemplu, angajaţii firmei româneşti monitorizează din ţară peste 1.000 de supermarketuri şi hipermarketuri din Europa şi America Latină.

    DAAS este unul dintre cei mai importanţi furnizori de echipamente pentru hoteluri, restaurante şi maga­zi­ne alimentare, dar compania oferă şi servicii de service şi mentenanţă, lucru pe care îl face pentru proiecte din mai multe ţări, printre care Ro­mânia, Spania, Italia, Chile şi Peru. Obiectivul pentru acest an este a­proape dublarea numărului de maga­zine telemonitorizate la 2.000. Astfel, angajaţii se asigură – prin telemonito­rizare – că frigiderele, aparatele de aer condiţionat, dar şi toate celelalte sisteme funcţionează conform para­me­trilor normali. Mai exact, magazi­nele nu au probleme de funcţionare.

    „Planurile companiei pentru acest an se bazează atât pe politica de expansiune a marilor jucători din pia­ţa de retail, cât şi pe dezvoltarea or­ga­nică a companiei, şi includ o creş­tere de 5% a profitabilităţii, adăuga­rea în portofoliu a unor noi clienţi din Belgia, Filippine şi România şi aducerea a încă aproximativ 800 de magazine în telemonitorizare“, spun reprezentanţii DAAS.

    Compania a preluat distribuţia echi­pamentelor de frig comercial în Moldova.

    Totodată, tot echipa de la Bucureşti a companiei coordonează şi toate echipele de concept şi design pentru proiectele comerciale ale grupului EPTA din regiunea EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa). DAAS asigură proiecte specializate de design pentru clienţii EPTA din domeniul retail. E vorba atât de supermarketuri şi hipermarketuri, cât şi de benzinării ori magazine specializate, cum ar fi cele de brânzeturi, spre exemplu.

    De asemenea, echipa companiei autohtone asigură de la Bucureşti suport back office pentru echipele de vânzări din Ungaria, Austria, Bulgaria, Serbia, Croaţia, Slovenia, Muntenegru, Belgia, Luxemburg, Ţările de Jos şi Spania şi suport IT pentru EPTA Spania.

    Activă în industria frigului comercial şi industrial, compania autohtonă a finalizat peste 1.000 de proiecte pentru clienţi precum Mega Image, Billa, Penny, Selgros, Auchan, Cora, Carrefour, Radisson, Marriott, Novotel, Metro, Rompetrol sau Lidl.

  • Cooperativa Argedava Novaci investeşte 8 mil. euro într-o hală de depozitare a cepei. „Diferenţa dintre preţul cepei vara şi cel din primăvară este mai mult decât dublă, iar asta justifică investiţia.“

    Cooperativa Agricolă Argeda­va Novaci, care cultivă în total 800 de hectare de teren în mai multe judeţe din jurul Capi­talei, vrea să investească 8 mi­lioane de euro într-o hală de de­pozi­ta­re şi condi­ţio­nare a cepei, mizând pe diferen­ţele de preţ dintre perioada de suprapro­ducţie şi pri­măvară, atunci când România este nevoită să importe.

    „Depozitul va avea o suprafaţă de 2.500 mp şi o capacitate de 7.500 de tone. Inves­ti­ţia se va ridica la circa 8 milioane de euro, din care 6 mil. euro prin fonduri AFIR. Acum avem o suprafaţă cultivată de 50 ha de ceapă în câmp, iar capacitatea totală a cooperativei se apropie de 800 de hectare, aici incluzând mem­brii fondatori şi membrii cooperatori“, a spus Ionuţ Vochin, preşe­dintele cooperativei şi director executiv al Oxigen Agro Product Com­pany, parte a Argedava Novaci.

    Conform ultime­lor date, România im­por­tă peste 80.000 de tone de cea­pă anual din Ţările de Jos sau alte ţări ale Uniunii Europene. Pro­duc­ţia anuală, care trece de 300.000 de to­ne, nu reuşeşte să acopere necesarul de con­sum pentru că România nu are depozite care să menţină ceapă pe o perioadă mai lungă de timp. De asemenea, antreprenorii din domeniu spun şi că o parte din această cantitate de ceapă se produce în gospodă­rii­le proprii şi nu ajunge în circuitul economic. „România produce în prezent între 30 şi 40% din consum. Cea mai mare problemă este că nu avem capacităţi de condiţio­na­re şi de depozitare pentru că această legumă are nevoie de nişte celule de venti­la­re pentru păstrare. Or aceste ce­lu­le costă foarte mult. Doar par­tea de ventil­are pe o hală de 500 mp mă costă circa 1,4 mi­lioane de euro, sunt practic două celule de 700.000 de euro. Ceea ce înseamnă investiţii destul de mari“.

    Antreprenorul adaugă că astăzi ceapa prezintă interes pentru că diferenţa de preţ dintre vară-toamnă când există suprapro­ducţie şi cel din primă­vară este mai mult decât dublă. „Preţul de la recoltare din vară-toamnă este de 1,5-2 lei/kg angro şi preţul de astăzi este undeva la 3,5 lei/kg, dar anul trecut a fost 7 lei/kg. Dife­renţa din­tre preţul din va­ră şi cel din primăvară este fantastic de mare, cel puţin dublu, ceea ce justifică investiţiile în capaci­tăţi de depozi­tare şi condiţionare“. În plus, el spune că pentru că România nu poate asi­gura nece­sarul de con­sum, nu se vorbeşte nici despre procesare. Astăzi ceapa este fo­lo­sită cu precă­dere în zacuscă de exemplu, însă este folosită şi în alte produse alimentare.

    „Automat, din ceapa calitatea a doua pe care orice cultivator o are, se poate obţine şi de acolo un plus valoare. De exemplu, fulgii de ceapă se folosesc în sectorul mezelurilor“.

    Oxigen Agro Product Company deshi­dra­tează ceapă de 12 ani şi a investit recent într-un deshidrator cu o capacitate de 2,5 tone per şarjă şi Argedava are un deshidrator de 10 tone/şarjă, care practic deshidratează 10 tone (circa un tir) de ceapă în 24 de ore.

    „România are astăzi capacitate de pro­ducţie astfel încât să acopere consumul. Iar di­ferenţa aceasta de preţ între vară şi primă­vară indică asta. Este clar că producţia exis­tă, din moment ce se inundă piaţa, preţul scade şi după preţul creşte pentru că nu mai sunt cantităţi disponibile şi accesăm importuri“.

    Ionuţ Vochin spune că planul cooperati­vei este să devină cel mai mare cultivator de ceapă din sudul ţării. „În următorii cinci ani vom depăşi 1.000 de hectare cultivate cu ceapă“.

  • Cu adevărat o revoluţie tehnologică: Guvernele şi companiile au probleme în a evalua corect performanţa modelelor de inteligenţă artificială. „Oamenii nu vor folosi o tehnologie în care nu au încredere”

    Creşterea influenţei inteligenţei artificiale pune la îndoială capacităţile tradiţionale de analiza performanţa acestora, scrie FT.

    Limitările criteriilor de evaluare tradiţională a performanţei, acurateţii şi singuranţei în utilizare devin tot mai vizibile pe măsură ce noi modele AI sunt lansate pe piaţă.

    Noua cursă din domeniul tehnologiei a luat startul odată cu lansarea ChatGPT în anul 2022 şi de finanţarea industriei cu miliarde de dolari din partea fondurilor de venture capital şi ai giganţilor tech.

    Google, Anthropic, Cohere şi Mistral şi-au lansat fiecare modele de inteligenţă artificială în ultimele două luni, toţi dorind să învingă compania OpenAI susţinută puternic de către Microsoft.

    „Oamenii nu vor folosi o tehnologie în care nu au încredere”, a declarat Shelley McKinley, chief legal officer la GitHub.

    Guvernele au, de asemenea, probleme în a înţelege cum trebuie reglementată inteligenţa artificială. Săptămâna trecută SUA şi Marea Britanie au semnat un acord bilateral privind siguranţa AI.

    Preşedintele Joe Biden a emis anul trecut un ordin executiv în care solicita insitutiţiilor guvernamentale să elaboreze standarde de siguranţă în ceea ce priveşte inteligenţa artificială.

  • Start-up-ul local bonapp.eco a intrat şi pe piaţa din Braşov cu aplicaţia sa contra risipei de mâncare. Până acum, aplicaţia a atras 200.000 de utilizatori din Bucureşti şi Cluj-Napoca

    Start-up-ul local bonapp.eco, care a lansat în noiembrie 2021 aplicaţia mobilă cu acelaşi nume care le oferă utilizatorilor reduceri la mâncare care se apropie de data expirării, a intrat de astăzi şi pe piaţa din Braşov, acesta fiind acum al treilea oraş în care este disponibilă aplicaţia după Bucureşti şi Cluj-Napoca. Start-up-ul s-a lansat cu 30 de parteneri în Braşov, care au magazine alimentare, restaurante, brutării şi cafenele. Printre aceşia se numără brand-uri precum Domino’s Pizza, Glovo Express, Haplea, Hello Donuts, NoodlePack, Starbucks şi Secom, precum şi magazine sau restaurante locale.

    „Cu o populaţie de peste 250.000 de locuitori, Braşovul a fost întotdeauna în topul nostru pentru expansiune. Pe lângă demografia favorabilă, oraşul oferă o potrivire culturală promiţătoare pentru bonapp.eco. Braşovul se bucură de un ecosistem înfloritor, cu tineri şi oameni educaţi, care împărtăşesc valorile noastre”, a declarat Diego Roy de Lachaise, CEO şi cofondator bonapp.eco.

    Prin intermediul aplicaţiei mobile bonapp.eco, care este disponibilă pe iOS şi Android, utilizatorii pot cumpăra produse alimentare care se apropie de data expirării, la reduceri de 50% până la 80%.

    Până în prezent, peste 200.000 de utilizatori au descărcat aplicaţia în Bucureşti şi Cluj-Napoca şi au salvat 250 de tone de alimente de la aruncare.

    „Risipa alimentară impactează negativ din punct de vedere financiar atât comercianţii, cât şi producătorii şi consumatorii şi reprezintă, de asemenea, o ameninţare majoră pentru mediu. Într-o perioadă în care inflaţia loveşte puternic, bonapp.eco poate veni în ajutorul consumatorilor. Prin extinderea aplicaţiei la Braşov, ne urmărim neîncetat misiunea: să transformăm provocările de mediu, economice şi sociale cauzate de risipa alimentară într-o oportunitate durabilă în beneficiul tuturor”, a adăugat Luka Zivkovic, cofondator şi CCO în cadrul bonapp.eco.

    Până în prezent, bonapp.eco a strâns 1,4 milioane uro de la business angels şi fonduri de investiţii. Fondatorii companiei plănuiesc o nouă rundă de strângere de fonduri în mai 2024. Noile fonduri vor continua să susţină extinderea companiei în zece oraşe din România.