Acest lucru l-a dovedit regele Spaniei, care, la o intrunire recenta la nivel inalt, iritat de desele intreruperi ale liderului venezuelean Hugo Chavez, i s-a adresat acestuia cu cuvintele: „De ce nu taci din gura?“. Interventia regelui Juan Carlos a ajuns imediat pe YouTube, iar companiile care vand tonuri de apel pentru telefoane mobile au transformat iesirea regelui intr-un ton de apel descarcabil, care a ajuns pe telefoanele a cel putin cinci sute de mii de oameni, generand in cateva zile venituri de circa 1,4 milioane de euro pentru cei care l-au pus in vanzare. Regele a adresat celebrele cuvinte presedintelui venezuelean la un summit iberico-american organizat in Chile, unde acesta din urma il tot intrerupea pe José Luis Rodriguez Zapatero, prim-ministrul spaniol, care tinea un discurs. Incalcarea protocolului diplomatic de catre regele Spaniei nu a scapat nesanctionata de catre glumeti, pe YouTube aparand nu mai putin de 700 de clipuri cu tenta parodica. Cuvintele monarhului spaniol au devenit un slogan popular in tara sa, ajungand sa fie imprimate pe tricouri sau pe cani ce se vand cat se poate de bine.
Blog
-
ProSport, din nou la MediaPro
Acordul a fost incheiat pe 20 noiembrie si aprobat de Consiliul Concurentei, dar valoarea tranzactiei nu a fost data publicitatii. „ProSport este brandul a carui asociere cu MediaPro este fireasca. Pentru noi, aceasta achizitie inseamna readucerea brandului ProSport acolo unde ii este locul si un nou inceput. Initial va fi o investitie care merita si un pas inainte in termeni de cota de piata. Pe termen mediu va fi un business de succes“, declara Cosmina Noaghea, director general al PubliMedia International, care editeaza si BUSINESS Magazin.
Tranzactia include transferul titlului, al marcilor adiacente si al domeniilor online. Echipa editoriala si angajatii care asigura coordonarea concursurilor specifice vor fi transferati catre PubliMedia. Transferul in noul sediu va avea loc la mijlocul lunii ianuarie 2008, pana atunci toate activitatile de publishing legate de ProSport fiind asigurate de catre Ringier Romania.
Conducerea echipei editoriale nu va fi insa transferata. Dorin Chiotea, actualul redactor-sef al ProSport, va continua sa lucreze in cadrul Ringier, iar atributiile de conducere editoriala ale lui Cristian Topescu inceteaza odata cu vanzarea publicatiei. Noul redactor-sef al cotidianului va fi Dan Filoti, actualul redactor-sef adjunct, care isi va prelua noile responsabilitati in prima zi dupa transferul din luna ianuarie.
„Revenirea titlului in portofoliul MediaPro va asigura ziarului si oamenilor care lucreaza pentru el un viitor promitator. Anul acesta a fost unul de consolidare pentru Ringier Romania. In 2008 vom implementa o serie de proiecte majore cu impact pozitiv asupra sustenabilitatii si a dezvoltarii afacerii“, afirma Alexander Theobald, directorul general al Ringier Romania.
Potrivit ultimului val de date ale Studiului National de Audiente (SNA), realizat intre iulie 2006 si iulie 2007, in fruntea audientei ziarelor centrale se afla Libertatea, urmata de Jurnalul National, Gazeta Sporturilor, Evenimentul Zilei, ProSport si Adevarul.
Catalin Tolontan, redactor-sef al Gazetei Sporturilor, principalul concurent al ProSport, considera ca piata ziarelor este dominata de succesul financiar al catorva titluri: Ziarul Financiar, Libertatea si Gazeta Sporturilor, publicatii la care marja de profit este in jur de 30%. „Sunt lider de categorie si au atribute diferentiatoare clare. De altfel, achizitia ProSport, cea mai spectaculoasa miscare patrimoniala, s-a bazat pe constatarea ca piata de sport, de pilda, produce profituri mari“, crede Tolontan.
Conform datelor SNA, Gazeta Sporturilor are 738.000 de cititori pe editie, fata de ProSport, cu 558.000. Totusi, fata de editia anterioara a studiului, ambele publicatii au pierdut cititori. Tolontan considera normala aceasta scadere, care va fi recuperata in 2008, an cand au loc Campionatul European de Fotbal si Jocurile Olimpice de la Beijing. „Din studiu a iesit un val care continea Campionatul Mondial de Fotbal din 2006, cand audientele publicatiilor sportive cresc, si a intrat un val cu o perioada de pauza“, explica Tolontan. Lansat pe 2 iulie 1997, ProSport a fost primul cotidian integral color din presa romaneasca si primul care a avut un tiraj de peste 100.000 de exemplare.
-
Business Magazin la PRO TV
In prezent, Marius si Cornel Baragan sunt solicitati de catre vedete precum Oana Cuzino, Loredana, Monica Barladeanu, dar si de catre oameni de afaceri, care-si doresc un book personal impecabil. Secretele si ponturile calde detinute de fratii Baragan, precum si povestea afacerii lor le puteti afla de la Olivia Steer in emisiunea BUSINESS Magazin, care se va difuza la PRO TV duminica, 9 decembrie, la ora 10.00, dupa stirile PRO TV.
-
The design of things to come
Introducere
Daca e ceva de invatat din colapsul asa-numitelor „dotcom“, este ca o idee mare nu este neaparat acelasi lucru cu o mare inovatie. Initiative atat de ingenioase si atat de atractive in aparenta, precum balls.com, care vindea orice tip de minge sportiva, nu adauga nimic lantului valorii. Consumatorii nu au nevoie de astfel de produse (cel putin nu intr-atat incat sa plateasca pentru ele). Cumpararea mancarii pentru animalele de companie prin internet (cum se putea face pe pagina pets.com) si primirea marfii acasa poate parea un serviciu comod si original, dar experienta a demonstrat ca nu era ceva cu adevarat practic.Sa ne gandim la Google, unul dintre supravietuitorii exploziei internetului. Aceasta companie incearca in mod constant sa imbunatateasca functiile paginii de cautare. Sunt pastrate doar acele functii folosite de utilizatori si care nu degradeaza experienta internautilor: restul nu trec de stadiul de idei ingenioase care in cele din urma dispar. „Creierul“ Google e constituit de „inovatorii pragmatici“: ei stiu ca inovatia nu inseamna doar sa ai idei geniale, ci si, mai ales, capacitatea de a conduce la un progres real care sa fie valoros si remarcat de consumatori.
Acesta e terenul de joc unde se desfasoara afacerile in ziua de azi. Esential este nu ce poate fi vandut, ci cum poate fi adaugata valoare vietii si cum poate fi vanduta aceasta valoare in mod profitabil. Foarte usor se poate intampla ca o companie sa piarda perspectiva consumatorilor. Iar in aceasta situatie, strategia de dezvoltare a unor noi produse ar fi dezechilibrata daca nu se stie cine sunt aceste persoane, cum le-ar imbunatati viata inovatia si cat ar valora aceste schimbari.
Daca o companie nu realizeaza acest necesar schimb conceptual, altele o vor face. Motorola si Nokia au dominat ani de zile piata telefoanelor mobile in China, pana cand o companie mica, Ningbo Bird, a devenit un inovator pragmatic. In loc sa fabrice pur si simplu telefoane mobile la pret mic, Ningbo Bird a incercat sa afle ce isi doreau consumatorii chinezi si asa se face ca au inceput sa faca telefoane atragatoare si mai usor de folosit. Cota de piata i-a crescut in cativa ani de la 5% la 50%.
Compania ta in ce situatie este? E o Motorola, o Nokia sau o Ningbo Bird? Este Google sau balls.com? Aceasta carte ofera instrumentele necesare pentru a-i intelege pe clienti si de a crea astfel produsele si serviciile pe care le cer: si unii, si altii ar veni cu inovatii autentice si nu doar cu idei fara finalitate. Rezultatul este ca aceasta carte este un ghid complet pentru a cunoaste procesul actual de inovare.Diferente intre inovare si inventie
Una dintre conditiile fundamentale este diferentierea intre inovatie si inventie, tinand cont de faptul ca aceasta trebuie sa fie pragmatica. Exista doua motive: prapastia care desparte becul inventat de Edison sau modelul T de la Ford de inovarea contemporana consta in faptul ca acele produse au inlocuit tehnologii care au iesit din uz. Au fost adevarate salturi tehnologice, care au schimbat viata de zi cu zi a oamenilor (becul a inlocuit gazul, iar automobilul – tractiunea animala). Acum insa suntem intr-un punct al evolutiei tehnologice in care inovarea a inlocuit inventia ca forta motrice a economiei globale. Prin inovatie intelegem mai mult decat inventarea de noi tehnologii, inclusiv de aplicatii noi, raspandirea lor, accesul la ele sau recombinarea tehnologiilor deja existente. Diferenta dintre cele doua concepte consta in faptul ca inovarea este un salt doar din punctul de vedere al consumatorului, in timp ce din punctul de vedere al productiei poate sa fie sau nu.Sa luam ca exemplu designul pentru Palm V, un progres comercial mai substantial decat in cazul celorlalte PDA fabricate de firma Palm. IDEO, una dintre cele mai importante companii de proiectare industriala din lume, a fost insarcinata cu proiectarea Palm V. Dupa afirmatiile lui Tom Kelley, director general al IDEO, Palm V a fost conceput in mare parte cu aceeasi tehnologie a generatiilor precedente de Palm, dar a avut un design mai placut si destul de ergonomic pentru a atrage atentia directorilor si a publicului in general. Niste linii ii defineau conturul, era mai subtire decat cele anterioare si avea un finisaj de aluminiu. Noul produs a costat cu 150 de dolari mai mult decat modelele anterioare si a ajutat la extinderea pietei pentru PDA…
Cititi restul articolului in editia tiparita a revistei Business Magazin
-
Interes scazut pentru Transgaz
Estimarile optimiste legate de suprasubscrierea primei oferte publice initiale de anul acesta, cea a Transgaz, sunt complet eronate cu trei zile inainte de incheierea perioadei de subscriere. Pentru investitorii mici, unde minimum de subscriere este de 11 actiuni (adica 2.100 lei) iar maximum este 0,5 milioane lei, nivelul de cereri estimat era de 8-10 ori. Pana astazi, transa a fost subscrisa in proportie de aproape 120%, adica de 1,2 ori, conform datelor Intercapitasl Invest, societate de brokeraj ce face parte din grupul de distributia a titlurilor Transgaz.
Sedinta de tranzactionare de azi era ultima in care investitorii puteau vinde actiuni pentru a subscrie la oferta (datorita perioadei de decontare si incasare a banilor), insa lichiditatea scazuta, circa 10 milioane euro, indica absenta unor astfel de miscari. "Cine a avut de vandut pentru a subscrie la Transgaz probabil ca a facut-o deja. Insa este posibil ca luand ca exemplu evolutia Transelectrica pe un an de zile, care a avut un randament aproape negativ in 2007, investitorii sa nu fie interesati de Transgaz", a declarat un broker care a dorit sa-si pastreze anonimatul.
Alte comentarii arata o posibila aglomerare si in randurile investitorilor mici in ultimele zile, dar prognozele nu mai sunt la fel de optimiste in ceea ce priveste suprasubscrierea. "Majoritatea celor care au subscris sunt speculatori care nu intentioneaza sa pastreze actiunile mai mult timp. In momentul in care vor avea un castig rezonabil, 10 – 20% in functie de dorintele fiecaruia, vor vinde", a comentat Petre Miloiu, investitor.
Nivelul de suprasubscriere pentru transa mare era prognozat a fi de pana la 15 ori. Pana acum cererile inaintate insumeaza doar 11,8% din totalul actiunilor oferite. Este insa posibil ca investitorii cu fonduri mari la dispozitie sa astepte pana in ultimul moment pentru a vedea cati bani trebuie disponibilizati pentru a obtine numarul dorit de actiuni. Reversul vazut de analisti este starea nefavorabila investitiilor din ultima perioada, atat pe piata autohtona cat si pe cea internationala.
O aglomerare de cereri in ultimele zile (subscrierea este posibila pana vineri, 7 decembrie, ora 13:00) este justificata si de micsorarea perioadei de blocare a fondurilor. Cine va subscrie in ultima zi isi va recupera banii ramasi fara obiect in cazul suprasubscrierii in maxim doua saptamani, conform estimarilor Raiffeisen Capital & Investment, intermediarul ofertei. Perioada de timp in care banii sunt blocati este foarte importanta atunci cand este vorba de sume semnficative.
Cererile cumulate din cele doua transe se ridica la nivelul de 55% din numarul total de actiuni scoase la vanzare. In cazul in care o transa va fi suprasubscrisa iar cealalta nu, cum este situatia de acum, actiunile ramase nesubscrise vor fi alocate cererilor din transa supraalocata.
-
O privire dincolo de ecran
Directorul Samsung Romania, Jae Cheon Park, vede doua interpretari in cresterea asteptata pentru anul acesta a afacerilor Samsung, pana la 150 de milioane de euro, adica dublu fata de anul trecut. Prima, un „big boom“ datorat pietei in crestere din Romania – ajutata, e drept, de renuntarea la taxele de import la cateva categorii de produse – s-ar gasi in discursul oricarui alt manager. A doua insa poate fi considerata specifica stilului asiatic de management: „Performanta noastra de anul trecut nu a fost tocmai buna, chiar daca ne-am atins targetul fixat“, spune Park.
Brandul Samsung a ajuns si in Romania sa se asocieze in mintea multor consumatori cu televizoarele LCD sau monitoarele, aproape la fel cum Nokia se asociaza cu telefoanele mobile sau HP cu imprimantele, avand in vedere ca aceste companii controleaza cea mai mare parte a pietei pe segmentele lor. Dar seful Samsung crede ca lucrurile nu sunt de neschimbat. Nu ca ar vrea sa le schimbe in ceea ce priveste brandul administrat de el: anul acesta, cifrele companiei spun ca din totalul de 750.000 de televizoare care se vor vinde pana la 31 decembrie, 200.000 vor fi televizoare LCD si dintre acestea, mai mult de 80.000 vor purta sigla Samsung, fata de numai 7.000 anul trecut. Cota de piata inaintata de Park, din punct de vedere valoric, este dubla fata de anul trecut, ajungand la 35-36 de procente. Vanzarile de display-uri LCD au fost obiectivul central al companiei anul acesta. Iar faptul ca Hanil Electronics, unul dintre cei mai mari furnizori Samsung pentru monitoare LCD, a investit recent aproape 40 de milioane de euro intr-un centru de productie de langa Oradea a ajutat demersurile coreenilor. „Un monitor este livrat acum in Romania in mai putin de doua saptamani, un timp foarte bun in industrie“, spune Park.
Fabrica partenerilor de la Hanil, care produce display-uri pentru monitoare mai mari de 20 de inci, poate livra la fel de repede si catre piata ungara, unde Samsung are o unitate proprie de productie. In tot restul Europei, vanzarile de televizoare LCD Samsung au ajuns anul acesta la un total de 6 milioane de unitati, nivelul de la care fabricile existente din Ungaria si Slovacia functioneaza la capacitate maxima. Reactia Samsung va fi de a atrage la Oradea alti patru furnizori, intr-un singur complex industrial care sa implice tot ciclul de productie a unui monitor. „Avem planuri de a extinde fabrica de la Oradea. Vom invita alti patru parteneri acolo si purtam acum negocieri cu primaria orasului pentru spatiu. Vor fi produse practic toate componentele unui monitor, iar pe viitor avem planuri de a ne extinde si catre productia de televizoare LCD“, afirma Jae Cheon Park. Strategia Samsung este acum externalizarea procesului de productie catre subcontractori care lucreaza exclusiv pentru companie.
Afacerile Samsung in Romania sunt grupate in trei divizii – electronice de consum, incluzand aici televizoare, playere DVD sau playere mp3 si produse din categoria „white goods“; IT (monitoare, imprimante si echipamente de stocare); telefoane mobile. Dintre acestea, atentia managerului Samsung se va concentra anul viitor pe dezvoltarea vanzarilor de playere mp3, imprimante si telefoane 3G. In rest, desi cei de la Samsung domina pe segmentul televizoarelor LCD, teritoriul plasmelor este controlat foarte strans, cu diferente de cateva procente, de trio-ul Panasonic-Samsung-LG. Iar producatorul coreean LG are la randul lui un obiectiv interesant pentru 2008, acela de a depasi chiar vanzarile de televizoare LCD ale Samsung si a deveni lider de piata.
O alta schimbare de context, de natura administrativa, ii ofera lui Park puteri sporite in gestionarea afacerii. Din luna septembrie, birourile din Europa de Est nu mai sunt doar reprezentante, ci a avut loc un proces de descentralizare in urma caruia reprezentanta din Bucuresti a devenit filiala a Samsung care se ocupa si de piata bulgara. Coordonarea filialei din Romania se face direct de cartierul general Samsung din Londra. „Procesul decizional era destul de greoi inainte, erau necesare multe avizari pe lantul ierarhic inainte de a primi o aprobare, dar acum lucrurile vor merge mult mai rapid in ceea ce priveste deciziile de marketing“, spune Park. Organizatoric, lucrurile nu se schimba totusi semnificativ; distribuitorii de pana acum in Romania, din care cei mai importanti sunt Hat Group, Genco si Deck Computers, vor continua sa fie si importatori. Samsung va avea insa puteri sporite in ceea ce priveste partea de marketing – cu un buget crescut -, iar distribuitorii vor fi in continuare cei care vand.
Pe segmentul telefoanelor mobile, planurile Samsung sunt de a aduce mai multe modele din gama low-end 3G, „produse de calitate, dar la preturi rezonabile“, cum spune Jae Cheon Park. „Anul trecut am vandut 200.000 de telefoane, iar anul acesta, fara noiembrie si decembrie, am vandut deja 550.000 de telefoane. Mai mult de trei ori fata de anul trecut.“ In total, din piata romaneasca de 4 milioane de terminale mobile, telefoanele cu functii 3G reprezinta doar 6%, arata estimarile coreenilor, care spera ca proportia va creste in 2008 la 12-15%, „in functie si de operatori“. La nivel mondial, Samsung tocmai a ajuns pe locul al doilea intre furnizorii de terminale mobile, inainte de Motorola, dar mult in urma liderului Nokia. In Romania, locul al doilea a fost cel putin pana la jumatatea acestui an detinut de Sony Ericsson, dar Park spera ca vanzarile din ultima parte a anului sa plaseze si aici Samsung pe locul al doilea si chiar sa-i permita sa ajunga din urma Nokia in 2009.
Cresterea puterii de marketing il face pe managerul Samsung sa spere ca marca Samsung va putea fi asociata in viitor si cu imprimantele. „Suntem foarte interesati de piata de printing. Nu vad niciun motiv pentru care n-am prinde din urma HP, care e intr-adevar un brand puternic pe printing.“
-
Argumentele coreenilor
Productie la Oradea. Anul acesta, Hanil Electronics, unul dintre furnizorii Samsung, a investit aproape 40 de milioane de euro intr-o uzina greenfield de langa Oradea unde sunt produse ecrane pentru monitoare LCD. Samsung negociaza aducerea altor patru furnizori in aceeasi zona.
Telefoane In retea. Grupul israelian MCS Communications, care detine si distribuitorul telefoanelor mobile Samsung in Romania, a preluat reteaua de 46 de magazine Turbo GSM si si-a propus ca numarul de magazine sa ajunga la 200 in 2008. MCS este astfel un retailer cu atat mai interesat de vanzarea produselor pe care le importa si distribuie propria companie, HAT Group.
Marketingul In Romania. Incepand cu luna septembrie, ca urmare a unui proces de descentralizare la nivelul Europei de Est, Samsung Romania coordoneaza si operatiunile de pe piata bulgara si depinde intr-o mai mica masura de centrul regional de la Viena.
-
Orchestra de laptopuri
Ansamblul muzical al universitatii americane Princeton are repetitii de cateva ori pe saptamana. Numai ca, in loc sa cante la pian, vioara sau contrabas, cei 15 studenti din orchestra exerseaza notele muzicale pe tastatura QWERTY a unor laptopuri. Ideea ii apartine lui Perry Cook, directorul departamentului Sound Lab din cadrul universitatii, care, impreuna cu Dan Trueman, un compozitor si violonist pasionat de tehnologie, a descoperit ca un laptop conectat la niste boxe poate lua locul unor instrumente muzicale. Nu era vorba doar despre inlocuirea unui pian, ci si a chitarei, pentru muzica rock, sau a saxofonului, pentru jazz. De fapt, totul a inceput acum cativa ani, cand Cook si Trueman au colaborat pentru a conecta o vioara electrica la computer prin intermediul unor senzori, astfel incat sunetele sa poata fi introduse in sistem si modificate.
Astfel, in urma cu doi ani a fost infiintata The Princeton Laptop Orchestra (PLOrk), una dintre primele orchestre din lume fara instrumente muzicale. Cook si Trueman au conectat in retea 15 laptopuri pe care au instalat o aplicatie software proprie, prin care computerele sa poata fi coordonate si sa scoata sunete la apasarea tastelor. Metoda nu este nici mai ieftina decat infiintarea unei orchestre obisnuite; dureaza in jur de 40 de minute pana este pusa la punct reteaua wireless, iar computerele sunt destul de scumpe, dar ideea in sine este de a da o semnificatie diferita notiunii de muzica electronica.
„Sa compui muzica pentru laptopuri este o mare provocare“, spune Trueman. „Instrumentele muzicale au fost practic construite digital, prin intermediul aplicatiei software, si trebuie coordonate astfel incat sunetele sa se sincronizeze“, explica el cum functioneaza orchestra cu laptopuri. Insa exista si o serie de probleme. Spre exemplu, aplicatia software, care este de fapt creatie a unor programatori independenti, intrucat niciun producator din industrie nu a lansat pe piata o asemenea aplicatie, se poate bloca din pricina unor erori. O alta problema o reprezinta computerele in sine, care de asemenea se pot bloca sau chiar opri din diverse motive. „Am sustinut mai multe concerte in ultimul an si am descoperit din experienta ca pot aparea tot felul de necazuri cand vine vorba despre laptopuri“, spune Trueman.
R. Luke Dubois, profesor de muzica pe computer in cadrul New York University si artist al laptopului, s-a confruntat cu o astfel de problema atunci cand computerul sau portabil PowerBook de la Apple a ramas fara baterie exact in mijlocul unui concert sustinut la inceputul acestui an in MonkeyTown, un bar din Brooklyn.
Muzica pe laptop nu este insa o noutate. DJ din toata lumea folosesc computerele portabile pentru muzica techno, fara sa fie nevoie de mai multe astfel de echipamente sau de o echipa intreaga de oameni care sa dirijeze si sa mixeze sunetele. „Dar o orchestra formata din mai multe persoane este exact elementul care da o nota umana acestui nou gen de muzica“, zice Dan Trueman. „Si, chiar daca la o prima vedere nu pare, e destul de dificil pentru o singura persoana sa controleze simultan 15 laptopuri, fiecare avand un rol muzical diferit, chiar daca sunt conectate prin retea.“ In ultimul timp, conceptul orchestrei de laptopuri a inceput sa ia amploare, dupa ce astfel de ansambluri muzicale au aparut in ultimul an in mai multe orase ale lumii – Tokyo, Londra, Berlin sau Moscova. The Tokyo Laptop Orchestra, The London College of Communications Laptop Orchestra, The Berlin
Laptoporchester, respectiv The Moscow Laptop Orchestra au sustinut in total cateva zeci de concerte de cand au fost infiintate, de peste un an sau de cateva luni. Luna trecuta, 50 de studenti din cadrul University of York au cantat trei piese de muzica instrumentala pe laptopuri de la Apple, formand astfel cel mai mare ansamblu digital de acest gen din lume. Worldscape Laptop Orchestra, cum a fost denumit grupul, a compus melodiile si a pus la punct toate detaliile tehnice in aproximativ cinci saptamani. „Computerele devin instrumente muzicale in adevaratul sens al cuvantului“, se incumeta sa declare Ambrose Field, directorul Worldscape Orchestra. „Ceea ce am vrut sa facem noi, adica sa permitem unui numar de 50 de oameni sa creeze muzica prin intermediul laptopurilor, intrece limitele atinse pana acum de alte orchestre de acest gen din lume.“
Componenta unei orchestre unde instrumentele muzicale sunt inlocuite de laptopuri nu este foarte diferita de cea a unei orchestre obisnuite. In continuare este nevoie de un dirijor, chiar daca acesta da comenzile prin intermediul unei aplicatii de mesagerie instantanee, de tipul Yahoo! Messenger sau Google Talk, iar asezarea muzicienilor este cea traditionala, pe grupuri de instrumente si pe randuri. O prima diferenta ar fi insa faptul ca „instrumentele“ nu sunt conectate la un singur sistem de sunet care capteaza simultan toata muzica, ci fiecare laptop are propriul set de boxe. In ansamblul muzical pot fi folosite insa pe langa laptopurile muzicale si instrumente obisnuite, cu toate ca muzica nu va fi deloc asemanatoare cu cea a orchestrelor obisnuite. Practic, ideea in sine a muzicii pe computere este de a crea sunete digitale diferite si nu de a reproduce in aceasta varianta opere ale lui Beethoven, de exemplu.
Laptopurile nu sunt insa singurele echipamente „muzicale“. Tot cu ajutorul unei aplicatii software, si consola de jocuri video Nintendo Wii poate lua locul unui instrument. Mai exact, este vorba despre o chitara, fiind suficient ca posesorul sa faca miscari similare cu cele prin care ar canta la chitara, avand in mana telecomanda consolei.
-
Muzica din taste
Orchestrele al caror principal instrument muzical este laptopul au incetat deja sa mai fie o raritate.
SUA: Una dintre cele mai importante orchestre cu laptopuri este PLOrk – The Princeton Laptop Orchestra, formata din studenti ai Universitatii Princeton. Pe teritoriul SUA mai exista insa si altele, The Seattle Laptop Orchestra fiind unul dintre exemple.
JAPONIA. Pentru concertele de muzica electronica, Orchestra de Laptopuri din Tokio are nevoie de o echipa de sase specialisti pe partea de sunet.
MAREA BRITANIE. The London College of Communications Laptop Orchestra a fost infiintata anul trecut de cativa studenti care au venit cu ideea in timpul unor cursuri de arta a sunetului.
RUSIA. Orchestra de Laptopuri din Moscova a fost infiintata anul trecut in mai, de 11 muzicieni, artisti si programatori.
GERMANIA. In luna mai a acestui an, Laptoporchester Berlin a sustinut un concert cu opt laptopuri in orasul nemtesc Rheinsberg, tema principala fiind apa si sunetele pe care le creeaza.
-
Vand online casa. Rog seriozitate
Cred ca anunturile de mica publicitate din ziare au pierdut trenul in lupta cu internetul“, proclama Michael Cassidy, presedintele si directorul executiv al Undertone Networks, furnizor de servicii de publicitate online. „Sumele de bani puse in joc sunt in scadere de la an la an, cresterea vine dinspre online.“
Punctul de vedere de mai sus pare necredibil, fiindca vine de la un om interesat ca ziarele sa piarda trenul publicitatii. Totusi, in SUA, evolutia spre online e sesizabila. Anunturile de mica publicitate care promoveaza case, masini, locuri de munca sau oferte turistice sunt de regula postate in sectiunile specializate de pe Google, Yahoo! sau pe diverse mari portaluri; in acelasi timp au inceput sa se dezvolte si site-uri specializate care, asemenea ziarelor de mica publicitate, cumuleaza pe o pagina de internet anunturi publicitare din foarte multe domenii. Pe acest segment a intrat recent si Facebook, reteaua sociala care a vandut luna trecuta un procent de 1,6% din actiuni catre Microsoft, pentru aproximativ 165 de milioane de euro. Compania britanica Fuzzle Media a dezvoltat o aplicatie software ce poate fi instalata gratuit de catre utilizatorii Facebook si care ofera acces la noua sectiune a retelei sociale, dedicata anunturilor publicitare. Mai mult, fiecare utilizator are posibilitatea sa dea un anunt pe Facebook, iar cei interesati pot cere detalii suplimentare tot pe paginile retelei sociale.
Anunturile de mica publicitate de pe site-uri reprezinta in prezent o componenta importanta din publicitatea online, cumuland in jur de 17% din totalul cheltuielilor companiilor din SUA pentru reclame pe Internet, conform companiei de cercetare a pietei eMarketer. Cea mai populara metoda de publicitate online, care atrage in jur de 40% din bugetele companiilor, raman reclamele contextuale, afisate pe paginile de internet ale motoarelor de cautare, in timp ce 20% din publicitatea online este reprezentata de bannere afisate pe site-uri – versiuni online ale ziarelor, bloguri, retele sociale si in general pagini de internet furnizoare de continut – precum si de reclame sub forma de clipuri video, care au inceput sa castige teren in ultima vreme.
Intreaga piata americana a publicitatii online este estimata sa ajunga anul acesta la aproape 14,7 miliarde de euro, potrivit unui studiu realizat de eMarketer, urmand ca pana in 2011 sa se dubleze, pana la aproximativ 28,8 de miliarde de euro. In primele noua luni ale acestui an, piata a inregistrat o crestere de 26%, pana la 10,4 miliarde de euro, conform unui studiu realizat de Interactive Advertising Bureau (IAB) si PricewaterhouseCoopers, atingand un nivel record in perioada iulie-septembrie – 3,5 miliarde de euro.
Cresterea de anul acesta si anul viitor nu va mai fi totusi chiar atat de mare pe cat se estimase anterior, pe masura ce un procent din ce in ce mai mare din bugetele pentru publicitate va fi alocat reclamelor low-cost, cum sunt anunturile publicitare, considera unii dintre analistii eMarketer. Iar aceasta tendinta va determina automat scaderea sumelor cheltuite in ansamblu pentru reclame online. Compania de cercetare Forrester Research manifesta insa optimism, apreciind ca piata publicitatii pe internet din SUA va inregistra cresteri destul de mari in urmatorii cinci ani, rata medie anuala estimata fiind de 27%, ceea ce ar insemna ca in acest ritm va depasi pragul de 45 de milioane de euro in 2012.
De partea cealalta, faptul ca anunturile publicitare din ziare pierd din popularitate e greu de contestat. Tot pe piata americana, rata anuala de crestere a investitiilor pentru reclamele din ziare, de 30-40% in anii precedenti, s-a diminuat la 20 de procente in prima jumatate a acestui an si la mai putin de 15% in trimestrul al treilea, conform companiei de consultanta Media Post. Interesul mai redus al companiilor pentru mediul traditional de publicitate, pus pe seama migrarii spre internet, incepe sa afecteze industria de media, mai ales ca anunturile publicitare inseamna in SUA in jur de 70% din veniturile din reclame. In prima jumatate a acestui an, veniturile ziarelor americane (print) din reclame de genul anunturilor publicitare au scazut cu 16,5% fata de perioada similara din 2006, pana la 1,35 miliarde de euro, conform Newspaper Association of America (NAA). „Eu citesc in continuare ziare in format traditional, dar cand vreau sa cumpar un produs sau sa caut anumite servicii recurg tot la internet, pe site-uri precum Zillow, Amazon, Autobytel sau Craigslist“, spune Rick Edmonds, analist de business in cadrul Poynter Institute.
Ziarele incearca sa-si schimbe strategia pentru a putea mentine interesul companiilor pentru reclama. Multe isi dezvolta foarte mult versiunea online, transformand astfel o parte din pierderile pe partea de print in castiguri pe internet. Altele investesc si detin procente din site-uri de anunturi publicitare, spune Charlie Diederich, directorul de marketing si publicitate al Newspaper Association of America. Gannett Company, spre exemplu, editorul a 85 de cotidiene americane, printre care si USA Today, si a aproape 1.000 de publicatii saptamanale, bilunare sau lunare, este una dintre companiile care se extind si in segmentul online, investind in site-uri specializate de mica publicitate. „Am anticipat schimbarile industriei si incercam sa ne adaptam la noile conditii si la preferintele de consum media ale cititorilor“, spune Tara Connell, vicepresedinte al departamentului de comunicare corporatista al Gannett. Compania a achizitionat participatii la mai multe site-uri de anunturi publicitare, printre care CareerBuilder.com, Cars.com si Apartments.com, acoperind astfel trei dintre cele mai importante segmente – anunturile pentru locuri de munca, masini si apartamente.
O alta strategie, adoptata de editori precum Hearst, MediaNews sau Cox, este aceea de a incheia parteneriate cu companii din internet, in cazul de fata cu Yahoo!, pentru a afisa online reclame si anunturi publicitare. Initial, companiile de media au vizat acest parteneriat strict pentru anunturile de locuri de munca disponibile, publicate in cadrul sectiunii dedicate a Yahoo!, HotJobs, dar pe parcurs, tipul anunturilor s-a diversificat. Din noiembrie anul trecut, cand a fost formata acest parteneriat, si pana in prezent, contracte asemanatoare au semnat cu Yahoo! un numar de 22 de editori care reprezinta in jur de 400 de cotidiene americane. Pentru Yahoo!, acest parteneriat inseamna ocazia de a vinde spatiu de reclama pe paginile de internet ale ziarelor partenere. In ceea ce priveste companiile de publishing, beneficiile sunt clare: pe de-o parte isi pot creste veniturile din reclama in mediul online, iar pe de alta parte, avand alaturi un nume important in industria internetului, pot sa se adapteze la noile conditii din piata printr-o strategie orientata mai mult catre internet.