BusinessMagazin

Blog

  • NN este nou nume sub care va opera compania ce va reuni diviziile europene de asigurări, pensii şi investiţii ale ING Grup

    Aşa cum a fost anunţat în trecut, pregătirile ING pentru realizarea scenariului de bază de separare a diviziilor europene de asigurări, pensii şi managementul investiţiilor prin intermediul unei oferte publice iniţiale (IPO) sunt în plină desfăşurare. Tranzacţia este planificată pentru anul 2014, în funcţie de condiţiile de piaţă.

    În practică, procesul operaţional de rebranding va începe doar după listarea cu succes pe piaţa de capital. Până atunci, diviziile care includ ING Insurance, ING Investment Management şi Nationale-Nederlanden vor continua să îşi desfăşoare activitatea sub numele actuale.

    “Pregătirile pentru a deveni o companie independentă avansează conform planului. Anunţul de astăzi privind viitorul brand NN este un moment important şi subliniază faptul că ne aflăm în etapa finală de reorganizare a ING Grup”, a declarat Ralph Hamers, CEO al ING Grup.

    Activităţile de asigurări ale ING au un istoric de 170 de ani. De-a lungul anilor, Nationale-Nederlanden, ING Investment Management şi ING Insurance şi-au construit poziţii de top în Europa printr-o prezenţă puternică în mai mult de 15 ţări. Peste 12.000 de angajaţi oferă servicii de asigurări, pensii, investiţii şi servicii bancare unui număr de peste 15 milioane de clienţi.

    “Suntem bucuroşi să anunţăm astăzi NN ca fiind viitorul nostru nume şi logo. Construim o nouă companie care reuneşte numele a trei lideri europeni în domeniul asigurărilor şi managementului investiţiilor sub un nou brand puternic. Chiar dacă NN este un brand nou, el se bazează pe o moştenire bogată. Deoarece am vrut să rămânem aproape de clienţii noştri din pieţe diferite, vom adăuga brandului NN elemente definitorii locale. ING Investment Management îşi va schimba numele în NN Investment Partners”, a declarat Lard Friese, vicepreşedinte al ING Insurance.

    În România, NN va integra activităţile ING Asigurări de Viaţă, liderul pieţei de profil, ING Pensii şi ING Investment Management. Ca parte a strategiei anunţate la nivel european, toate aceste divizii vor continua să opereze sub brandul ING până la demararea procesului de rebranding, care a avea loc cel mai devreme în 2014.

    “Privim cu entuziasm redefinirea noastră ca o companie europeană cu o structură flexibilă şi bine adaptată noilor realităţi economice, cu o nouă identitate, ce îmbină moştenirea bogată şi rădăcinile olandeze cu cerinţele unui brand internaţional şi sustenabil”, a declarat Marius Popescu, director general, ING Asigurări de Viaţă şi membru în Consiliul de Administraţie al ING Pensii. 

    Contractele clienţilor nu sunt impactate în niciun fel de strategia anunţată şi rămân neschimbate indiferent de deciziile adoptate în contextul acesteia, fiind protejate atât prin obligaţiile contractuale asumate de ING, cât şi prin reglementările legale în vigoare.

  • SUA au alocat 584 de milioane de dolari drept ajutor militar Egiptului

    Washingtonul, aliat al Egiptului, îi furnizează o asistenţă totală, militară şi economică, în valoare de 1,55 miliarde de dolari pe an, însă acest ajutor face, oficial, obiectul unei reexaminări complete după represiunea de la mijlocul lunii august împotriva susţinătorilor preşedintelui destituit, Mohamed Morsi. Preşedintele american Barack Obama a avertizat, săptămâna trecută, de la tribuna Naţiunilor Unite că o continuare a susţinerii Statelor Unite este condiţionată de progresele în materie de democraţie. Însă în termenii unui ajutor militar – fonduri transferate într-un cont federal din Statele Unite pentru a onora contracte între Cairo şi companii americane de armament – “am alocat recent restul de plată pentru exerciţiul bugetar 2013 care s-a încheiat ieri, la 30 septembrie”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Jennifer Psaki.

    Aceasta a precizat că fondurile restante reprezintă “584” de milioane de dolari şi că Washington “poate controla mereu cum au fost folosiţi aceşti bani”. Armata şi un guvern interimar în Egipt, aflat la putere de trei luni, asigură că vor duce o “luptă împotriva terorismului” după violenţele care au urmat destituirii şi arestării, la 3 iulie, a preşedintelui Morsi, care face parte din Frăţia musulmană. O mie de persoane au fost ucise în confruntări şi peste 2.000 de islamişti au fost arestaţi. Justiţia egipteană a interzis la sfârşitul lui septembrie activităţile Frăţiei musulmane şi le-a confiscat bunurile. Statele Unite nu au numit niciodată înlăturarea lui Morsi drept “lovitură de stat”, însă au condamnat o represiune “regretabilă”, reclamând ridicarea stării de urgenţă şi alegeri democratice în 2014. Washingtonul a anulat de asemenea unele exerciţii militare cu Egiptul şi a amânat livrarea unor avioane de luptă.

    Criza din Egipt actualizează dilema Statelor Unite în ceea ce prveşte această ţară. Washington este prins între ataşamentul său faţă de valorile democratice şi dorinţa de a păstra această alianţă strategică.

  • Miliardarul Carl Icahn îl presează pe şeful Apple pentru o răscumpărare de titluri de 150 mld dolari

    Discuţiile vor continua peste circa trei săptămâni, a spus Icahn, investitor care s-a specializat în determinarea companiilor să facă schimbări astfel încât să crească profiturile acţionarilor.

    Cook a anunţat în acest an un plan de plată de dividente şi răscumpărări de acţiuni în valoare de 100 de miliarde de dolari, până în 2015. Icahn vrea însă ca Apple să aloce alte 150 de miliarde de dolari pentru răscumpărări de titluri.

    Apple a anunţat în iulie că în trimestrul al doilea a răscumpărat de pe piaţă acţiuni de 16 miliarde de dolari. Producătorul iPhone avea la sfârşitul lunii iunie 146,6 miliarde de dolari în numerar şi plasamente.

    “Am avut o cină cordială cu Tim seara trecută. Am insistat pentruo răscumpărare de 150 de miliarde de dolari. Am decis să continuăm dialogul peste aproximativ trei săptămâni”, a scris Icahn pe Twitter.

    Co-fondatorul Apple Steve Jobs a rezistat apelurilor de a returna bani acţionarilor, dar Cook s-a arătat dispus să îndeplinească cererile investitorilor. În februarie, managerul de fonduri de hedging David Einhorn a cerut Apple să returneze bani acţionarilor şi a dat compania în judecată, în acest scop. În aprilie, Apple a majorat dividendele şi planul de răscumpărare de titluri la 100 de miliarde de dolari.

    Acţiunile Apple sunt în creştere cu 2%, la 486,2 dolari pe unitate, la bursă din New York. Capitalizarea de piaţă a Apple este de 433,1 miliarde de dolari.

  • Canabisul medicinal – un tratament legal, la care pacienţii români nu au acces

    Boglarka Erdei – sau Bogi, cum i se spune în familie – este o fetiţă de 11 ani din Oradea, diagnosticată cu Sindromul Dravet. A avut prima criză la 5 luni, iar până în prezent a făcut tratamente cu peste zece antiepileptice.

    De la 3 ani a avut chiar combinaţii de câte trei astfel de medicamente, iar părinţii au încercat chiar şi dieta ketogenică, un regim alimentar cunoscut ca tratament alternativ pentru epilepsie. “Am încercat toate antiepilepticele în toate combinaţiile şi am ajuns să avem chiar şi opt crize generalizate într-o noapte”, spune Andrea Erdei, mama fetei.

    Bogi e slabă, vorbeşte foarte puţin şi are nevoie de ajutor pentru a merge. O astfel de evoluţie nu este neobişnuită pentru Sindromul Dravet, una dintre cele mai severe forme de epilepsie.

    În întreaga lume, 1 din 40.000 de copii este diagnosticat cu această boală, care debutează în primul an de viaţă, iar cei afectaţi pot avea şi zeci de crize într-o zi, de toate tipurile majore cunoscute – tonico-clonice, atonice, de absenţă, mioclonice, parţiale simple, parţiale complexe – fiecare dintre ele cu manifestări diferite şi cu durate mergând până la câteva ore. Unii pacienţi nu reuşesc să ajungă la o diminuare semnificativă a frecvenţei crizelor nici după administrarea unui cocktail de medicamente antiepileptice. Numărul ridicat de crize le influenţează dezvoltarea, unii dintre aceşti copii pierzând abilităţi importante – nu mai pot mânca, nu mai pot vorbi sau chiar merge.

    Deşi nu foarte numeroase, pentru că gradul de cunoaştere a bolii este redus şi, prin urmare, posibilităţile de diagnosticare timpurie limitate, familiile Dravet au format o comunitate strâns unită, în care îşi împărtăşesc cele mai noi descoperiri legate de epilepsie şi caută împreună soluţii pentru strângerea de fonduri necesare terapiilor şi cercetării.

    Unul dintre subiectele despre care se discută aprins în această comunitate în ultimele luni este canabisul medicinal, considerat o minune de o parte dintre familii. Şi familia Erdei spune că a aflat despre canabisul medicinal în ultimul an şi îşi doreşte ca Bogi să poată încerca tratamentul.

    Însă utilizarea plantei ca medicament este încă la început şi la nivel mondial, iar medicii din România nu au experienţă directă cu canabisul medicinal, chiar dacă, potrivit legislaţiei în vigoare, utilizarea sa este permisă în anumite condiţii.

    Nu este vorba de fumat, aşa cum gândesc multe persoane când aud de canabis, ci de tincturi şi uleiuri speciale sau chiar suc stors direct din controversata plantă.

    “Am aflat de pe internet, cred că filmuleţul lui Jayden a fost primul văzut. Am vorbit cu neurologul de aici, dar acesta, neavând experienţă, nu şi-a exprimat opinia despre utilitatea sa”, a declarat Erdei pentru MEDIAFAX.

    Primele cazuri cunoscute

    Filmul la care face referire mama lui Bogi este bine cunoscut de părinţii copiilor cu Sindrom Dravet din întreaga lume. A făcut înconjurul internetului după ce, în decembrie 2011, a fost difuzat de postul de televiziune Discovery. Este povestea lui Jason şi Jayden David, tată şi fiu din California, care au apărut într-un episod din documentarul “Weed Wars – Războaiele ierbii”. Documentarul serial prezintă activitatea unui producător şi distribuitor de canabis medicinal din California, ai cărui angajaţi încearcă să trateze diferite afecţiuni, printre care şi epilepsia.

    Jayden, afectat şi el de Sindromul Dravet, a avut o reducere semnificativă a numărului de crize încă de la primele doze de tinctură de canabis, concomitent cu diminuarea dozelor de medicamente, ceea ce a încurajat şi alţi părinţi să pornească pe această cale.

    “Nu-mi lăsaţi copilul să moară”, îi spunea, în luna august, tatăl unei fetiţe de 2 ani diagnosticată cu Dravet guvernatorului statului american New Jersey, cerându-i să se pronunţe în favoarea legalizării canabisului medicinal, pe care îl consideră ultima şansă pentru copilul său.

    De aceeaşi formă de epilepsie suferă şi Charlotte Figi, o fetiţă de 6 ani din Colorado, care, la fel ca şi cea din New Jersey, a devenit recent o eroină în presa americană, după ce părinţii ei au povestit, într-o emisiune difuzată de postul de televiziune CNN, cum starea ei s-a îmbunătăţit considerabil după ce au început să-i administreze ulei de canabis.

    Părinţii tuturor acestor copii fac parte dintr-un grup online de discuţii numit Pediatric Cannabis Therapy (Terapie pediatrică cu canabis). Iniţiat de o altă mamă a unui copil cu Sindrom Dravet în februarie 2012, grupul reunea la crearea sa numai şase familii. La sfârşitul lui august 2013, a ajuns la un număr de peste 1.400 de membri, creşterea fiind amplificată semnificativ de apariţiile în presă. Majoritatea acestor membri sunt părinţi ai unor copii cu boli considerate incurabile – diferite forme de epilepsie, inclusiv Dravet, dar şi cancer sau boli neurodegenerative – şi chiar pacienţi adulţi.

    California a fost primul stat american care a legalizat utilizarea de canabis medicinal, în 1996. În prezent, 20 de state americane plus Districtul Columbia permit utilizarea de canabis medicinal, însă probabilitatea ca lista să se extindă e destul de mare având în vedere amploarea dezbaterilor din ultima perioadă.

    La numai câteva zile după schimbul de replici cu tatăl fetiţei cu Sindrom Dravet, guvernatorul din New Jersey, Chris Christie, a anunţat că va susţine legalizarea canabisului medicinal pentru uz pediatric.

    Legislaţia românească permite consumul sub control

    În România sunt cunoscute puţin peste 40 de cazuri de copii cu Sindrom Dravet, însă boala este mult subdiagnosticată, potrivit Asociaţiei pentru Dravet şi alte Epilepsii Rare.

    “Am fost în California în decembrie 2012 şi am văzut câţiva copii cu Dravet aflaţi sub acest tratament. Am văzut cum se ridică din scaunul cu rotile şi reîncep să meargă, cum învaţă să vorbească, pe unii dintre ei părinţii abia încep să îi cunoască cu adevărat, după ce reuşesc să le ţină crizele sub control cu canabis şi să le reducă dozele de medicamente antiepileptice”, a declarat Adela Chirică, preşedintele asociaţiei.

    Legislaţia românească, respectiv Legea 339 din 2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, include canabisul, rezina de canabis, extractele şi tincturile de canabis pe lista “plantelor, substanţelor şi preparatelor ce conţin substanţe stupefiante şi psihotrope care prezintă interes în medicină, supuse unui control strict”.

    Pe de altă parte, Legea 143 din 2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, plasează plantele şi substanţele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care conţin asemenea plante şi substanţe – cum sunt canabisul, răşina de canabis şi uleiul de canabis – pe lista “drogurilor”, adică în afara categoriilor “droguri de mare risc” şi respectiv “droguri de risc”.

    Canabisul şi produsele pe baza acestei plante ocupă primul loc în rândul capturilor de droguri din România, conform celor mai recente date oferite de Centrul European pentru Monitorizarea Drogurilor şi Dependenţei de Droguri. Potrivit aceleiaşi surse, în 2010 ponderea celor care au consumat canabis o dată în viaţă a fost de 1,6% în 2010 raportat la totalul populaţiei din România.

    Legea 143 defineşte consumul ilicit de droguri ca fiind “consumul de droguri aflate sub control naţional, fără prescripţie medicală”.

    “Canabisul medicinal poate fi administrat în România pe baza recomandării medicului, respectiv o reţetă securizată, la fel ca orice altă substanţă aflată sub control naţional, cum sunt codeinfosfatul, morfina sau Quarelin ori Fortral”, a explicat pentru Mediafax avocatul Lorette Luca. Ea a adăugat că problemele apar la utilizarea necorespunzătoare a acestora, mai exact prin nerespectarea dozelor prescrise. “Inclusiv în benzinării există la comercializare doze de băuturi energizante ce conţin extract de canabis. Acestea sunt perfect legale”, a mai spus Luca, precizând că acestea au o concentraţie redusă de THC (tetrahidrocanabinol – substanţa activă din canabis cu efecte halucinogene). Legislaţia românească nu prevede însă limitări în privinţa concentraţiei de THC, admite avocatul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a ajuns un antreprenor de weekend la afaceri de aproape două miliarde de euro din „păcănele”

    Dacă la momentul în care a decis să devină antreprenor full-time, Paul Gauselmman, în prezent in vârstă de 79 de ani, avea în responsabilitate o afacere mică din domeniul operării aparatelor tip slot machine, acum aceasta numără 8.000 de angajaţi şi are activităţi răspândite în întreaga lume. Compania, dezvoltată progresiv în domeniul divertismentului şi jocurilor de noroc, este condusă şi astăzi de familia Gauselmann, formată din Paul şi din cei patru copii ai lui

    Paul Gauselmann a revoluţionat industria jocurilor de noroc şi de amuzament prin grupul Gauselmann, care, începând cu 1992,  s-a extins la nivel internaţional în trei domenii de business: producţia şi operarea de maşini electronice prin Merkur, deţinătoare a mărcii Merkur Casino şi estimată la aproximativ 200 milioane euro; divizia operaţional[ şi servicii; producţia şi comercializarea maşinilor electronice şi tipurilor de joc prin compania  Atronic. Grupul deţine şi o unitate de producţie proprie în localitatea Lubbecke din Germania. Compania a ajuns astfel să exploateaze  jocuri de noroc şi divertisment în 272 de locaţii, situate pe teritoriul a zece ţari europene, printre care şi România.

    Activitatea grupului pe piaţa locală a jocurilor de noroc se desfăşoară prin două companii cu capital integral privat străin aparţinand Gauselmann, Casino Entertainment Center şi Merkur Casino România. Prima este prezentă pe piaţa autohtonă din 2004 şi este operatorul jocurilor electronice tip slot-machine pe şapte din cele 13 săli ale companiei. Celelalte şase săli funcţionează sub Merkur Casino România, companie care are în activitate închirierea şi vânzarea de sloturi. Ambele au totalizat afaceri de circa 50 de milioane de euro în 2012(circa 200 milioane de lei). Locaţiile Merkur sunt răspândite în Bucuresti, Constanţa, Ploieşti şi Craiova, având în prezent autorizate 400 de mijloace de joc.

    În perioada 2004-2010, vânzarea sloturilor se făcea direct din Germania şi principalul contact cu potenţialii clienţi se făcea la expoziţia anuala de profil. Din 2010, vânzarile şi închirierea sloturilor se face prin intermediul  Merkur Casino Romania, iar recent, au  fost depuse actele pentru înfiinţarea Merkur Gaming Distribution, pentru a separa activitatile de vânzare si închiriere cu cea de operare.


    Un aparat de jocuri poate genera in Romania în fiecare lună de la câteva sute de euro până la peste 1.200 de euro, bani care reprezintă de fapt diferenţa dintre sumele introduse şi cele retrase de jucători. Media câştigului brut din piaţă este undeva în jurul a 500 de euro pe lună pentru fiecare aparat, în timp ce profitul efectiv rămas companiilor este greu de calculat, pentru că dincolo de licenţe există o serie de cheltuieli variabile cu spaţiul, angajaţii sau mentenanţa.
    Cei 500 de euro în medie sunt echivalentul a aproximativ 20% din suma care intră de fapt pe perioada unei luni într-un aparat, adică 2.500 de euro. Diferenţa însă este reprezentată de sume care sunt retrase de jucători sub formă de câştig sau, în foarte multe cazuri, pentru diminuarea pierderii, când retrag o parte din banii pe care iniţial i-au pus la bătaie.

    Circa  3% dintre români participă la jocurile de tip slot – machines în timp ce la LOTO joacă 20%,la pariuri sportive au jucat în ultimul an 6%, 4% la bingo, 3% la jocurile online şi 3% la jocurile de cărţi, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de piaţă GfK la iniţiativa Asociaţiei Organizatorilor de sloturi Romslot. Conform statisticilor internaţionale, numărul participanţilor la joc în alte ţări europene este de peste patru ori mai mare, în Marea Britanie spre exemplu – ţară recunoscută pentru o  cultură dezvoltată  a  jocurilor de noroc – 13% din populaţie a participat la jocurile de sloturi în 2010.

    Totusi, România rămâne una dintre cele mai importante pieţe pentru grupul Gauselmann, potrivit lui Thomas Niehenke, membru al boardului Gauselmann. Acest lucru se datorează mai ales contextului in care  LOTERIA se pregăteşte să încheie un nou contract de exploatare a jocurilor de tip loterie (VLT), tinand cont ca  cel semnat în urmă cu zece ani cu grecii de la Intracom si Intralot expiră pe 30 noiembrie 2013, iar acesta a adus companiei pierderi de sute de milioane de lei. Procedura de selecţie a unui nou beneficiar este necunoscută publicului, dar Niehenke este optimist în ce priveşte şansele Merkur de a câştiga contractul. Potrivit lui, competitia este stransa intre firmele care doresc contractul, dar nu doreste sa divulge numele competitorilor sai. 
     

  • NOUL COD RUTIER, amânat de Guvern. Amenda maximă pentru şoferi – 9.600 de lei, maxim doi ani suspendarea permisului. Ce alte sancţiuni mai sunt prevăzute

     UPDATE Adoptarea noului Cod rutier a fost amânată de Guvern – surse

    Adoptarea noului Cod rutier a fost amânată de Guvern, după o discuţie în şedinţa de miercuri, afirmă surse oficiale.

    Ministrul Afacerilor Interne a spus că aceste sancţiuni sunt între prevederile finale incluse în proiectul noului Cod rutier, care va fi promovat sub forma unei ordonanţe de urgenţă şi adoptat miercuri în şedinţa de Guvern.

    Ministrul Radu Stroe a declarat, marţi, la finalul unei şedinţe a liderilor PNL, că s-a optat, ca decizie politică, pentru promovarea noului Cod rutier prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului. El a menţionat că până miercuri se vor mai opera modificări la proiectul de act normativ.

    “Vom lua în considerare amendamentele demne de a fi luat în considerare”, a precizat Stroe, întrebat dacă vor mai exista modificări la proiectul privind Codul rutier.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR a anunţat miercuri un curs de referinţă în scădere

    Cursul BNR de miercuri:

    Euro 4.4511 -0.0049 -0.11 %
    Dolar american 3.2888 -0.0006

    -0.02 %

     

     

       
           

    Cotaţiile monedei naţionale au rămas aproape de 4,45 lei/euro în prima parte a sesiunii interbancare de miercuri, astfel că Banca Naţională a României (BNR) a publicat un curs de referinţă cu 0,49 bani mai redus, de 4,4511 lei/euro.

    În sesiunea precedentă, cursul a fost de 4,4560 lei/euro.

    Leul s-a apreciat nesemnificativ în raport cu dolarul american, rata de referinţă fiind stabilită la 3,2888 lei/dolar,uşor mai jos faţă de 3,2894 lei/dolar marţi.

    Cursul de referinţă leu/franc elveţian a coborât de asemenea, la 3,6364 lei/franc, de la 3,6377 lei/franc marţi.

    Ratele de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    În debut, euro a fost cotat la 4,4460 – 4,4490 lei, uşor mai jos faţă de nivelul din jurul orei 16:30 de marţi, când schimburile se operau la 4,4475 – 4,4490 lei/euro.

    Primele transferuri au dus cursul până la 4,4550 lei/euro, după care rata de schimb a revenit în jurul nivelului de 4,45 lei/euro.

    Valutele din regiune se tranzacţionau la cotaţii uşor mai ridicate faţă de închiderea de marţi.

    Dobânzile practicate miercuri dimineaţă de băncile comerciale pentru plasamentele în lei pe termen de o zi au coborât de la 3,05 – 3,55% la 2,5 – 3% pe an. În acelaşi timp, randamentele pentru depozitele la o săptămână au scăzut de la 3,03 – 3,53% la 2,63 – 3,13% pe an.

  • Cum luptă cu sistemul cel mai curajos poliţist din România

    In 2011, agentul Todea a fost, fara voia lui, victima sefului sau. “Pe banda a doua, cu viteza excesiva, s-a apropiat un autoturism marca BMW Seria 5 de culoare neagra, al carui sofer nu a schitat nici macar un gest de franare pentru a observa daca pe trecerea de pietoni se afla cineva. Asta, in conditiile in care o autoutilitara era oprita pentru a acorda prioritate de trecere unui pieton”, povesteste politistul. După acest moment, agentul a plecat in urmarirea soferului grabit, care s-a dovedit a fi tocmai adjunctul sefului IPJ Cluj, comisarul-sef Cristian Pintea, fost sef al Biroului de Informatii al serviciului secret din MAI.

    “A continuat pe un ton nepoliticos sa afirme ca dansul nu a vazut niciun pieton. Este evident si logic ca nu a avut cum sa vada pietonul din cauza vitezei excesive. I-am solicitat sa-mi declare datele si m-am indreptat spre autoturism, sa-mi iau agenda pentru a le nota. Atunci mi-a aratat pe geam o legitimatie”, a mai spus politistul.

    La scurt timp, agentul Todea a aflat ca impotriva lui a fost demarata o cercetare disciplinara, acuzatia fiind ca nu a respectat un superior. Apoi a fost trimis la psiholog vreme de sase luni, pentru a fi monitorizat de un specialist, din cauza unor probleme de comportament inventate, i s-a luat pistolul si i s-a retras, cu acordul procurorului-şef de la Parchetul Tribunalului Cluj, avizul de politist care putea intocmi si dosare penale. Lui Todea i s-au mai pus in carca inca doua cercetari disciplinare: una pentru ca nu a anuntat ca a divortat si alta pentru ca nu a trecut in declaratia de avere salariul sotiei cu care a stat casatorit timp de zece luni.

    “Nu am avut pentru ce sa mai raman in Politie. M-am luptat aproape singur impotriva unui sistem care functioneaza foarte bine. Nici unul dintre sefi nu mi-a fost aproape in cei doi ani de calvar prin care am trecut. Am muncit din greu si cu ce m-am ales? Asa ca, dupa ce am castigat procesele, am decis sa imi dau demisia. Ma simt mult mai bine si voi vedea eu ce voi face”, a declarat fostul politist.

    Citiţi întreaga poveste a poliţistului clujean pe ziardecluj.ro

  • STUDIU: Elevii bucureşteni se simt mai în siguranţă dacă vin înarmaţi la şcoală

     Analiza realizată de ofiţerii Serviciului de Analiză şi Prevenirea Criminalităţii din cadrul Poliţiei Capitalei arată că elevii care vin înarmaţi cu arme albe la şcoală fac parte, în general, din categoria copiilor agresivi, care au tendinţa de a genera conflicte.

    Chestionaţi de poliţişti, unii elevi au explicat că părinţii le împrumută sau chiar le cumpără bricege. Un motiv pentru care se ajunge în această situaţie, identificat de poliţişti, este acela că părinţii au conflicte personale cu alte persoane şi le dau cuţite copiilor pentru ca aceştia să aibă cu ce să se apere în cazul în care sunt atacaţi de presupuşii duşmani ai familiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ilie Sârbu, despre o posibilă despărţire a USL: Ori compromis, ori tranşăm lucrurile bărbăteşte

     El a fost întrebat, la B1 Tv, în contextul unei discuţii despre subiectele în disensiune şi schimburile de replici dintre PSD şi PNL din ultima perioadă, cum ar trebui să se regleze situaţia dacă liberalii şi social-democraţii rămân fiecare pe poziţiile lor.

    “Ceea ce urmează ştiţi şi dumneavoastră”, a spus Sârbu. Întrebat dacă are în vedere “divorţul” în USL, Ilie Sârbu a răspuns: “Nu, nu divorţăm în USL (…) … Despărţirea, nu există soluţie de compromis dacă nu înţelegem că nu se poate continua aşa. E un lucru simplu şi am discutat asta, am discutat şi cu domnul Antonescu şi cu ceilalţi colegi din PNL, care nu sunt fericiţi că se întâmplă lucrurile astea. (…) Întrebarea pe care aţi pus-o nu are decât un singur răspuns sau poate mai e o variantă, compromisul.

    Ori compromis şi să mergem mai departe aşa, ori tranşăm lucrurile bărbăteşte şi fiecare merge pe drumul lui. Nu se poate altfel, două variante sunt, pornind de la ideea pe care cu toţii am agreat-o, că nu ne face bine. Şi, sigur, opoziţia se bucură, domnul Băsescu se bucură, le dăm o ocazie să se bucure”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro