Blog

  • Copiii din Bulgaria, cei mai expuşi sărăciei şi excluziunii sociale în cadrul Uniunii Europene. Pe ce loc se află România

    Bulgaria este urmată de România (49 la sută), Letonia (44 la sută), Ungaria (40 la sută) şi Irlanda (38 la sută în 2010), conform datelor citate de Novinite în pagina electronică.

    Cele mai mici rate se regăsesc în Suedia, Danemarca şi Finlanda (toate cu 16 la sută), urmate de Slovenia (17 la sută), Olanda (18 la sută) şi Austria (19 la sută).

    Persoanele expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale sunt cele aflate în cel puţin una dintre trei condiţii: aflate în pragul sărăciei, defavorizate sever din punct de vedere material sau care locuiesc în gospodării cu o intensitate foarte redusă a muncii.

    Datele mai arată că în UE copii sunt cei mai expuşi sărăciei sau excluziunii sociale comparativ cu restul populaţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiectul de eLearning implementat în Kazahstan de Siveco – finalist la European IT& Software Awards

    Peste 4.200 de resurse digitale educaţionale au fost implementate în 537 de centre de învăţământ din Kazakhstan, pentru 27 de discipline şcolare şi vocaţionale, precizează un comunicat al Siveco România, companie condusă de Irina Socol, remis agenţiei MEDIAFAX.

    “Suntem mândri că acest proiect dezvoltat pe parcursul unui an, cu scopul de a susţine programul guvernamental de dezvoltare a învăţământului din Kazakhstan, primeşte deja recunoaşteri la nivel internaţional şi suntem convinşi că nu va mai trece mult până va reprezenta un exemplu de bune practici şi pentru alte ţări din regiune. Până în 2015, elevii şi profesorii din peste 50% din şcoli vor beneficia de soluţia de conţinut digital dezvoltată de companiile CNI şi SIVECO România. Aceasta realizează o schimbare de paradigmă în abordarea procesului de predare şi învăţare, pe baza căreia se va asigura tranziţia învăţământului kazah de la forma sa tradiţională la un sistem educaţional informatizat”, a declarat Nurgaliyeva Gul Kumashevna, preşedintele Centrul Naţional de Informatizare, Kazakhstan, citată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EXCLUSIV: Guvernul începe un program de concedieri în 16 companii din energie, din acest an până în 2018. LISTA companiilor vizate

    Un document obţinut de MEDIAFAX relevă că sistemul de protecţie socială care va fi acordat acordat persoanelor ce urmează să fie disponibilizate prin concedieri colective începând cu acest an şi până în 2018, ca urmare a restructurării şi reorganizării unor companii de stat, a fost deja pregătit de Guvern şi urmează să fie introdus în perioada imediat următoare.

    Documentul, elaborat sub forma unui proiect de ordonanţă de urgenţă, stabileşte că societăţile care pot efectua concedieri colective şi numărul de salariaţi ce urmează să fie disponibilizaţi se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, dacă există un program de restructurare sau reorganizare aprobat, astfel încât concedierea colectivă să nu depăşească termenul de 31 decembrie 2018. Acelaşi document include însă şi o listă de 16 companii care au sau vor avea programe de restructurare sau reorganizare aprobate până în anul 2018.

    Pe această listă au fost incluse Complexul Energetic Hunedoara, Societatea Naţională de Închidere Conservare Mine Valea Jiului, Compania Naţională a Uraniului, Complexul Energetic Oltenia, Societatea Naţională a Sării, Societatea Naţională a Huilei Petroşani, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, Compania Nationala a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest Deva, cu filialele sale, Cuprumin Abrud, Băiţa Ştei, Societatea Naţională a Cărbunelui Ploieşti, cu filialele sale, Termoelectrica, Electrocentrale Grup, Electrocentrale Galaţi, Electrocentrale Bucureşti, Electrica, cu filialele sale, şi Transelectrica, de asemenea cu filialele sale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Blitzkrieg pe calea aerului

    SERVICII LA PREŢURI REZONABILE, ÎNSĂ NU IEFTINE”, este noul motto al operatorului aerian Lufthansa, adaptat unor strategii pe termen lung de combatere a creşterii preţului combustibililor, a tarifelor competitive lansate de operatorii low-cost sau a introducerii de noi taxe, cum ar fi cea anunţată recent de Uniunea Europeană în legătură cu emiterea de certificate verzi.

    Nu doar mottoul companiei reprezintă o noutate, grupul se află de mai bine de un an într-un program amplu de reorganizare, printre care cumpărarea de noi aeronave – 18 miliarde de euro au fost investiţi până acum în 168 de avioane noi -, îmbunătăţirea serviciilor din aeroporturi, cabine noi la toate cele trei clase în urma unei investiţii de trei miliarde de euro, precum şi o linie aeriană revoluţionară, un hibrid între low-cost şi zborurile tradiţionale, “noul Germanwings”.

    Astfel, dacă la nivel local piaţa a scăzut cu 5%, traficul Lufthansa a înregistrat în România o creştere de 12%, potrivit oficialilor companiei. Explicaţia o dă directorul general pe segmentul vânzări al Lufthansa România şi Moldova, Patrick Artiel: “Oferim un compromis bun, avem oferte pentru cele două categorii de clienţi care domină piaţa, cei care caută cea mai bună ofertă şi cei care caută cel mai bun program, adică oamenii din business”. Lufthansa a introdus anul trecut zborurile pe ruta Bucureşti-Berlin, a căror frecvenţă a crescut ulterior de la patru la şase zboruri săptămânale, iar Swiss a mărit numărul de curse de la Bucureşti către Zürich la două zboruri zilnice.

    Veniturile totale ale grupului au crescut la peste 30 de miliarde de euro şi un profit net de 990 de milioane de euro în 2012 faţă de pierderi în anul anterior, potrivit datelor preliminare furnizate de companie. Creşterea profitabilităţii a fost asigurată de o sporire a numărului de locuri cu 0,6% şi a vânzărilor de bilete cu 2,2%. Pe piaţa locală, 1,3 milioane de pasageri au fost transportaţi de companiile din grupul Lufthansa anul trecut, în creştere cu 12% faţă 2011.

    Aceasta a adus grupului o cotă de piaţă de 26% în România, potrivit datelor IATA, care exclud operatorii low-cost. Destinaţiile preferate de pasagerii români sunt preponderent europene – circa 85% din totalul vânzărilor -, iar 15% de lung-curier. Cele mai vândute locuri sunt spre SUA, Canada şi destinaţii asiatice precum Singapore, Hong-Kong, Taiwan sau India. Cei care aleg să zboare folosind ca punct de conexiune unul dintre huburile grupului Lufthansa preferă destinaţii din Spania, sudul Franţei şi Scandinavia. Transportatorul naţional TAROM, a cărui privatizare este o prioritate pentru noua echipă managerială de la Bucureşti, nu este pe agenda nemţilor: “Ne vom concentra pe asimilarea primelor noastre achiziţii, Swiss şi Austrian”.

    COMPANIILE DE AVIAŢIE LOW-COST AU DEVENIT TOT MAI AGRESIVE ÎN ULTIMII ANI, astfel că transportatorul naţional TAROM a pierdut în România poziţia de lider al companiilor aeriene după numărul de pasageri transportaţi. Wizz Air şi Blue Air, cei mai mari operatori low-cost din România, au transportat cumulat peste patru milioane de pasageri în 2012. Datele publicate de TAROM indică un nivel similar celui din 2011, de 2,2 milioane de pasageri. Cele 328 de zboruri pe săptămână acoperă destinaţii cu mai multe frecvenţe pe zi – München, Frankfurt, Viena şi Zürich – sau o dată pe zi, precum Düsseldorf şi ruta lansată recent către Berlin.

    Austrian Airlines, compania membră a grupului german, a crescut semnificativ numărul de zboruri către şi dinspre Viena la zece pe zi, după ce a decis anul trecut întreruperea acordului comercial cu TAROM, sub care opera ruta respectivă. Divizia low-cost a Lufthansa, Germanwings, a avut mai puţin succes pe piaţa locală, după ce a renunţat la cursele către Berlin şi Stuttgart odată cu închiderea zborurilor de pe aeroportul Băneasa, păstrând doar cursele către Köln de pe Otopeni, închise la rândul lor din ianuarie 2013, după cum susţin oficialii aeroportului Henri Coandă. Nici ceilalţi mari jucători europeni low-cost nu au reuşit să opereze din cel mai important punct de trafic din România: easyJet a renunţat să zboare din România, în timp ce Ryanair zboară doar de la Constanţa şi Târgu-Mureş.

    POTRIVIT OFICIALULUI LUFTHANSA, COMPANIILE LOW-COST NU AU FĂCUT DECÂT SĂ STIMULEZE COMPETIVITATEA ŞI SĂ CREEZE NOI PIEŢE DE CARE SĂ BENEFICIEZE INCLUSIV LUFTHANSA. Răspunsul grupului la ofensiva low-costurilor este reinventarea Germanwings. “Noul Germanwings”, cu huburi la Hamburg, Düsseldorf şi Berlin-Tegel, va miza din iulie 2013 pe un nou concept care va permite pasagerilor să zboare după principiul “cu cât plăteşti mai mult, cu atât mai mult vei avea parte de un serviciu îmbunătăţit”. Pasagerii îşi vor putea crea astfel propriul lor pachet, de la cel economy, de 33 de euro pe călătorie, smart – care include şi un bagaj de cală, sau “best”, care include meniuri “à la carte” şi alte servicii specifice clasei business. Cel din urmă nu va fi funcţional şi în România pe seama lipsei cererii.

    Cea mai recentă ştire din aviaţia europeană se referă la decizia companiei KLM, membră a grupului Air France-KLM, de a taxa bagajele de cală, tradiţional oferite în preţul biletului rezervat. Din 23 aprilie, pasagerii vor plăti 15 euro pentru bagajul de cală pe cursele europene. Oficialii Lufthansa refuză să ia în calcul un astfel de scenariu.

  • Un timbru peste un mediu din ce în ce mai poluat

    Pe măsură ce parcul auto naţional îmbătrâneşte, şi gradul de poluare din marile oraşe creşte. Cu toate că din 2005 încoace s-au investit sute de milioane de euro în programul de casare, poluarea nu s-a redus în marile aglomerări urbane.

    Mai mult, acum s-a insistat foarte mult pe dioxidul de carbon, cu toate că acest gaz de seră nu se încadrează la categoria “noxe”. Cele mai periculoase gaze emise de motoarele autovehiculelor sunt monoxidul de azot, monoxidul de carbon şi particulele cancerigene, specifice motoarelor diesel fără filtru de particule. În timp ce noua taxă penalizează cel mai mult maşinile Euro 3 şi 4, paradoxul este că autovehiculele vechi şi foarte vechi, de peste 10-15 ani, cu adevărat poluante, au taxe cu până la 90% mai mici decât în varianta din 2012 a taxei de poluare.

    Calitatea aerului din România este urmărită prin Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA), care a fost înfiinţată în 2007. RNMCA cuprinde 143 staţii de monitorizare continuă a calităţii aerului şi 17 staţii mobile, dotate cu echipamente automate pentru măsurarea concentraţiilor principalilor poluanţi atmosferici. Staţiile de trafic monitorizează influenţa şi efectele traficului asupra calităţii aerului şi măsoară emisiile de bioxid de sulf, bioxid de azot, oxid de azot, monoxid de azot, benzen), precum şi particulele în suspensie.

    “Pentru remedierea acestor situaţii şi îmbunătăţirea calităţii aerului în aceste oraşe, au fost iniţiate planuri şi programe care cuprind o serie de măsuri, cum ar fi continuarea programelor de modernizare a infrastructurii transportului public, extinderea şi integrarea superioară a traseelor de transport public de suprafaţă şi subteran, urban şi regional, inclusiv cu sistemul feroviar, prin utilizarea preponderentă a vehiculelor nepoluante şi integrarea transportului în comun cu serviciul public de închiriere a bicicletelor şi acoperirea superioară a zonei centrale a oraşelor prin mijloace de transport în comun cu expunere scăzută la blocaje în trafic (metrou, tramvaie) şi/sau prioritizarea vehiculelor de transport în comun în intersecţii”, spun oficialii Ministerului Mediului.

    Instituţia urmăreşte realizarea indicatorilor de calitate a aerului în toate zonele şi aglomerările şi vizează în principal îmbunătăţirea calităţii aerului în marile centre urbane şi industriale cu efect semnificativ asupra protecţiei sănătăţii populaţiei. Pe de altă parte, atunci când se pune în discuţie starea tehnică a autovehiculelor aflate în circulaţie, respectiv cele responsabile direct de poluarea din oraşe, aceasta se constată şi se remediază cu ocazia inspecţiilor tehnice periodice, reglementate de Registrul Auto Român.

    Dincolo de declaraţiile de intenţie ministeriale şi de măsurile mai mult sau mai puţin eficiente luate, în viaţa reală vârsta medie a parcului auto naţional a crescut de la 10,7 ani în 2008, ultimul an în care piaţa auto locală s-a mai apropiat de pragul de 300.000 de maşini noi vândute, la aproape 13 ani în 2012. În ultimii şase ani procentul deţinut de autoturismele mai noi de doi ani a scăzut semnificativ, ajungând de la 23% în 2007, anul de “boom” al pieţei auto locale, la 3% în 2012. În acest interval de cinci ani în care s-au casat prin programul Rabla aproape 420.000 de maşini vechi, iar statul a investit 380 de milioane de euro pentru reînnoirea parcului auto, vârsta medie a continuat să crească.

    “Aceste procente demonstrează cât se poate de convingător că programul Rabla nu a dus la reînnoirea parcului auto sau la înti-nerirea sa, iar modificările aduse taxei de poluare au avut cel mai mare impact şi au condus la îmbă-trânirea parcului auto”, spune Constantin Stroe, vicepreşedintele Automobile Dacia şi care mai deţine şi funcţia de preşedinte al Asociaţiei Constructorilor Auto din România.

  • Cea mai mare bancă din SUA se pregăteşte să dea afară 19.000 de angajaţi

    Compania anticipează că va renunţa la aproximativ 4.000 de locuri de muncă în acest an, majoritatea prin neînlocuirea angajaţilor care demisionează sau se pensionează, conform Bloomberg.

    Anul viitor, divizia de credite ipotecare a băncii ar trebui să scape de 13.000 – 15.000 de locuri de muncă, iar departamentul de community banking va trebui să renunţe la alte 3.000 – 4.000 de job-uri, potrivit prezentării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ford este investigată în SUA pentru probleme de acceleraţie la modele produse între 2009-2011

    Investigaţia se referă la 724.982 de vehicule, între care Escape 4X4, sedan-uri Fusion, două modele Mercury, Mariner 4X4 şi sedan-ul Milan, fabricate între 2009-2011.

    “Deţinătorii de maşini au semnalat incidente cu acceleraţia în timp ce vehiculele se aflau în mişcare şi care au dus la pierderea bruscă a puterii motoarelor”, potrivit unui comunicat al agenţiei.

    În total, agenţia şi compania au primit 1.448 de reclamaţii din acest motiv.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Principalele ţări afectate de scandalul cărnii de cal

    MAREA BRITANIE

    La 7 februarie 2013, autorităţile sanitare dezvăluie că lasagna de vită marca Findus conţine peste 60 la sută carne de cal. Cu trei săptămâni înainte a fost descoperită carne de cal în hamburgeri în Marea Britanie şi Irlanda. Findus UK anunţă retragerea, din 4 februarie, a produselor congelate respective. Trei persoane sunt arestate pentru fraudă.

    SUEDIA

    La 8 februarie, Findus retrage lasagna congelată fabricată de subcontractorul său francez Comigel. Mai multe lanţuri mari de supermarketuri suedeze iau aceeaşi decizie. Gigantul suedez Ikea anunţă, la 25 februarie, retragerea chiftelelor sale din carne din aproximativ 15 ţări europene. La 26 februarie, compania extinde măsura la Asia şi Caraibe, ridicând la 24 numărul ţărilor vizate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boiko Borisov, internat în spital după o criză hipertensivă

    Informaţia a fost confirmată marţi de directorul spitalului Guvernului din Sofia, profesorul Liubomir Spasov, informează Novinite.com.

    Profesorul Spasov a declarat că medicii i-au administrat tratament pentru scăderea tensiunii şi l-au sfătuit să rămână internat în spital câteva zile pentru a-l putea monitoriza.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România are de returnat 17,7 milioane de euro cheltuiţi incorect pe Politica Agricolă Comună

    Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, pentru România organismul de la Bruxelles a cerut recuperarea a 12,5 milioane de euro pentru deficienţe ale controalelor privind eligibilitatea şi cheltuielile beneficiarilor, dar şi deficienţe în aplicarea de sancţiuni în cadrul măsurii ‘modernizarea exploataţiilor agricole’ din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR).

    De asemenea, Comisia Europeană a calculat corecţii financiare pentru controale incomplete privind parcelele şi registrele, în valoare de 5,2 milioane de euro, care ar urma să aibă însă un impact financiar net de 2,96 milioane de euro, circa 2,2 milioane de euro fiind deja recuperate din corecţii anterioare.

    CE a solicitat marţi unui număr de 22 de state membre returnarea sumei totale de 414 milioane de euro, cheltuiţi necorespunzător prin Politica Agricolă Comună.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro