BusinessMagazin

Blog

  • Ba să generalizăm!

    Veţi fi citit, sau veţi citi în acest număr al revistei, mărturia unui om de afaceri exasperat de situaţia în care se află: a pierdut în jur de şase milioane de euro pentru că mulţi dintre partenerii săi de afaceri au ales calea insolvabilităţii pentru a ieşi dintr-o afacere, ba, mai mult, cu destul de mulţi bani în buzunar. „Cheltuiesc bani, câştig procesele, ei au primit marfa, au încasat banii şi eu nu i-am mai văzut. Peste 90% dintre insolvenţe sunt planificate”, spune Ovidiu Buluc.

    Pe vremea lui Ceauşescu circula un banc despre muncitorul de la fabrica de biciclete care tot fura piese de la fabrică, în speranţa că îşi va putea construi o bicicletă gratis acasă, dar, ce să vezi, oricum ar fi montat piesele, îi ieşea o mitralieră. Parafrazând bancul, de o bună bucată de vreme tot repet, şi am martori, cu mult înainte de a citi păţaniile domnului Buluc, că putem încerca, noi, românii, de nenumărate ori să pornim o afacere de care să fim mândri şi pe care eventul să o lăsăm moştenire nepoţilor, de ieşit iese o mică, sau mai mare, găinărie. Este aceasta o generalizare care nedreptăţeşte, ştiu, o sumedenie de oameni care au pornit afaceri corecte şi ingenioase, care au luptat cu taxe, mediu neprielnic, presiuni politice sau cu sărăcia generalizată (altă generalizare?!). Dar, şi nu pot evita asta, mă uit la cronica insolvenţelor, la jocurile de culise, la declaraţii, anunţuri, efecte şi reacţii şi nu pot să nu generalizez.

    Voi continua, dar înainte de asta trebuie să vorbesc despre pictor: mărturisesc că nu ştiam de Ambrogio Lorenzetti şi că l-am descoperit întâmplător. Dar, după ce l-am descoperit, Lorenzetti a pus oraşul italian Siena pe lista de „must„; intenţia exista oricum, pentru că este acolo o vestită cursă de cai, dar fresca pictorului despre buna şi proasta guvernare a sporit dorinţa. Pentru că Lorenzetti a împodobit, pe la 1300, pereţii Palazzo Pubblico cu „Allegoria ed Effetti del Buono e del Cattivo Governo„ – alegoria bunei şi relei guvernări, adică o suită de fresce despre efectele bunei şi proastei guvernări asupra oraşului, orăşenilor, câmpului şi ţăranilor, asupra vieţii oamenilor. Nişte generalizări adică, prin care, cumva naiv, dar de bună-credinţă, pictorul le aduce aminte potentaţilor republicii locale de rostul lor pe pământ şi de efectele pe care deciziile lor le au asupra cetăţenilor. Este poate una dintre primele încer-cări de a politiza arta, în sensul bun al cuvântului şi un lucru care merită admirat.

    Fac legătura între potentaţi şi starea de fapt a lucrurilor – sărăcie, hoţie, indiferenţă – pentru că fac parte din acelaşi angrenaj social şi sunt legate strict şi direct proporţional. Pe de altă parte, şi societatea în sine are doza ei de implicare şi vinovăţie, iar aici „a generaliza” are un rost.

    Să generalizăm dară! Şi dacă ne vom enerva când vom constata că un oarecare generalizează nedreptăţind, să ne gândin că acolo se ascunde un sâmbure de adevăr. Am făcut un test: mai ţineţi minte campania aceea de influenţare a percepţiei Google despre români? Am probat acum pe mai multe calculatoare şi IP-uri şi la „romanians are„ mi-au apărut, la loc de frunte, o sumedenie de generalizări: ugly, crazy, stupid, mean, scum, rude. Enervant, nu?

  • Mitul banilor. Este adevărat că în fiecare an, în Statele Unite se tipăresc mai mulţi bani pentru jocul Monopoly decât pentru Trezoreria americană?

    Unul din miturile legate de economie este că, în fiecare an, în Statele Unite se tipăresc mai mulţi bani pentru jocul Monopoly decât pentru trezoneria americană.

    Conform rapoartelor Trezoneriei S.U.A, în anul fiscal 2012, divizia care se ocupă cu tipărirea banilor a eliberat aproximativ 35 de milioane de bancnote pe zi, cu o valoare de 1,5 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă că pe parcursul anului au fost tipărite  8,4 miliarde de bancnote. Aproape 90% din notele pe care divizia le eliberează, sunt folosite pentru a înlocui valuta aflată deja în circulaţie.  

    Tabelul prezintă numărul de note tipărite pentru fiecare tip de bancotă (din punctul de vedere al valorii monetare), în Statele Unite, pentru anul fiscal 2012.

    Deşi nu există o cifră exactă a notelor tipărite anual, din rapoartele oferite de Parker Brothers, subsidiară a Hasbro, care deţine drepturile pentru jocul Monopoly, se poate calcula o cifră aproximativă.

    Jocul Monopoly a început să fie produs în 1935. Hasbro susţine că peste 250 de milioane de copiii ale jocului au fost vândute până în prezent, în medie 3,3 milioane de copii pe an. În fiecare joc Monopoly sunt incluse 240 de bancote de diferite valori, ceea ce ridică numărul notelor tipărite pentru jocurile Monopoly la 792 de milioane pe an, o cifră mult sub cea a trezoneriei americane.

    Valoarea curentă a banilor incluşi în jocul Monopoly este de 20.580 de dolari, ceea ce înseamnă că bancotele Monopoly au o valoare totală de 67.7 miliarde de dolari pe an, şi această cifră fiind mai mică decât valoarea banilor reali tipăriţi de Statele Unite, lăsând mitul economic nefondat.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • Povestea românului de 170 de milioane de dolari care a decis să ia viaţa de la zero în Sahara

    ANUL 2010 A VENIT CU O PROVOCARE MAJORĂ, pentru că am decis să schimb nu numai industria, ci şi continentul”, îşi aminteşte Adrian Vasiliu. Atunci a preluat conducerea Star Brands & Star Goods, distribuitorul P&G, Nestlé, Puratos şi al altor câteva companii multinaţionale prezente pe piaţa algeriană. „A fost o schimbare radicală de mediu şi cultură locală.”

    Executivul nu era străin de pieţele externe, însă cariera sa se conturase în Europa, având nu mai puţin de 13 ani în cadrul gigantului american Procter & Gamble şi alţi doi ani în care a lucrat pentru Diageo, cel mai mare producător mondial din domeniul băuturilor alcoolice.

    UN NOU MOD DE VIAŢĂ. Decizia de a pleca în Algeria şi a lucra în distribuţie a fost uşoară, spune el, pentru că experienţele pe alte pieţe ajută la dezvoltarea personală şi la transformarea unui individ într-un om de afaceri. Schimbarea a fost totuşi una majoră, deoarece a presupus adaptarea la un nou mod de viaţă, departe de prieteni şi de stilul european. „Îţi redescoperi alte trăsături interioare pe care le ignori în lumea trepidantă a bătrânului continent.„ El spune că petrece mai mult timp în familie, citeşte mai mult şi ignoră televizorul, internetul devenind astfel principala sursă de informaţii despre ceea ce se mai întamplă în ţară. „Venind de la Diageo, a trebuit să renunţ complet la lumea strălucitoare a vieţii de noapte din barurile şi cluburile responsabile de majoritatea cifrei mele de afaceri pentru o viaţă personală mult mai liniştită la malul Mării Mediterane.”

    Totuşi s-a adaptat rapid deoarece avea deja experienţa acomodării într-o altă ţară, chiar dacă diferenţele culturale dintre România şi Algeria sunt mult mai mari decât cele dintre piaţa locală şi Elveţia sau Serbia. „Dacă decizi să trăieşti într-o altă ţară, trebuie în primul rând să eviţi comparaţiile cu ceea ce ai lăsat în urmă şi să te concentrezi în a-ţi găsi un alt echilibru în noul mediu.„ Uitându-se în urmă, spune că în afara familiei şi a prietenilor pe care i-a lăsat acasă îi lipseşte viaţa culturală bogată a Bucureştiului, precum şi actul general de socializare atât de diferit „într-o societate laică precum cea românească, prin comparaţie cu cea algeriană unde religia şi restricţiile care sunt impuse din cauza ei modelează în mod diferit relaţiile interumane”.

    DIN BALCANI SPRE ORIENT. „Am avut şansa ca în 1989 să fiu încă pe băncile şcolii, aşa că am reuşit să mă adaptez rapid la noul mediu şi să îmi găsesc propriul drum.„ A început să lucreze încă din timpul Facultăţii de Studii Economice în Limbi Străine din cadrul ASE, primele poziţii fiind în mass-media. Începând cu 1995 s-a angajat la Procter & Gamble România, cel mai mare jucător din industria bunurilor de larg consum nealimentare, cu afaceri de peste 300 mil. euro anual. Gigantul american a intrat oficial pe piaţa locală în 1993 şi un an mai târziu a deschis primul birou al companiei în zona Balcanilor. În 1995 P&G cumpăra fabrica de detergenţi din Timişoara, într-o perioadă când investitorii străini puteau fi număraţi pe degetele de la o mână. „Începutul carierei mele în P&G a coincis cu intrarea marilor lanţuri de magazine în zona balcanică”, iar el conducea echipa care se ocupa de administrarea relaţiilor comerciale cu retaileri precum Metro, Mega Image, Billa, Selgros sau Carrefour. Iniţial se ocupa doar de relaţiile pentru România, însă ulterior a preluat şi atribuţiile pentru Bulgaria, Serbia, Bosnia & Herţegovina şi Macedonia.

    „A urmat o experienţă de câţiva ani ca market strategy and planning manager pe zona Balcanilor şi mai apoi la nivel regional, fiind responsabil pentru categoria de îngrijire a părului pentru Europa Centrală si de Est, Orientul Mijlociu şi Africa.„ Ultimul său rol în P&G a fost acela de division manager pentru zona Balcanilor de Vest: Serbia, Muntenegru şi Bosnia & Herţegovina. „În cei 13 ani de P&G am avut şansa să lucrez şi să locuiesc în mai multe ţări, precum Elveţia şi Serbia şi să mă adaptez diferitelor culturi.” Cu o populaţie majoritar musulmană, Algeria face însă notă discordantă cu tot ce se întâmplă pe bătrânul continent.

  • Cum supravieţuieşte industria auto în criză: Dacă nu vrei una, ia mai multe

    Piaţa auto locală s-a polarizat mai mult ca oricând în primul trimestru al acestui an, fiind susţinută, pe de-o parte, de vânzările în creştere către firme şi companii, care au achiziţionat de la una sau două maşini la zeci sau sute de unităţi, în timp ce vânzările către persoane fizice sunt aproape inexistente. În timp ce în primul trimestru din piaţa locală s-au evaporat alte 20% din înmatriculările de autoturisme, care au ajuns la 11.200 de unităţi, piaţa de leasing operaţional, cea care închiriază flote de maşini către companii, a crescut. Acest segment a avansat cu aproape 4%, la 41.700 de automobile administrate, în primele trei luni 2.200 de maşini noi fiind înmatriculate prin leasing operaţional.

    „A fost un început de an greu, piaţa auto nu este unde ne-am fi dorit să fie, dar în ceea ce priveşte vânzările de flote şi persoane juridice stăm bine. Pe Dacia şi Renault am urcat la 85% în primul trimestru“, spune Viorel Asaftei, director vânzări speciale pentru Dacia şi Renault. Cele mai ridicate procente de vânzări de flote, care ajung în unele cazuri la peste 90% din total sunt pentru modelele Dokker, Duster şi Logan, maşini care deja se pot vedea în trafic. „Şi noul Logan a avut aceeaşi tendinţă, multe firme au aşteptat şi cumpărat încă din decembrie anul trecut, când au demarat discuţiile, iar în ianuarie au început livrările“, a spus Asaftei.

    În primele trei luni Dacia a vândut în România peste 3.600 de autoturisme, în creştere cu 5% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). „Duster deja este o maşină de flote în România, iar cea mai bine vândută versiune este cea diesel cu tracţiune integrală. Mai mult, SUV-ul este vândut inclusiv ca maşină pentru management sau middle-management, nu doar ca maşină pentru intervenţii. De asemenea, tot mai multe companii înlocuiesc maşinile de import cu Duster.“ Dokker şi Dokker Van au început bine vânzările încă din luna noiembrie a anului trecut, iar acum sunt mai mari decât înregistra anul trecut Logan Van, aceasta şi din cauză că dispun de un spaţiu de depozitare mai mare, potrivit celor de la Dacia.
    Vânzările cumulate ale Dacia şi Renault către persoane juridice au crescut în 2012 cu 2% faţă de 2011 şi cu 6% în martie 2013, comparativ cu perioada similară a anului trecut. „În primul trimestru al acestui an vânzările de maşini către persoane juridice au urcat la 70%. Spre comparaţie, în 2009 – 2010, acestea erau la aproximativ 40%. Putem spune că atât Dacia, cât şi Renault au devenit în ultimii doi-trei ani mărci de flote. Sunt mulţi clienţi care aleg atât modele Dacia, cât şi Renault, cum ar fi Clio IV sau noul Fluence“, a spus şeful de vânzări speciale al Dacia.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 29 aprilie – 5 mai

    29.04
    INSSE prezintă tendinţele în evoluţia activităţii economice pentru aprilie-iunie

    30.04
    Eurostat anunţă datele privind şomajul în UE în martie şi inflaţia în aprilie

    30.04-1.08
    Expoziţie “Comorile Chinei” (Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti)

    1.05-19.05
    Zilele Europene ale Soarelui, organizate de UE spre a promova energia solară

    2.05
    Şedinţa CA al BNR care va analiza Raportul trimestrial asupra inflaţiei

    2-26.05
    Expoziţia World Press Photo, organizată de World Press Photo Foundation (Piaţa Universităţii, Bucureşti)

    1-5.05
    Clubbing: The Mission 1st of May 2013 (club Guestlist, Mamaia)

    3.05
    Serate muzicale în Biserica Luterană din Bucureşti: concert Mozart cu orchestra Lanto Arte

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Dezavantajul de a fi vecin cu zona euro

    Redresarea după criză va fi rămâne însă lentă şi inegală, în special în Europa de Vest, unde şomajul şi lipsa de competitivitate vor crea în continuare probleme de incluziune socială, dar şi probleme pentru ţările din afara zonei euro.

    “Cu cât o ţară este mai aproape de zona euro, în special de partea de sud a acesteia, cu atât impactul crizei se va simţi mai pronunţat, având în vedere că zona euro este pentru astfel de ţări principala piaţă de export, sursă de fluxuri bancare, investiţii străine directe şi transferuri de bani de la lucrătorii migranţi”, apreciază Philippe Le Houérou, vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa – Asia Centrală.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    16,2%
    ponderea clienţilor români ai băncilor de retail care se declară hotărâţi să schimbe banca cu care colaborează în următoarele şase luni, faţă de o pondere de 10% la nivel mondial, potrivit unui studiu internaţional al companiei Capgemini

    223,88 mld. lei
    soldul creditului neguvernamental în martie, în creştere cu 0,5% faţă de februarie, ca urmare a avansului de 1% înregistrat la împrumuturile în valută, în timp ce creditul în lei a scăzut cu 0,3%

    27,2%
    rata record a şomajului din Spania în primul trimestru, faţă de 26% în ultimele trei luni ale anului trecut

    70,1%
    ponderea femeilor din România care câştigau în octombrie 2012 sub 2.000 de lei lunar, în timp ce ponderea bărbaţilor din această categorie de venituri era de 65,4%

    89 mil. euro
    investiţiile străine directe din România în luna februarie, reprezentând cel mai mic nivel înregistrat din luna august a anului trecut şi de peste două ori mai redus comparativ cu aceeaşi lună din 2012
     

  • Aur, petrol, gaze, cupru sau aluminiu: epoca lor de glorie s-a dus

    Ţiţeiul Brent a scăzut de la 118 dolari pe baril în februarie la mai puţin de 100 de dolari, preţurile unora dintre mărfurile agricole au coborât şi ele, iar aurul a pierdut 15% în doar două zile. Consiliul Mondial al Aurului, cu sediul la Londra, a acuzat natura pur speculativă şi deci temporară a căderii preţului unciei de aur, specifică pieţelor de materii prime. Analiştii financiari (unii dintre ei reprezentând tocmai interesele fondurilor speculative) insistă, în schimb, că ieftinirea metalelor preţioase are la bază factori obiectivi: perspectiva unor vânzări de aur de către bănci centrale din ţări ale zonei euro, faptul că economia Chinei evoluează puţin sub aşteptări, dar mai ales perspectiva unei încetări a programului Fed de tipărire de bani într-o perioadă când “presiuni dezinflaţioniste încep să se acumuleze în varii puncte ale economiei globale”, conform BofA Merrill Lynch.

    Alţi comentatori vorbesc însă de un revers al “superciclului” care a dus preţurile materiilor prime la niveluri record din 1998 încoace. “Ciclul de scumpire a mărfurilor a ajuns acum în faza descendentă, dar aceasta nu indică o prăbuşire a cererii, ci mai curând o supraofertă, care permite o consolidare a preţurilor la un nivel totuşi ridicat”, notează Frederic Neumann, director de cercetare pentru Asia la HSBC. Ieftinirea materiilor prime este pozitivă pentru Asia, afirmă Frederic Neumann, întrucât relaxează presiunea asupra balanţelor de plăţi şi oferă băncilor centrale marjă de acţiune, în condiţiile în care s-a redus ameninţarea inflaţiei – principala problemă pentru Asia în cursul precedentelor runde de relaxare monetară din SUA, când Fed a “exportat” inflaţie folosindu-şi tiparniţa de bani.

    Adepţii ideii că “superciclul” de scumpiri ale mărfurilor s-a încheiat susţin, cu mai mult temei, că la originea căderii preţurilor stau factori structurali şi că, deci, nu vom mai asista la o creştere a preţurilor la nivelurile dinainte de criză. “Superciclul” a fost impulsionat de faptul că, pe parcursul anilor ’80-’90, preţurile scăzute pe atunci ale materiilor prime au descurajat investiţiile în noi mine sau exploatări petroliere, precum şi de explozia cererii de mărfuri din partea pieţelor emergente, în special din China. Ulterior, investiţiile în exploatări de petrol şi gaze şi în noi exploatări miniere au cunoscut o relansare, în paralel cu menţinerea cererii globale la un nivel ridicat.

    Criza a schimbat însă lucrurile, lăsând companiile cu stocuri nevândute de cupru ori aluminiu şi cu investiţii în cercetarea energetică încă neamortizate. În următorul deceniu, potrivit analiştilor citaţi de Reuters, niciunul dintre aceşti doi factori nu va mai acţiona cu aceeaşi intensitate, ceea ce va întreţine situaţia de supraofertă existentă în prezent, atât în producţia de petrol şi gaze, cât şi în producţia de minerale şi metale industriale. Deja grupuri financiare ca JP Morgan Chase vor să lanseze fonduri deschise de investiţii având ca activ de bază cuprul, ceea ce indică intenţia investitorilor de a profita pe această cale de nişte stocuri de metale care altminteri n-ar mai putea aduce câştig.

  • Vânzările Praktiker în România au scăzut

    Calculat în lei, declinul s-a situat la 5,8%, se arată într-un raport al grupului Praktiker.

    Divizia internaţională a Praktiker, care include operaţiunile retailerului din şase ţări din Europa Centrală şi de Est – România, Grecia, Polonia, Ungaria, Bulgaria şi Ucraina – a consemnat o scădere de 12,6%, la 112,4 milioane de euro. Divizia internaţională este separată de operaţiunile din Germania, piaţa de origine a grupului, şi nu include nici magazinele din Turcia şi Luxemburg.

    Praktiker controlează în România cea mai mare reţea de magazine din afara Germaniei, 27 la sfârşitul primului trimestru, dintr-un total de 99 al diviziei internaţionale, însă piaţa românească este a treia după vânzări. În Germania, Praktiker deţine 315 magazine.

    Grupul are cele mai mari vânzări din afara Germaniei în Grecia, unde operează 14 magazine, urmată de Polonia, cu 24 de magazine. România se află pe locul al treilea.

  • Profit din pui de jumătate de miliard de lei

    În 2006, după preluarea Avicola Crevedia şi Avicola Tărtăşeşti, Agroli Group a început un proces de investiţii în tehnologizarea liniilor de producţie şi abatorizare în valoare totală de 75 de milioane de euro. După doi ani de la preluare, încasările au crescut cu 60%.