BusinessMagazin

Blog

  • Preturi in prag de inghet

    Printre acestea, se numara painea, carnea, laptele, untul, ouale, faina, merele, cartofii si zaharul. Katarina Belicka, purtatorul de cuvant al Ministerului slovac al Agriculturii, citata de agentia de presa Reuters, spune ca inghetarea este doar o optiune, la care nu se va recurge daca retailerii nu vor cauta sa speculeze trecerea la euro prin majorarea preturilor la alimente.

    Ministrul slovac al agriculturii a anuntat ca va efectua impreuna cu ministrul de finante si cu cel al economiei o analiza asupra conditiilor de piata si a masurilor propuse. Una dintre masuri este stabilirea unui procent maxim cu care fiecare categorie de produs alimentar ar putea sa se scumpeasca. Belicka a precizat ca intentia autoritatilor este de a oferi guvernului instrumente prin care sa lupte impotriva speculei. Cresterea preturilor la produsele alimentare a dus inflatia din luna mai la cel mai inalt nivel inregistrat in Slovacia in ultimele 20 de luni.
     

  • Polonia, o divizie a RWE

    Prima termocentrala va fi amplasata in sudul tarii, in orasul Wola si va fi finalizata in 2015. Aceasta va beneficia de cele mai noi tehnologii si va avea nevoie de 2,5 milioane de tone de carbune pe an pentru a functiona la capacitate maxima. Daca in prezent rata de eficienta a folosirii carbunelui in Polonia se situeaza intre 33 si 35%, noua unitate va avea o eficienta de 46%, ceea ce echivaleaza cu o reducere a emisiilor anuale de dioxid de carbon cu 1,3 milioane de tone.

    In perioada 2008-2013, Polonia are alocate drepturi de emisii de dioxid de carbon de 208,5 milioane de tone pe an, ceea ce creeaza presiune asupra sistemului energetic in directia modernizarii tehnologiilor si a orientarii spre surse nepoluante.

    Conform estimarilor, se asteapta ca proiectul sa revigoreze economia locala si sa creeze mii de locuri de munca. Jurgen Grossman, CEO al RWE, a precizat ca Polonia este una din cele mai importante piete unde opereaza grupul pe care il conduce; RWE controleaza deja 6% din piata poloneza de energie si intentioneaza sa-si majoreze cota prin constructia unei a doua termocentrale similare, reprezentantii companiei fiind in stadiul de analiza a posibilelor amplasamente. De asemenea, grupul german va investi pana in 2012 intr-un parc eolian in nordul tarii, care va avea o capacitate de 300 de megawati. In urmatorii cinci ani, RWE are programate investitii de 32 de miliarde de euro in Europa, din care 10 miliarde in Germania, iar restul in alte tari, inclusiv in Polonia.

    Conform declaratiilor lui Grossman, cererea de energie pe piata poloneza inregistreaza o crestere anuala situata intre 3 si 5%. Potrivit datelor Biroului de Reglementare in domeniul energetic, cererea anuala de electricitate a crescut in ultimii trei ani cu aproape o cincime, astfel incat sistemul energetic actual este folosit la capacitate maxima. Planuri privind investitii semnificative in noi capacitati de productie au fost anuntate si de compania belgiana Electrabel, de cea franceza EDF si de cea suedeza Vattenfall.
     

  • Opera de arta

    Sa spui ca nu-ti place Coldplay e ca si cum ai spune ca nu esti de acord cu genocidul sau ca Holocaustul a fost “o chestie destul de nasoala” – afirmatii considerate ca de la sine intelese. In ultimii ani, Coldplay a reusit sa devina “omul negru” al lumii muzicale, trupa pe care te simti obligat sa o detesti. Ai voie sa-ti placa Britney Spears, pentru ca are o muzica pop “accidentata” impecabil produsa, ai voie sa-ti placa Phil Collins. pentru ca e ironic, merge sa zici ca iti plac The Eagles si sa-ti pastrezi credibilitatea. Dar e vai si amar de bietul jurnalist care-o lauda pe Coldplay – ti-ai strica mai putin reputatia daca ai spune ca Hitler “nu era chiar asa de rau”. De ce? Pentru ca trupa Coldplay, desi imposibil de populara, nu e “cool”. Chris Martin & Co. si-au dat seama de acest lucru si nu pare sa le pese – sau cel putin asa sustin in interviuri. Adevarul este ca, de fapt, le pasa foarte mult. Dupa ce au vandut un numar aproape incredibil de exemplare din albumul lor anterior, zece milioane, sunt disperati sa obtina credibilitatea artistica. Tocmai de aceea si-au petrecut atat timp si au facut atatea eforturi la ultimul album, proclamat de ei “dificil”. Sa aruncam o privire asupra dovezilor. Proba A: albumul are un titlu dublu, “Viva La Vida or Death and All His Friends”, care-l face sa semene un pic cu opera lui Damien Hirst. Proba B: titlul si piesa “Viva La Vida” este inspirata de pictorita suprarealista Frida Kahlo. Proba C: l-au chemat pe “bunicul muzicii ambientale” din Marea Britanie, Brian Eno, sa le fie producator. Proba D: au ales o pictura de Delacroix pentru coperta albumului. Pur si simplu, albumul n-ar avea cum sa semene mai mult cu o “opera de arta”, ceea ce e bine, deoarece majoritatea celor care il vor cumpara din benzinarii si supermarketuri pe tot cuprinsul tarii n-ar sti ce e o opera de arta decat daca ai scrie asta pe o caramida si le-ai arunca-o in cap. Mai stim si ca este un album “dificil” si “experimental” pentru ca ne-a spus-o Chris Martin. “Nu ne pasa daca vindem cu un milion mai putine discuri”, a declarat solistul. Suna ca o indepartare de modelul Coldplay.

    Singura problema legata de indepartatea de modelul Coldplay este ca acest demers functioneaza. Coldplay face discuri care se vand in milioane de exemplare si face stadioane pline. In ciuda faptului ca trupa e clar jenata de eticheta de “rock de stadion” pe care si-a dobandit-o, pentru ca la asta se pricepe cel mai bine, membrii ei scriu chestii epice inaltatoare care-i fac pe studenti sa-si fluture brichetele in aer si care au niste refrene ce te indeamna sa le fredonezi, atat de euforice, incat ai putea face un elefant sa pluteasca de la ele.

    Mai mult, e greu sa supraestimezi importanta pe care o are Coldplay pentru casa lor de discuri, EMI. Atunci cand Coldplay si-a amanat lansarea albumului anterior, cotatia actiunilor EMI a fost, se pare, afectata. Cum EMI a fost recent achizitionata de catre Guy Hands, multimilionarul in lire sterline care si-a facut un nume din achizitia de companii aflate in dificultate, performanta “Viva” (titlul sub care va fi cunoscut in continuare) are o importanta deosebita.

    Si cum a mers? Au cedat presiunilor comerciale sau au lansat un baraj de experimentalism intentionat? Raspunsul, pe scurt, ar fi ca “VLV” (titlul sub care va fi cunoscut in continuare) e de fapt cam tot ce-a fost si inainte. Are pian, chitare cu ecou, refrene inaltatoare si Chris cu falsetul caraghios din vocea lui. Au renuntat la structurile traditionale de tip strofa-refren-strofa care le dominau repertoriul ca un profesor strict si au imprumutat ceva de la Radiohead. In principal insa e Coldplay recognoscibila – ceea ce e bine.

    Asa stau lucrurile cu Coldplay. In ciuda faptului ca e obligatoriu sa o dispretuiesti, este extrem de dificil sa-ti displaca muzica pe care o face. Lumea o dispretuieste pentru ceea ce reprezinta, dispretuieste ideea de rock de stadion, de Chris Martin multimilionar cu nevasta castigatoare de Oscar ce ne tin noua prelegeri pe tema saraciei globale. Cand se ajunge la muzica insa, nu prea mai are ce sa-ti displaca. Mi-a facut placere sa ascult “Death” (titlul sub care va fi cunoscut in continuare) aproape in pofida vointei mele. Iar aceasta este, probabil, cea mai mare lauda pe care ai putea-o aduce unui album.
     

  • Una si aceeasi stire

    Practic, pe masura ce presa scrisa a fost dublata de cea din mediul online, modul in care sunt consumate informatiile si stirile publicate in mass-media s-a schimbat, adaptandu-se noilor conditii. Compania de cercetare Context-Based Research Group a realizat un studiu pe un esantion de utilizatori cu varsta cuprinsa intre 18 si 34 de ani din SUA, Marea Britanie si India, pentru a determina modul in care acestia citesc informatiile din mass-media.

    Una dintre concluzii este faptul ca, desi sunt interesati in continuare de reportaje ample, utilizatorii sunt inundati de prea multe informatii, motiv pentru care nu isi mai pot indrepta intreaga atentie catre articolele elaborate. “Schimbarea comportamentului de informare al utilizatorilor poate fi pusa pe seama mediatizarii excesive a doar catorva informatii”, spune Robbie Blinkoff, cofondatorul Context-Based Research Group, referindu-se la stirile care apar intr-o anumita publicatie sau pe un site in 3-4 variante pana sunt finalizate, furnizand de fiecare data franturi suplimentare de informatii. Exista insa moduri de a structura clar aceasta succesiune de informatii. Agentia de presa Associated Press, de exemplu, a lansat recent un nou format de prezentare a stirilor, in trei etape: stirea de ultima ora in cateva cuvinte, informatia curenta mai pe larg si stirea completa, ulterioara, cu toate detaliile de fond si implicatiile ei. O abordare similara o are de ceva vreme si publicatia londoneza Telegraph, rezultatele fiind deja vizibile prin numarul in crestere al vizitatorilor pe site. Cei mai multi dintre ei se informeaza cu privire la evenimentele de ultima ora din stirea pe scurt, in timp ce intreaga poveste este citita doar de cei interesati de subiect.
     

  • O mulzzime de anunzzuri

    “Investitia cuprinde atat dezvoltarea propriu-zisa a noului site, cat si cheltuielile cu o campanie publicitara ce va urma lansarii”, explica Fusu. Lansat la finalul lunii mai, Neobizz.ro a fost rescris din temelii, avand la baza aproximativ aceleasi principii ca si Craigslist.org, unul dintre cele mai populare site-uri de anunturi de mica publicitate de pe piata americana de profil, evaluata de compania de cercetare de piata eMarketer la aproape 15 miliarde de dolari (9,7 miliarde de euro) anul trecut.

    Motivul relansarii a fost faptul ca, din punctul de vedere al brandului, Mall.ro nu a fost foarte potrivit pentru un site de anunturi, Fusu sustinand ca are alte planuri pentru adresa de internet care deocamdata duce tot catre Neobizz.ro, fara a da insa mai multe detalii.

    “In ce priveste Neobizz.ro, am urmarit doua obiective: sa fie localizat, oferind anunturi in functie de orasul de interes, si sa fie cat mai simplu de utilizat”, spune Calin Fusu.

    Site-ul numara in prezent cateva zeci de mii de anunturi din categorii ca imobiliare, auto-moto, oferte de locuri de munca sau de servicii.

    Alegerea numelui a avut la baza, pe de o parte, asemanarea cu Neogen, care a pornit initial ca un site de anunturi, dar care a migrat intre timp catre structura de retea sociala, fiind totusi asociat in continuare de multi cu mica publicitate. Pe de alta parte, Neobizz, cu doi de z, a fost simpatizat si din considerente de branding, dat fiind ca mascota site-ului este o albinuta. Totusi, pentru a evita eventuale confuzii sau greseli de scriere, Fusu a rezervat si adresa Neobiz.ro, care duce catre aceeasi pagina de internet.

    In prezent, Neobizz.ro este vizitat de aproape 100.000 de ori pe luna, in plan fiind dublarea aceastei cifre pana la finalul acetui an. Fiecare dintre cei care publica anunturi pe site reprezinta o potentiala sursa de venituri pentru Neobizz; daca publicarea anunturilor este gratuita, utilizatorii au posibilitatea sa-si promoveze anunturile pe site, in schimbul unei sume de 5 euro pentru 10 zile sau 10 euro pentru o luna intreaga. “Modelul de business este destul de apropiat de cel al unui site de joburi”, spune Calin Fusu, care are experienta in acest domeniu prin BestJobs.ro.

  • Au ajuns preturile la maxim?

    Intr-o discutie de la inceputul acestui an, premergatoare deschiderii Baneasa Shopping City, Ali Ergun Ergen, retail administrator & development manager al Baneasa Developments, spunea ca piata autohtona a ajuns deja la niveluri similare cu cele din Europa Centrala in ceea ce priveste preturile centrelor comerciale. “Cred ca randamentele (yield-urile) din Romania au ajuns deja la niveluri similare cu cele din Europa Centrala, sunt deja la un nivel cuprins intre 5,75% si 6,25%”, spunea Ergen, considerand ca dezvoltarea unui centru comercial reprezinta una dintre cele mai profitabile afaceri.

     

    Declaratiile erau facute dupa incheierea anului 2007, cand randamentele investitiilor imobiliare scazusera pana la un nivel comparabil cu cele din Vest, ceea ce se transpune printr-o scumpire a activelor scoase la vanzare. Pretul de vanzare a unei proprietati imobiliare se calculeaza pe baza randamentului anual (yield), calculat ca raport intre veniturile ce pot fi obtinute de cumparator si suma platita pentru achizitionarea proprietatii. Cu cat yield-ul este mai mic, cu atat pretul platit este mai mare, iar cumparatorul urmeaza sa isi recupereze investitia intr-o perioada de timp mai indelungata.

     

    Contextul este total diferit dupa primele sase luni din 2008. Criza financiara internationala s-a tradus printr-o prudenta sporita din partea bancilor in ceea ce priveste finantarile pentru dezvoltarile imobiliare, dar si printr-o atentie mai mare a investitorilor in momentul achizitionarii unui proiect. In plus, numarul proiectelor aflate in constructie sau finalizate este tot mai mare, randamentul anual obtinut de catre posibilul investitor urmand sa fie astfel mai mic.

     

    In segmentul centrelor comerciale, proiectele aflate la vanzare sunt mult mai numeroase decat cele din alte segmente ale pietei imobiliare. “Pentru proprietatile din Bucuresti, valoarea yield-rilor nu s-a modificat simtitor, cresterea fiind de maxim 0,25%, iar pentru cele situate in afara Bucurestiului, ofertele potentialilor cumparatori sunt cu 0,50% pana la 0,75% peste valoarea inregistrata in cursul anului 2007”, spune Costel Florea, partner & head of capital markets in cadrul companiei de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield Activ Consulting.

     

    Consultantul considera ca a doua jumatate a anului nu va aduce o revenire la nivelurile randamentelor de investitie inregistrate anul trecut, argumentand prin atentia cu care principalii finantatori acorda creditare atat pentru dezvoltare, cat si pentru achizitii, finantarea reprezentand oricum un procent mai mic din totalul investitiei comparativ cu anii trecuti, cand bancile finantau o parte mai mare din achizitia unui proiect. “In cazul in care sunt oferite spre tranzactionare proprietati mai putin atractive, situate in zone cu potential comercial mai scazut, este posibil ca yield-urile sa mai creasca, dar numai pentru aceste proprietati, pana la valori de 7,75-8,25%”, considera Florea.

     

    Majorarea randamentelor si scaderea preturilor ce pot fi obtinute pentru un activ imobiliar a fost resimtita si de catre vanzatori, care isi pastreaza insa increderea in ceea ce priveste obtinerea unui pret bun. “Yield-urile au crescut pana la aproximativ 7,25%. Poate fi cu siguranta mai rau decat acum, cred insa ca vin vremuri mai bune”, spune Andrew Stear, managing partner al dezvoltatorului RED Management Capital, care are in dezvoltare proiecte cu o valoare cumulata de circa 800 de milioane de euro.

     

    RED Management a inaugurat la finalul lunii trecute primul sau proiect comercial, Armonia Arad, din care 75% a fost vandut inca din faza de constructie catre fondul austriac de investitii Immoeast. Al doilea proiect care va fi inaugurat tot in acest an, parcul de retail Armonia Braila, se afla la vanzare, Andrew Stear aratandu-se increzator ca va vinde proiectul pana la finalul acestui an, desi la inceputul anului declara ca finalizarea tranzactiei se va finaliza in prima jumatate a anului in curs. “Daca nu vom gasi un cumparator, suntem dispusi sa il administram pentru o perioada, nu va fi nicio problema”, spune Stear.

     

    Vanzarea proiectului din Braila a intarziat nu numai in contextul scaderii interesului manifestat de catre investitorii internationali, dar si ca urmare a faptului ca in Braila exista inca un parc de retail aflat la vanzare, proiect comercial care a fost deja inaugurat. Proiectul, detinut de catre dezvoltatorul belgian BelRom, este unul din cele patru pe care compania a anuntat ca le va finaliza in acest an. Celelalte sunt situate in Bacau, Focsani si Deva, iar pana acum compania a finalizat si vandut deja doua proiecte, in Sibiu si Targu-Mures. Carl Decoopman, managerul si unul din actionarii dezvoltatorului, declara recent ca vanzarea proiectelor din Braila si Bacau se va finaliza in acest an, pretul dorit fiind de 80-90 de mil. euro.

     

    Vanzatorii, dar si managerii departamentelor de investitii din cadrul companiilor de consultanta imobiliara, care reprezinta liantul dintre proprietari si fondurile interesate de achizitionarea proiectelor, considera ca tranzactia recenta prin care Deutsche Bank a preluat proiectul Upground din Bucuresti, pentru o suma estimata la 340 mil. euro, reprezinta un semnal bun pentru piata, putand fi sinonima cu revenirea interesului pentru activele imobiliare romanesti. “Tinand cont de tendinta de stabilizare a pietei imobiliare din Romania, dar si de cresterea asteptata a tuturor segmentelor de piata, in a doua jumatate a anului 2008 interesul investitorilor ar trebui sa revina cel putin la nivelul anului precedent. Iar cresterea cererii din partea investitorilor ar putea avea ca efect scaderea sau revenirea randamentelor la nivelul din decembrie 2007”, considera Bogdan Georgescu, presedintele Colliers International, care declara de curand ca urmatoarele luni ar putea consemna una-doua tranzactii cu valori in jurul sumei de 500 mil. euro.

     

    Si daca vanzatorii si consultantii spun ca urmatoarele luni vor aduce noi tranzactii, unii avand in gand randamentele inregistrate in 2007, potentialii cumparatori sunt mult mai atenti la ce proiecte aleg sa achizitioneze – si decid numai dupa negocieri mai dure decat in trecut. “Sunt preturi nebune, dezvoltatorii nu isi dau seama ca sunt deja foarte multe oferte pe piata si vor sa vanda la aceleasi preturi de acum un an”, spune Jorge Morgadinho, expansion manager al dezvoltatorului portughez de centre comerciale Sonae Sierra.

     

    Aceste preturi au determinat compania portugheza sa isi reorienteze interesul, Morgadinho precizand ca interesul fata de achizitionarea unui proiect aflat in stadiu de dezvoltare este mult mai mic in prezent. “In principiu, nu suntem interesati de un yield mai mic de 7-7,25%. Daca proiectul este bun si ne atrage, am putea accepta si ceva sub acest nivel, dar nu mai reprezinta interesul nostru principal”, declara oficialul companiei portugheze, care este unul din cei mai mari dezvoltatori si administratori de centre comerciale la nivel global.

     

    Sonae Sierra si-a facut anul trecut intrarea in tara prin achizitionarea proiectului River Plaza din Ramnicu Valcea, intr-o tranzactie de 42 de milioane de euro, avand in dezvoltare si trei proiecte comerciale in Bucuresti, Craiova si Ploiesti. In plus, compania a ajuns anul trecut la un acord de preluare a 50% din complexul Arena Mall din Bacau, tranzactie care nu a fost inca finalizata. “Speram ca pana la sfarsitul anului sa incheiem tranzactia, dar nu depinde de noi, totul este in mainile vanzatorului”, spune Morgadinho, facand referire la Ovidiu Budeanu, actionarul majoritar al companiei care detine centrul comercial.

     

    O scadere a randamentelor a fost resimtita si de catre Nimrod Ben-Ami, CEO al Neocity Group Romania, dezvoltator israelian care a inaugurat recent primul sau proiect de retail, City Park Mall of Constanta, in urma unei investitii de 70 de milioane de euro. Nimrod sustine ca a primit oferte de cumparare si la un randament de investitie de 6,25-6,5%, toate fiind insa refuzate. “Nu am dorit sa vindem, nici acum nu suntem interesati. Dorim sa administram pentru o perioada centrul comercial si vom vedea apoi; pentru pretul corect, orice este de vanzare.”

     

    Un factor care ar putea duce la cresterea yield-urilor ar putea fi reprezentat si de catre diminuarea randamentelor anuale de administrare (return on equity), scadere cauzata, spre exemplu, de reducerea chiriilor platite pentru spatiile din centrele comerciale sau din cladirile de birouri. “Orice diminuare a veniturilor viitoare, cuantificabila de catre investitor, va duce la plata unui pret mai mic (yield mai mare) la achizitie”, afirma Costel Florea, adaugand ca nivelul yield-ului este influentat si de cat anume inseamna fondurile proprii ale investitorului in totalul sumei platite pentru respectivul activ, de perioada cat investitorul estimeaza ca va pastra proprietatea in portofoliu si de valoarea estimata a randamentului in momentul unui exit – daca acesta este modelul de business al investitorului.

     

    Consultantul de investitii considera totusi ca, in ciuda contextului general de majorare a randamentelor, un yield de 5,55% – inregistrat anul trecut in cazul vanzarii imobilului de birouri America House din Bucuresti catre compania franceza Ixis, pentru 120 de milioane de euro – este in continuare posibil, “dar nu in urmatoarele 12 luni”.

     

    Ce se intampla in Europa

     

    Castigurile oferite de investitiile in centrele comerciale din Europa de Vest sunt cele mai mici, Turcia si Rusia oferind cele mai bune randamente din acest punct de vedere.

     

    Tara Randament primar* (%)
    Irlanda 4,25 – 4,75
    Belgia, Franta 4,75 – 5,25
    Olanda 4,75 – 5,50
    Cehia 5,00 – 5,50
    Polonia 5,25 – 5,75
    Ungaria 5,50 – 6,00
    Turcia 7,00 – 8,00
    Rusia 9,5 – 10,00

    *cele mai bune randamente posibile

    Sursa: Colliers International

     

  • Nu trageti in Videanu pentru ca aveti salarii mai mari

    Adriean Videanu a fost pus la zid pentru modul in care a administrat Bucurestiul. Circulatia infernala, santierul rutier fara sfarsit, bordurile, “hidoasele cladiri din sticla” care au luat aerul unor cladiri istorice de acum 100 de ani (nerenovate, mucegaite, pline de molii si gata sa-ti cada in cap, ce-i drept), aprobarile de constructii fara un plan general al Capitalei etc., etc. – toate s-au aruncat in capul lui Videanu. Lucruri adevarate, judecate in absolut. Iar fostul primar si partidul lui, PD-L, au platit in alegeri.
    Eu as vrea sa schimb putin perspectiva.

     

    Credeti ca Bucurestiul s-ar fi dezvoltat atat de mult, daca nu s-ar fi dat aceste aprobari de constructii, ca sa dau un exemplu? Credeti ca investitorii ar mai fi venit daca nu ar fi putut sa-si faca supermarketul in mijlocul orasului? Credeti ca salariile in Bucuresti ar mai fi crescut exponential in ultimii patru ani daca nu ar fi aparut toate aceste cladiri mari de sticla? Credeti ca ar mai fi aparut clasa de milionari din real estate daca nu ar fost date aceste aprobari “permisive”? Credeti ca primariile sau Fiscul ar mai fi strans bani din impozite si taxe daca nu ar fi explodat Bucurestiul ?

     

    Conform statisticilor Bancii Nationale, Capitala a atras 64% din investitiile straine din Romania (45 de miliarde de euro pana acum, din care 35 de miliarde de euro intre decembrie 2004 si aprilie 2008). Nu cred ca in Europa mai este vreun oras care sa se fi dezvoltat atat de mult intr-o perioada de timp atat de scurta. Dar, din pacate, datele statistice nu conteaza in alegeri.

     

    Ganditi-va putin. Suntem cei mai acerbi critici de pe margine, stand relaxati la o terasa noua, cu 1.000 de euro pe luna in buzunar, discutand cu nonsalanta despre o oferta de job dubla (si te gandesti ca neamtul are 1.500-1.700 de euro) si vrem acum sa traim numai langa parcuri, cu verdeata in fata ochilor, fara masini in jur, fara blocuri de sticla, fara manele si numai cu muzica simfonica la geam.

     

    Pai cine sa ne faca oferta daca nu un alt angajator, care tocmai a putut sa gaseasca birouri noi in centru, pentru ca un dezvoltator a primit aprobare sa construiasca acolo si sa “distruga” fie un loc cu verdeata, fie sa obtureze vederea unor locatari.

     

    Avem salarii mai mari pentru ca Bucurestiul si cei care l-au condus si-au asumat, inconstient, o dezvoltare haotica. Adica au permis, sau mai bine zis nu s-au impotrivit unei cresteri desantate, fara un plan, care ar fi trebuit “aprobat de toata lumea”, ca sa nu iasa scandal dupa aia. Si acum ne-am fi certat pe “plan” daca ar fi trebuit sa punem in dezbatere ceva. Haideti sa facem un referendum. O crestere a salariului cu 10% contra unei cladiri in fata Casei Presei. Ce votati?

     

    Daca am fi trimis mall-urile si supermarketurile in afara orasului, cati dintre noi s-ar mai fi dus pana acolo? Oare am fi vrut sa mergem la serviciu (sau am fi mers) daca birourile de sticla ar fi fost la marginea Bucurestiului si nu in buricul targului? Unde sa intre in centru, in casele vechi dar cu “valoare istorica inestimabila” 1.000 de angajati, cati are o multinationala sau un call-center? Am fi avut centre comerciale care pot rivaliza cu orice proiect similar din lume, daca ar fi ramas livada si campul plin de buruieni in locul proiectului Baneasa? Unde sa vina IKEA, in plin camp, fara nimic in jur? Cine aduce mai multi bani? In patru ani Baneasa a devenit un proiect care face cat Casa Poporului, care s-a construit in 15 ani si care nu produce nimic.

     

    Ca sa ai parcuri, sosele bune, facturi mai mici la utilitati, magazine cu toate marcile din lume, salarii mai mari si oferte de job din care sa alegi, trebuie mai intai sa accepti un pret. Sa lasi antreprenorii, dezvoltatorii sa isi ridice afacerea, sa creeze locuri de munca, sa faca business si dupa aia sa incepi sa ai cerinte de dezvoltare publica, comunitara.

     

    Ministrul muncii Paul Pacuraru a afirmat saptamana trecuta la un seminar al Ziarului Financiar ca exista doua Romanii: una a Bucurestiului, care a decolat din punctul de vedere al cresterii economice, si cea a oraselor de grad doi si trei unde nu exista investitii straine. Acest lucru se vede in salarii. In Capitala, salariul minim pentru muncitorii calificati a ajuns la 2.400 de lei, iar in orasele fara investitii salariul sta la 500 de lei.

     

    Pentru Romania nu exista alta sansa de a ajunge din urma, in aceasta viata, Europa Occidentala decat dezvoltarea cu orice pret. Trebuie sa fim realisti. Nu putem fi Elvetia sau Germania sau Franta, unde edilii, guvernantii isi pot permite sa respinga o investitie “poluanta”, o cladire care nu se incadreaza in mediu. Cei din Vest sunt deja bogati, noi nu.

     

    Iar investitorilor le este indiferent daca se duc in Cehia, Polonia, China, Romania sau Bulgaria, Ucraina sau Moldova. Se duc acolo unde gasesc portite si lacune sa poata sa faca afaceri. Pana la urma asta-i atuul nostru.

  • Help Net, crestere de 45% a afacerilor pe T1

    Majorarea s-a produs pe fondul dublarii vanzarilor pe segmentul produselor non-farma, al reorganizarii proceselor de vanzare si al cresterii de medicamente in raport cu piata, potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii companiei.

     

    Pentru anul acesta, compania se asteapta la o crestere de 33% a cifrei de afaceri, dublu fata de majorarea medie a pietei, preconizata la 15-18%. Profitul obtinut se va cifra la 2,5%, in scadere fata de anul precendent, cand s-a situat la nivelul de 3%, pe fondul presiunii exercitate de marja comerciala.

     

    In primul trimestru al anului acesta, piata locala farmaceutica a inregistrat o incetinire a ratei de crestere, de 3,8%, pana la valoarea de 1,6 miliarde de lei, potrivit Cegedim. Principalul factor care a dus la diminuarea cadentei de majorare a pietei a fost deprecierea leului in raport cu euro, ceea ce a impus o presiune la nivel de distribuitor.

     

    Astfel, in contextul actual in care distribuitorii sunt puternic afectati de mentinerea pretului la medicamente fara a a-l recalcula in functie de evolutia cursului valutar, Help Net si-a regandit planul de extindere a retelei de farmacii.

     

    “Tinand seama de faptul ca distribuitorii sunt puternic afectati de cursul valutar impus, ne-am ajustat planurile, iar ritmul de crestere a fost corectat de la 200 de unitati pana in 2010, la 160”, au mai precizat oficialii lantului care, in prezent, numara 102 farmacii.

     

    Grupul farmaceutic Farmexim include distribuitorul de medicamente omonim, lantul de farmacii Help Net si compania de import si distributie de cosmetice Green Net. Principalii competitori pe segmentul de retail farmaceutic sunt Sensiblu, Catena, Gedeon Richter Farmacia, City Pharma si Farmaciile Dona.

     

  • Plaza Romania se extinde

    Extinderea Plaza Romania consta in construirea unui etaj suplimentar deasupra supermarketului G’market. Suprafata G’Market va fi redusa, permitand introducerea unui nou magazin de dimensiuni mari. De asemenea, va fi construit un nou mezanin in acelasi sector, care va fi accesibil de la primul etaj, amplasarea unor magazine urmand sa fie schimbata.

     

    “Prin extinderea centrului comercial dorim sa oferim clientilor nostri o mai mare varietate de magazine si de servicii, iar renovarea acestuia va face ca experienta vizitarii centrului comercial sa fie una cat mai placuta. Dupa extensie, mixul de magazine va fi imbunatatit prin adaugarea a peste 30 de magazine noi.”, a declarat directorul general Anchor Grup, Ibrahim Paksoy.

     

    Centrul comercial va fi complet renovat, traficul urmand sa fie asigurat orizontal, dinspre nivelul sectorului de restaurante şi vertical, prin instalarea unor scari rulante la parter şi la etajul unu, conducand spre zona extinsa. Lucrarile la extensia Plaza Romania au inceput, urmand sa fie incheiate in acest an in timp ce partea extinsa a centrului comercial isi va primi vizitatorii la inceputul anului viitor.
     

     

  • Bill Gates se retrage de la Microsoft

    Gates paraseste Microsoft la 33 de ani dupa ce a infiintat compania si, asa cum a anuntat inca din iunie 2006, va ramane presedinte al Consiliului de Administratie al companiei, insa isi va dedica majoritatea timpului activitatilor fundatiei umanitare pe care a infiintat-o impreuna cu sotia sa.

    Mai multe amanunte, pe www.mediafax.ro