BusinessMagazin

Blog

  • Mărturisire inedită: Ce făcea Angela Merkel în momentul în care a fost demolat Zidul Berlinului

    “Cea mai puternică femeie din lume”, care conduce prima economie europeană de nouă ani, făcea una dintre activităţile preferate ale germanilor pe timpul iernii. “Joia mergeam întoteauna la saună împreună cu o prietenă”, le-a povestit ea recent unor elevi berlinezi.

    În acel moment, Merkel, care a crescut în fosta Republică Democratică Germană (RDG), era fizician la Academia de Ştiinţe din Berlinul de Est. În vârstă de 35 de ani şi divorţată de primul soţ, ea locuia într-un apartament cu două camere şi o bucătărie în cartierul Prenzlauer Berg de azi.

    Înainte să se ducă la saună în acea seară, o sună pe mama ei, care locuia la aproximativ 80 de kilometri de Berlin. Tocmai auzise că est-germanii sunt liberi să călătorească. Zidul era pe cale să fie demolat, dar, în acele câteva ore de confuzie, nimeni nu credea. “Nu am înţeles cu adevărat ceea ce se spunea”, a recunoscut conducătoarea conservatoare.

    “O glumă” se spunea, la acel moment, în familia ei. Dacă Zidul va fi demolat într-o bună zi, Angela Merkel o va duce pe mama ei să “mănânce stridii la Kempinski”, un hotel de lux din Berlinul de Vest. La telefon, o avertizează “atenţie, mamă, astăzi de întâmplă ceva”. Închide şi pleacă la saună.

    Iar în timp ce Angela Merkel savurează baia de aburi calzi, Istoria se accelerează. Se deschide primul punct de trecere între Est şi Vest. Dopurile vinurilor spumante sar şi este sărbătorit sfârşitul unei lumi divizate de la al Doilea Război Mondial.

    În drum spre casă “am văzut oameni care se duceau” către punctul de trecere situat la doar câteva sute de metri distanţă. “Nu voi uita niciodată asta. Era ora 22.30 sau 23.00 sau poate un pic mai târziu”, a spus ea.

    “Eram singură, dar am urmat mulţimea (…) şi, dintr-o dată, ne-am trezit în partea de vest a Berlinului”. Anonima Angela Merkel, care călătorise deja în vest, bea prima bere vest-germană într-un apartament pe ai cărui proprietari nu-i cunoaşte. “Îmi amintesc că era o bere la canetă şi nu eram obişnuită”.

    După căderea Zidului, Angela Merkel va renunţa rapid la fizică şi-şi va începe cariera politică. A fost aleasă încă din 1990 deputată a Uniunii Creştin-Democrate (CDU), condusă pe-atunci de cancelarul Reunificării Helmut Kohl. În ianuarie 1991 a obţinut primul post ministerial.

    Dar nu şi-a împlinit niciodată visul. “Nu am fost niciodată să mănânc stridii la Kempinski împreună cu mama mea”, mărturiseşte ea.

  • REZULTATE ALEGERI PREZIDENŢIALE – Cum au votat românii din străinătate. Rezultatele pe ţări ale candidaţilor care au înregistrat cel mai mare număr de voturi

    Potrivit rezultatelor finale publicate, joi, de Biroul Electoral Central, în secţiile de votare organizate în străinătate, în 95 de ţări, au fost înregistrate 160.065 voturi valabil exprimate, cele mai numeroase fiind în Italia – 35.285, Spania – 32.760, R.Moldova – 21.928, Marea Britanie – 9.860, Germania – 8.149, Franţa – 7.677, Belgia – 6.419, SUA – 6.217.

    Klaus Iohannis a obţinut în majoritatea ţărilor primul loc în opţiunile alegătorilor.

    Premierul Victor Ponta a câştigat alegerile în R. Moldova, Brazilia, Coreea de Nord, Palestina, Pakistan, Zimbabwe. Tot pe primul loc a fost şi în Ucraina, Uruguay şi Sri Lanka, dar la acelaşi număr de voturi cu Klaus Iohannis. În Angola, Ponta, Iohannis şi Macovei au avut câte 5 voturi.

    Monica Macovei a câştigat în Peru, Cuba, Slovenia şi Finlanda, precum şi în Singapore, unde a fost la egalitate cu Iohannis.
    Elena Udrea nu a câştigat în nicio ţară, în schimb a ocupat locul doi în Portugalia şi Vietnam şi trei în Grecia, Irlanda, Italia, R. Moldova, Noua Zeelanda, Slovacia şi Spania.

    Corneliu Vadim Tudor a obţinut locul 3 în Algeria, în timp ce Călin Popescu-Tăriceanu a fost pe poziţia a treia în Cehia, Danemarca şi Olanda.

    Rezultate, pe ţări, ale candidaţilor care au înregistrat cel mai mare număr de voturi:

    • Afganistan (331 voturi valabil exprimate) – Klaus Iohannis (151), Victor Ponta (61), Monica Macovei ( 61);

    • Australia (596 voturi) – Klaus Iohannis (309 voturi), Monica Macovei (176 voturi), Victor Ponta (37 voturi);

    • Austria (3.550 voturi) – Klaus Iohannis (2.179 voturi), Monica Macovei (564 voturi), Victor Ponta (302 voturi);

    • Belgia (6.419 voturi) – Klaus Iohannis (3.015 voturi), Monica Macovei (1.583 voturi) şi Victor Ponta (577 voturi);

    • Brazilia (35 voturi) – Victor Ponta (11 voturi), Klaus Iohannis (8 voturi) şi Elena Udrea (8 voturi);

    • Canada (2.661 voturi) – Klaus Iohannis (1.337 voturi), Monica Macovei (740 voturi), Victor Ponta (236 voturi);

    • Cehia (1.040 voturi) – Klaus Iohannis (424 voturi), Monica Macovei (361 voturi), Victor Ponta (71 voturi);

    • China (297 voturi) – Klaus Iohannis (110 voturi), Monica Macovei (96 voturi), Victor Ponta (33 voturi);

    • Cipru (1.777 voturi) – Klaus Iohannis (522 voturi), Victor Ponta (380 voturi), Monica Macovei (250 voturi)

    • Coreea de Sud (52 de voturi) – Klaus Iohannis (21 voturi), Monica Macovei (17 voturi), Victor Ponta (2 voturi);

    • Coreea de Nord (9 voturi) – Victor Ponta (3 voturi), Klaus Iohannis (2 voturi) şi Monica Macovei (2 voturi) şi câte un vot William Brînză şi Teodor Meleşcanu;

    • Cuba (27 voturi) – Monica Macovei (7 voturi), Klaus Iohannis (6 voturi) şi Victor Ponta (4 voturi), Elena Udrea (5 voturi);

    • Danemarca (1.787 voturi) – Klaus Iohannis (801 voturi), Monica Macovei (669 voturi), Victor Ponta (70 voturi);

    • Elveţia (1.696 voturi) – Klaus Iohannis (762 voturi), Monica Macovei (614 voturi), Victor Ponta (70 voturi);

    • Emiratele Arabe (1.104 voturi) – Klaus Iohannis (502 voturi), Monica Macovei (335 voturi), Victor Ponta (77 voturi);

    • Finlanda (342 voturi) – Monica Macovei (159 voturi), Klaus Iohannis (120 voturi), Victor Ponta (23 voturi);

    • Franţa (7.677 voturi) – Klaus Iohannis (3.993 voturi), Monica Macovei (1.641 voturi), Victor Ponta (629 voturi);

    • Germania (8.149 voturi) – Klaus Iohannis (5.048 voturi), Monica Macovei (1.594 voturi), Victor Ponta (506 voturi);

    • Grecia (1.430 voturi) – Klaus Iohannis (486 voturi), Monica Macovei (175 voturi), Victor Ponta (267 voturi);

    • Italia (35.285 voturi) – Klaus Iohannis (16.054 voturi), Victor Ponta (6.107 voturi), Monica Macovei (3.001 voturi), Elena Udrea (3.998 voturi), Dan Diaconescu (2.438 voturi);

    • Irlanda (2.258 voturi) – Klaus Iohannis (1.105 voturi), Monica Macovei (513 voturi), Elena Udrea (234 voturi), Victor Ponta (165 voturi);

    • Israel (774 voturi) – Klaus Iohannis (284 voturi), Victor Ponta (192 voturi), Monica Macovei (114 voturi).

    • Luxemburg (1.077 voturi) –  Klaus Iohannis (517 voturi), Monica Macovei (323 voturi), Victor Ponta (87 voturi);

    • Marea Britanie (9.860 voturi) – Klaus Iohannis (4.742 voturi), Monica Macovei (2.614 voturi), Victor Ponta (735 voturi), Elena Udrea (617 voturi);

    • Republica Moldova (21.928 voturi) – Victor Ponta (8.202 voturi), Klaus Iohannis (6.986 voturi), Elena Udrea (3.665 voturi), Monica Macovei (2.310 voturi);

    • Norvegia (883 voturi) – Klaus Iohannis (392 voturi), Monica Macovei (262 voturi), Victor Ponta (62 voturi);

    • Olanda (1.663 voturi) – Klaus Iohannis (707 voturi), Monica Macovei (643 voturi), Victor Ponta (90 voturi);

    • Polonia (388 voturi) – Klaus Iohannis (164 voturi), Monica Macovei (139 voturi) şi Victor Ponta (24 voturi);

    • Portugalia (1.095 voturi) – Klaus Iohannis (483 voturi), Elena Udrea (147 voturi), Victor Ponta (143 voturi), Monica Macovei (140 voturi);

    • Qatar (470 de voturi) – Klaus Iohannis (201 voturi), Monica Macovei (135 voturi), Victor Ponta (43 voturi);

    • Federaţia Rusă (200 voturi) – Klaus Iohannis (78 voturi), Victor Ponta (53 voturi), Monica Macovei (32 voturi);

    • Spania (32.760 voturi) – Klaus Iohannis (16.390 voturi) Victor Ponta (4.768 voturi), Elena Udrea (3.640 voturi), Monica Macovei (2.300 voturi);

    • SUA (6.217 voturi) – Klaus Iohannis (3.473 voturi), Monica Macovei (1.461 voturi), Victor Ponta (559 voturi);

    • Suedia (733 voturi) – Klaus Iohannis (307 voturi), Monica Macovei (230 voturi), Victor Ponta (56 voturi);

    • Turcia (494 voturi) – Klaus Iohannis (185 voturi), Victor Ponta (106 voturi), Monica Macovei (98 voturi)

    • Ungaria (1.080 voturi) – Klaus Iohannis (388 voturi), Kelemen Hunor (221 voturi), Monica Macovei (172 voturi), Zsolt Szilagy (107 voturi), Victor Ponta (73 voturi);

    • Ucraina (124 voturi) – Victor Ponta (38 voturi), Klaus Iohannis (38 de voturi), Monica Macovei (21 voturi);

    • Zimbabwe (6 voturi) – Victor Ponta (4 voturi), Monica Macovei (1 vot), Mircea Amariţei (1 vot).

  • Oraşul care le-a oferit locuitorilor săi 3 milioane de dolari

    În anul 2012, consiliul local al oraşului Vallejo, California a aprobat o rezoluţie care prevedea că 30% din taxele colectate vor merge către un fond special. Acest fond special urma să fie dedicat unor proiecte alese şi votate de către cetăţeni.

    Fondul a fost creat în aprilie 2012 şi a colectat bani timp de 18 luni, până în octombrie 2013, timp în care s-au strâns peste trei milioane de dolari. În aceeaşi perioadă, un consiliu cetăţenesc format din peste 500 de persoane a selectat o parte din sutele de proiecte.

    În mai 2013, autorităţile locale au organizat un referendum în cadrul căruia locuitorii din Vallejo au ales proiectele care urmau să fie finanţate. Astfel, oamenii au decis repararea unor străzi, îmbunătăţiri aduse sistemului de iluminat public, o grădină publică şi acordarea unor burse pentru tinerii ce doreau să studieze.

    După ce ştirea s-a răspândit, mai multe oraşe precum New York, Chicago sau San Francisco au început să deruleze programe similare, denumite programe de buget participativ, prin care pun la dispoziţia locuitorilor o parte din taxele colectate.

    “Succesul se datorează oamenilor din Vallejo”, a declarat Joey Lake, preşedintele comitelului de organizare a bugetului participativ. “Timpul lor, energia şi pasiunea lor a pus în mişcare acest proiect. Au reuşit să transforme acest oraş, aflat nu cu mulţi ani în urmă un faliment, într-un exemplu pentru toată lumea.”

  • Firea: Am confirmat pentru vineri la 13.30 o întâlnire a staff-urilor lui Ponta şi Iohannis

    “Noi am confirmat întâlnirea staff-urilor pentru azi, la ora 13.30, la sediul USL. ACL propusese la sediul PNL. La ora 12.00 se va şti exact şi componenţa delegaţiei”, a spus Firea.

    Ea a subliniat că PSD doreşte o dezbatere între Victor Ponta şi Klaus Iohannis: “Noi ne dorim în mod real o dezbatere între Victor Ponta şi Klaus Iohannis la televiziuni private şi/sau în alt loc, pe principiul deontologiei şi echidistanţei jurnalistice”.

    Firea a mai spus că se aşteaptă oferta concretă a IPP pentru o dezbatere între cei doi candidaţi la Preşedinţie: “Aşteptăm cu interes oferta concretă a IPP – format, moderatori, timp de emisie, loc”.

    Echipa de campanie a candidatului ACL la prezidenţiale, Klaus Iohannis, a transmis, joi seară, o invitaţie adresată echipei de campanie PSD pentru a lua parte vineri la amiază la negocieri, în vederea organizării unei dezbateri electorale între candidaţii rămaşi în cursa pentru Cotroceni.

    “Vă propunem ca această întâlnire să aibă loc mâine (vineri – n.r.), începând cu ora 12.00, la sediul PNL din Şos. Kiseleff nr. 57 sau în orice altă locaţie consideraţi că este potrivit pentru dumneavoastră. Suntem convinşi că această întâlnire este absolut necesară întrucât cetăţenii au dreptul să asiste la o dezbatere între cei doi candidaţi rămaşi în cursa pentru Cotroceni”, se precizează în invitaţie.

  • Reuniune la PMP, pentru a discuta poziţia partidului faţă de turul II al alegerilor

    Vasile Gherasim a precizat că, după părerea lui, PMP susţine dreapta în orice variantă, însă problema apare odată cu anunţul lui Klaus Iohannis, candidatul ACL la prezidenţiale, că nu va negocia cu nimeni.

    “Părerea mea este că noi susţinem dreapta în orice variantă, însă, în condiţiile în care Klaus Iohannis apare la televizor şi spune că nu negociază cu nimeni, nu putem să intrăm cu forţa în casa omului. În aceste condiţii, vom discuta ce atitudine politică să avem atunci când cel care ar trebui să fie partener îţi spune «nu veni la mine că e poarta încuiată»”, a adăugat Vasile Gherasim.

    El a spus că, din experienţa lui politică, nu a mai întâlnit aşa ceva, ca un lider politic să nu considere negocierea drept o tehnică şi practică politică modernă.

    “În experienţa mea, eu nu am întâlnit aşa ceva, ca un lider să nu considere negocierea şi compromisul drept tehnică şi practică politică modernă”, a menţionat Gherasim.

    El a precizat că la Snagov se va reuni conducerea partidului de la nivelul judeţelor până la nivelul central, într-o şedinţă a Consiliului Naţional al PMP, la care se va face şi o analiză a rezultatelor obţinute de partid în primul tur al alegerilor prezidenţiale.

    Candidatul PMP, Elena Udrea, a obţinut la alegerile din 2 noiembrie 5,20% din voturi.

    Liderul PMP Elena Udrea a declarat, luni seară, că nu va negocia nimic pentru turul II al prezidenţialelor, dar PMP ar putea avea în perioada următoare un punct de vedere legat de candidaţii rămaşi în competiţie.

    “Nu vom negocia nimic. Nu am intrat în competiţia aceasta pentru a negocia ceva în turul doi. Eu nu cred că electoratul este unul de buzunar pe care-l iei şi-l muţi aşa cum vrei tu. Le mulţumesc oamenilor care au votat cu mine şi, din respect pentru ei, nu cred că un electoral se poate negocia şi nici nu intenţionez să fac lucrul acesta, dar aş putea avea o opinie, PMP ar putea avea un punct de vedere legat de candidaţii rămaşi în competiţie, însă dacă se va întâmpla aşa vom stabili în perioada următoare”, a precizat Elena Udrea.

    Ea a prezentat atunci deciziile luate luni după o şedinţă a conducerii PMP. “Am stabilit ca discuţiile despre ce vom face între cele două tururi să le avem în zilele următoare şi vom avea o decizie în ceea ce priveşte poziţia PMP faţă de cei doi candidaţi rămaşi în competiţie până la sfârşitul acestei săptămâni”, a adăugat Udrea.

    Ea a mai arătat că până acum toată lumea spunea că nu are nevoie de voturile candidatului Elena Udrea şi că “nu vrea să se asocieze cu Traian Băsescu”.

    “Deci eu iau act că ultima dată cam asta era poziţia contracandidaţilor mei care au rămas în competiţie, nu ştiu dacă s-a schimbat ceva între timp. Ultima dată aşa am auzit, că nu sunt interesaţi de voturile şi de electoratul Elenei Udrea”, a adăugat Udrea.

  • “Noaptea Preşedinţilor” By Distractis, în 10 şi 16 noiembrie la CinemaPRO

    Spectacolul propune 100 de minute de comedie, satiră politică şi parodie muzicală în compania unui grup de umor care a făcut istorie în ultimele trei decenii. Cei trei preşedinţi aleşi ai României postdecembriste, Ion Iliescu (Cristian Greţcu), Emil Constantinescu (Doru Antonesi) şi Traian Băsescu (Dan Rădulescu) fac parte dintr-o parodie de talent show în care se va alege viitoarea voce politică a României.

    Show-ul combină umorul inteligent de replici şi umorul de situaţie, izvorâte din temele majore ale prostiei universale, cu satiră politică inspirată din trista comedie, pe teme minore, a politicii noastre de zi de zi şi noapte de noapte, colorându-le cu parodii muzicale şi momente de improvizaţie umoristică.

    De la glumele sarcastice şi povestirile cu tâlc, de la întâmplările amuzante îmbinate cu chestiuni sociale până la parodiile muzicale, trupa Distractis încântă spiritul românilor indiferent de vârstă.

    În distribuţie sunt Ioan Gyuri Pascu, Florin Constantin, Paula Chirilă, Doru Antonesi, Cristian Greţcu, Silviu Petcu, Doru Pîrcălabu, Dan Rădulescu, Valentin Gora.

    “Uitaţi-vă, râdeţi şi apoi mergeţi la vot ca să nu plângeţi după”, declară Ioan Gyuri Pascu.

    Cristian Greţcu spune: “Noi niciodată nu am râs ca să râdem, ca să facem o glumă şi să învelim în ciocolată un moment amar. Ne-am dorit ca publicul nostru să vină şi să-şi pună probleme, iar apoi să se gândească cum să facă să le rezolve”.

    Silviu Petcu afirmă: “Cel mai tare mă bucur că în Noaptea Preşedinţilor vom afla cum votează cetăţeanul turmentat de tip nou”.

    Show-ul va avea loc pe 10 şi 16 noiembrie, de la ora 19.00, la CinemaPRO, pe strada Ion Ghica nr. 3. Biletele se găsesc pe www.eventim.ro sau la casa de bilete a CinemaPRO. Preţul unui bilet este de 55 de lei.

  • Senatorul UDMR Tanczos Barna, audiat la DNA

    Tanczos Barna a ajuns vineri dimineaţă la DNA, unde a fost citat să se prezinte pentru a da declaraţii într-un dosar de corupţie, potrivit unor surse judiciare.

    Senatorul a spus, la intrarea în sediul DNA, că va da mai multe informaţii după ce va sta de vorbă cu procurorii.

    Tanczos Barna este senator UDMR din 2012, iar din 2010 a fost secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Anterior, Tanczos Barna a fost secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (2010), secretar de stat la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (2007-2009) şi preşedintele Agenţiei Domeniilor Statului (2005-2007).

    Tanczos Barna a fost şi preşedintele Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă, din 2008 până în septembrie 2013, când a demisionat. Ministerul Tineretului şi Sportului a oprit, în aprilie 2013, finanţarea Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă, din cauza problemelor interne, după ce Curtea de Apel a anulat, în 4 aprilie 2013, alegerile pentru preşedinţia Federaţiei, organizate în cadrul Adunării Generale din 19 iulie 2012 şi câştigate de Tanczos Barna.

  • Risipa permanentă din ultimii şapte ani. România a plătit 4,3 mld. euro pe autostrăzi, suficienţi pentru 700 km

    Compania Naţională de Au­tostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a plătit 4,3 miliarde de euro pentru proiecte de autostrăzi în perioada 2008-2014, iar în acelaşi interval reţeaua locală de şosele de mare viteză s-a mărit cu doar  373 de kilometri, numărând în prezent 644 de kilometri, potrivit unei analize a ZF pe baza informaţiilor transmise de compania de drumuri.

    Cu suma pe care CNADNR a cheltuit-o începând din 2008 până în prezent se puteau construi peste 700 de kilometri de autostrăzi, dacă se ia în calcul un cost mediu de 6 milioane de euro/kilometru.

    De ce aceşti bani înghiţiţi de CNADNR s-au văzut în realizări concrete la jumătate faţă de cât s-ar fi putut face şi, mai ales, de ce România continuă să fie la coada Europei la capitolul infrastructură rutieră? 

    Citeşte mai multe despre infrastructura rutieră pe www.zf.ro.

     

  • Obama cere Congresului 3,2 miliarde de dolari pentru lupta împotriva grupării Statul Islamic

    Aceste fonduri vor finanţa bombardamentele aeriene efectuate de către coaliţia internaţională condusă de către Statele Unite şi antrenarea militarilor irakieni, au precizat pentru AFP aceşti oficiali sub protecţia anonimatului.

    Raidurile aeriene din Irak şi Siria care, potrivit unor experţi în Apărarea americană ar putea dura ani de zile, costă 8,3 milioane de dolari pe zi, potrivit Pentagonului. Însă analişti independenţi apreciază că factura reală este de fapt cu mult mai mare.

    Potrivit Pentagonului, Operaţiunea “Determinare Absolută”, care a început în august, a costat deja 500 de milioane de dolari până pe 16 octombrie.

    Solicitarea pe care se pregăteşte să o adreseze preşedintele intervine după ce acesta a declarat miercuri că va cere Congresului să autorizeze eventuale noi cheltuieli de război. Anterior Casa Albă aprecia că nu este necesară implicarea Congresului în acest tip de dosar.

    Această cerere a lui Obama le va permite congresmenilor din toate taberele să dezbată strategia militară a preşedintelui, în contextul în care deciziile sale sunt criticate inclusiv în tabăra sa democrată.

    Cererea de finanţare suplimentară va fi prezentată sub forma unui amendament la bugetul alocat Operaţiunilor de urgenţă în străinătate (Overseas Contingency Operations, OCO). Separat de bugetul de bază al Apărării, acest fond este “cardul de credit” folosit pentru acoperirea costurilor războaielor purtate de către Statele Unite.

  • Afaceri în creştere cu 8,9%, în industrie. Ce sectoare au avut cel mai mare avans

    “Pe marile grupe industriale, creşteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în toate sectoarele: industria energetică (21,8%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (12%), industria bunurilor de capital (8,8%), industria bunurilor intermediare (8,6%) şi industria bunurilor de uz curent (4,3%)”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    În septembrie, afacerile din industrie au fost mai mari cu 18,3% faţă de august, ca urmare a creşterii atât a industriei prelucrătoare cu 18,7%, cât şi a celei extractive cu 6,2%.

    S-au consemnat afaceri în urcare în industria bunurilor de capital cu 47,3%, a bunurilor de folosinţă îndelungată cu 17,1%, a bunurilor intermediare cu 13,7% şi în industria bunurilor de uz curent cu 6,2%, în timp ce industria energetică a scăzut cu 2,7%.

    Comparativ cu septembrie 2013, afacerile din industrie s-au apreciat cu 8,5%, industria prelucrătoare înregistrând o creştere de 8,7%, iar cea extractivǎ de 1,5%.