BusinessMagazin

Blog

  • Ryanair ameninţă cu anularea a sute de zboruri dacă se majorează taxa pe aviaţie în Marea Britanie

    O’Leary a spus că multe dintre aceste rute interne sunt deja la limita profitabilităţii, fiind aproape de a atinge punctul de rentabilitate.

    „Dacă vor creşte din nou taxele pentru zborurile interne, atunci capacitatea va fi redusă, fără îndoială. Aceste rute nu sunt foarte profitabile, abia reuşesc să fie rentabile”, a afirmat O’Leary.

    Declaraţia vine pe fondul scăderii acţiunilor Ryanair şi a revizuirii estimărilor pentru numărul de pasageri în anul viitor, din cauza incertitudinii legate de livrarea aeronavelor comandate de la Boeing.

  • Cum se construieşte un imperiu: Proiectele imobiliare gigant abandonate revin la viaţă în China după ce guvernul plăteşte 560 mld. dolari dezvoltatorilor să învie fantomele de beton şi oţel

     

    China pare că a găsit o soluţie pentru deblocarea sectorului imobiliar, unde foarte multe proiecte au rămas fără bani, în timp ce milioane de oameni şi-au făcut credite pentru apartamente pe care nu le vor vedea prea curând. Acum, guvernul de la Beijing vrea să ofere dezvoltatorilor împrumuturi care totalizează 562 mld. dolari, pentru a ieşi din impas şi a revigora sectorul, scrie Financial Times.

    Aşa-numita listă alba a dezvoltatorilor  a fost vehiculată încă din ianuarie şi include proiecte şi companii eligibile pentru a primi finanţare suplimentară de la băncile locale şi de stat cu care să continue proiectele.

    Extinderea sprijinului pentru dezvoltatori vine în urma unui efort recent al Beijingului de a restabili încrederea în economia chineză, unde o încetinire prelungită a sectorului imobiliar s-a combinat cu o cerere slabă din partea consumatorilor, ceea ce a înrăutăţit perspectivele şi a dus la solicitarea unor stimulente fiscale suplimentare.

    În septembrie, autorităţile au prezentat măsuri de sprijinire a sectorului, inclusiv reducerea costurilor de împrumut şi relaxarea regulilor pentru achiziţionarea locuinţelor. Aceste planuri, care au fost însoţite de măsuri de stimulare a pieţei bursiere, au alimentat speranţele unei intervenţii majore.

    Guvernul lui Xi Jinping, care a intervenit iniţial pentru a ameliora problemele din sectorul imobiliar în 2020, s-a abţinut până în prezent să anunţe stimulente directe, preferând în schimb să încurajeze sectorul bancar de stat din China să acorde mai multe credite.

    Semn că sprijinul sporit nu a răspuns aşteptărilor investitorilor, acţiunile dezvoltatorilor imobiliari chinezi cotaţi în Hong Kong au scăzut joi. Indicele Hang Seng Mainland Properties a scăzut cu 6,7 procente pe parcursul zilei.

    Zerlina Zeng, şefa strategiei de creditare pentru Asia la CreditSights, a declarat că băncile „ar putea fi reticente în a acorda finanţare suplimentară proiectelor imobiliare incomplete, deoarece trebuie să suporte în continuare riscul de credit”. Ea a adăugat că o mare parte din banii împrumutaţi până în august prin intermediul programului de listă albă au fost pentru refinanţarea datoriilor existente.

    Jeff Zhang, analist la Morningstar, a declarat că se aşteaptă la o „accelerare a execuţiei, cu mai mulţi dezvoltatori în dificultate care primesc fonduri pentru finalizarea locuinţelor, ceea ce ar contribui la consolidarea încrederii cumpărătorilor de locuinţe”.

    Piaţa imobiliară din China este încă dominată de case nou construite care sunt cumpărate înainte de finalizare, deşi achiziţiile s-au mutat în acest an către proprietăţile existente, pe fondul preocupărilor privind starea dezvoltatorilor.

     

     

  • Apple introduce Business Caller ID şi alte unelte utile pentru consumatori

    Apple a anunţat extinderea programului Apple Business Connect, cu introducerea unor unelte utile pentru consumatori. Cea mai importantă funcţie este Business Caller ID, care va permite companiilor, indiferent de dimensiune, să înregistreze numele, logo-ul şi departamentul pentru a fi afişate atunci când contactează clienţii. Această funcţie, care va fi lansată anul viitor, va ajuta consumatorii să distingă mai uşor apelurile legitime de spam.

    Apple Business Connect, lansat în 2023, oferă companiilor control asupra modului în care sunt prezentate în aplicaţiile din ecosistemul Apple, cum ar fi Maps, Messages, Siri şi Wallet.

    Actualizările recente extind aceste instrumente de branding către toate companiile, inclusiv cele fără locaţie fizică. Pe lângă Business Caller ID, programul adaugă şi informaţii de brand în aplicaţiile Mail şi Phone, iar companiile participante pot afişa logo-ul propriu în funcţia Tap to Pay pentru plăţile contactless.

  • Ştefan Nanu, şeful Trezoreriei: Următoarea emisiune de titluri de stat Fidelis, între 9 şi 18 decembrie. Românii investesc sume din ce în ce mai mari în titluri de stat, aproape echivalente cu cele pe care le luăm de pe piaţa interbancară într-o lună

    Ştefan Nanu, director general Trezoreria Statului, spune că următoarea emisiune de titluri de stat Fidelis, prin care Ministerul Finanţelor vinde titluri de stat neimpozabile micilor investitori, se va desfăşura între 9 şi 18 decembrie.

    “Ne-am gândit să fie între sărbători, deci după Sfântul Andrei şi Ziua Naţională”, spune Nanu care continuă glumind “deci înainte de Carltaboş, Crăciun şi aşa mai departe”. Investitorii mai au şansa să mai subscrie o dată anul acesta, a spus el la evenimentul de listare a Fidelis, ediţia octombrie 2024.

    Pe 17 octombrie 2024 a început tranzacţionarea celei mai recente emisiuni de titluri de stat – prin care statul român a atras suma record de 3,5 mld. lei de la 26.000 de investitori. Defalcat statul a atras 1,5 mld. lei în monedă naţională şi 387 mil. euro în monedă europeană.

    Dobânzile au fost de până la 7% în lei şi 5% în euro. Aceasta a fost a 19-a emisiune de titluri de stat Fidelis din vara lui 2020 încoace. Statul a atras prin aceste emisiuni 38 mld. lei de la micii investitori.

    “Observăm o avalanşă de cereri şi de interes. Apar mereu întrebări despre când este următorul Fidelis”, spune Nanu.

    El a remarcat că românii au început să investească din ce în ce mai mult pe termen mediu. “Maturităţile pe 5 ani au vândut foarte bine. Avem acum pe 5 ani cât aveam înainte pe o întreagă emisiune Fidelis. Sunt sume din ce în ce mai mari, echivalente cu cele pe care le luăm de pe piaţa interbancară prin licitaţie într-o lună”.

    De exemplu la cea mai recentă Fidelis, pe 5 ani statul român a atras 603 mil. lei şi 171 mil. euro, potrivit datelor bvb.ro.

    Instrumentele sunt neimpozitate – atât la scadenţă cât şi în cazul tranzacţionării.​

  • Raport: România avea anul trecut 1,35 milioane de locuri de parcare publice, iar primăriile au încasat 452 milioane lei din utilizarea acestora şi din amenzi. Bucureştiul generează 40% din venituri, cu 300.359 locuri de parcare publice

    România avea anul trecut 1,35 milioane de locuri de parcare publice, faţă de 1,29 milioane în 2022, iar primăriile au încasat 452 milioane lei din utilizarea acestora şi din amenzi, în creştere cu 42%, potrivit unei analize a integratorul de soluţii inteligente la cheie Vegacomp Consulting şi Parking Data.

    Din suma totală, Bucureştiul generează aproximativ 40%, având  300.359 locuri de parcare publice.

    La nivel national, veniturile obtinute de primării din amenzi pentru nerespectarea regulamentului de parcare  au totalizat 12 milioane lei.

    „În cei 5 ani de analiză, vedem anul 2022 ca un an de cotitură pentru evoluţia parcărilor din Bucuresti. Observăm, astfel, o creştere a numărului locurilor de parcare de doar 23% – de la 244.342 în 2020 la 300.359 în 2023 – şi o creştere a veniturilor de aproape 7 ori în 5 ani, în 2023 fiind duble faţă de anul precedent”, a declarat Cornel Bărbuţ, CEO al Vegacomp Consulting.

    Tariful pentru parcările de reşedinţă variază între 30 şi 120 lei în localităţile mici, respectiv între 70 şi 600 lei în oraşele mari. Pentru abonamente, preţurile de închiriere variază între 15 lei/lună şi 1.000 lei/lună. Aceste tarife s-au păstrat şi în 2023, modificările fiind insesizabile faţă de anul anterior.

    Tariful orar de ocupare pentru parcările publice cu plată variază între 1 şi 5 lei, cu excepţia Clujului şi Oradei, unde limita maximă ajunge la 10 lei.

    “Am continuat şi în acest an să colectăm date şi cu privire la cea de-a treia sursă de venituri din parcări, provenind din serviciile adiacente parcărilor, cum ar fi ridicarea maşinilor parcate neregulamentar sau blocarea roţilor maşinilor şoferilor care nu au plătit taxa de parcare. Aceste venituri au fost în 2023 de 9,15 milioane lei, iar în 2022, de 7,71 milioane lei. În acest clasament avem Craiova lider, urmat de Sectorul 4 şi, foarte aproape, Constanţa”, adaugă Bărbuţ.

    O evoluţie încurajatoare este înregistrată la nivelul locurilor dedicate persoanelor cu dizabilităţi, care ajung la 33.729, faţă de cele 29.218 din 2022 sau faţă de 13.728 în 2019.

    După numărul locurile de parcare disponibile, Bucureştiul conduce detaşat, tratat comasat la nivel de primărie general şi sectoare, cu 300.359 locuri de parcare în 2023.

    Defalcat, Timişoara ocupă prima poziţie, cu 83.500 locuri publice de parcare, urmată de Sector 3 cu 80.363 de locuri şi Braşov cu 66.161 locuri de parcare. Următoarele 4 oraşe îşi păstrează locurile şi ordinea din anul anterior: Iaşi, Cluj, Craiova şi Piteşti.

    1. Timişoara, 83.500
    2. Sector 3, 80.363
    3. Braşov, 66.161
    4. Sector 4, 65.268
    5. Iaşi, 58.893
    6. Sector 6, 49.193
    7. Bucureşti, 45.280
    8. Cluj-Napoca, 42.596
    9. Craiova, 42.179
    10. Piteşti, 40.751

    În topul parcărilor inteligente , pe primul loc era în 2023 Iaşi, cu 1.042 de locuri, urmat de Craiova cu 1.026.

    Potrivit autorilor analizei, mobilitatea urbană în România a fost mult timp dominată de maşini şi transport public, dar în ultimii ani bicicletele au câştigat teren ca mijloc de transport alternativ.

    Clasamentul locurilor de parcare tip bike box pentru biciclişti este condus de:

    1. Cluj-Napoca, 19 parcări şi 928 locuri
    2. Sector 6, 17 parcări, 700 locuri
    3. Bacău, 14 parcări, 336 locuri
    4. Timişoara, 9 parcări, 140 locuri
    5. Braşov, 3 parcări, 125 locuri
    6. Sector 3, 3 parcări, 64 locuri
    7. Sector 2, 3 parcări, 60 locuri
    8. Iaşi, 1 parcare, 50 locuri
    9. Vaslui, 1 parcare, 50 locuri
    10. Livezeni, 1 parcare, 25 locuri

    Ca metodologie, raportul se axează pe adrese trimise la 325 de primării din România, dintre care au răspuns solicitării un număr de 310 oraşe, faţă de 304 în ediţia anterioară. Pentru Bucureşti, au fost incluse şapte primării în acest raport. Documentul include informaţiile prelevate de la primării, verificate şi comparate cu raportările precedente şi din alte surse relevante, în perioada 1 august – 15 septembrie 2024.

     

  • Orban: Toate aberaţiile pe care le-am auzit de la PSD nu au nicio bază legală

    „Dacă primarul general şi cu Consiliul General hotărăsc organizarea referendumului şi cheamă bucureştenii la vot pentru exprimarea votului, nu poate fi împiedicat acest vot”, a mai spus Orban, adăugând că „toate aberaţiile pe care le-am auzit de la PSD nu au nicio bază legală”.

    Potrivit liderului Forţei Dreptei, „organizarea referendumului local odată cu alegerile prezidenţiale, iar organizarea referendumului odată hotărâtă, referendumul se va desfăşura la data la care hotărăsc practic autorităţile locale care sunt abilitate prin lege să declanşeze referendumul. Singura problemă de simplificare, şi aici se vede perfidia a lui Ciolacu şi a lui Ciucă, prin declaraţia dată de Ciolacu că nu modifică regulile în timpul jocului. Păi, în cazul comasării alegerilor locale cu cele europarlamentare, nu au modificat regulile jocului cu trei luni şi jumătate înainte de data efectivă a alegerilor”.

    Orban a reamintit de referendumul pentru 300 de parlamentari, dându-l ca exemplu: „(…) dacă îmi aduc aminte, simultan cu nişte alegeri parlamentare, cred că în 2009. Deci nu există niciun fel de motivaţie. L-am văzut pe Greblă, PSD-istul de serviciu, care se ocupă de favorizarea fraudelor electorale ale PSD (…), vorbind nişte prostii, nişte năzbâtii, care nu au absolut niciun fel de bază legală”, a mai spus acesta.

  • Peste un miliard de oameni suferă de sărăcie „acută”, la nivel mondial, arată un raport ONU

    În raportul său anual, agenţia ONU a tras un semnal de alarmă cu privire la rata sărăciei extreme, care este de trei ori mai mare în ţările aflate în război, informează AFP.

    Mai mult de un miliard de oameni din întreaga lume suferă de sărăcie „acută”, dintre care jumătate sunt minori, a denunţat joi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). În raportul lor anual, agenţia ONU şi centrul de cercetare Oxford Poverty and Human Development Initiative (OPHI) s-au declarat deosebit de alarmaţi de faptul că rata sărăciei este de trei ori mai mare în ţările aflate în război.

    Începând cu 2010, PNUD şi OPHI au calculat Indicele global al sărăciei multidimensionale, care combină date din 112 ţări în care trăiesc 6,3 miliarde de oameni. Indicele include indicatori precum lipsa de locuinţe adecvate, instalaţii sanitare, electricitate, combustibil pentru gătit, alimente şi şcolarizare.

    „Indicele sărăciei 2024 (pentru anul 2023) prezintă o imagine sumbră: 1,1 miliarde de oameni suferă de sărăcie multidimensională, dintre care 455 de milioane trăiesc în zone de conflict. În ţările sfâşiate de război, rata sărăciei este de trei ori mai mare decât în ţările aflate în pace”, afirmă Yanchun Zhang, statistician-şef la PNUD. Iar în aceste naţiuni care sunt victime ale conflictelor armate, „privaţiunile cu care se confruntă populaţia sunt de trei până la cinci ori mai acute, deoarece, pentru cei săraci, lupta pentru nevoile de bază este mult mai dificilă”, a explicat oficialul ONU.

    Indicele sărăciei 2023, pentru anul 2022, a vizat de asemenea 1,1 miliarde de persoane dintr-o populaţie totală de 6,1 miliarde în 110 ţări, potrivit ONU. Sărăcia extremă este în continuare mai răspândită în zonele rurale decât în cele urbane, aproape 84% din populaţia săracă a lumii trăind în zonele rurale.

    584 de milioane de copii şi adolescenţi fac parte din cei mai săraci tineri sub 18 ani. Rata sărăciei în rândul minorilor, la nivel mondial, este de 27,9 %, comparativ cu 13,5 % pentru adulţi. Majoritatea celor mai săraci oameni din lume (83,2%) trăieşte în Africa Subsahariană şi Asia de Sud, adică în subcontinentul indian, cea mai populată regiune din lume.

    Pentru Sabina Alkire, director al OPHI, „războaiele şi conflictele violente nu numai că lasă urme adânci şi de durată în viaţa oamenilor, dar împiedică şi reducerea sărăciei”. „Raportul arată că 40 % din cele 1,1 miliarde de persoane sărace trăiesc în zone de conflict (şi) că rata globală a sărăciei în regiunile afectate de război este de trei ori mai mare decât în zonele fără conflict (34,8 % faţă de 10,9 %)”, a declarat ea.

  • Afară, pe Wall Street şi în Germania, bursele sunt sau au atins recent maxime istorice. La noi indicele BET are minus 6% din maximul din vară. Este acum un moment bun de cumpărare? “În această perioadă de scădere prinzi acţiuni mai ieftine”

    Wall Street – prin prisma evoluţiei indicelui bursier Dow Jones – a închis pe 17 octombrie la maximul istoric de 43.077 de puncte, S&P500 a atins zilele acestea un nou record, la fel şi DAX de pe Bursa de Valori din Germania, însă la Bucureşti indicele are minus 6% din maximul din iulie 2024.

    Iar asta – spun analiştii – pentru că investitorii au intrat într-o stare de expectativă şi aşteaptă mai multă claritate de la scena politică în contextul apropierii alegerilor. Lor le este teamă de aplicarea unor taxe pe sectorul bancar şi pe sectorul de energie, aşa cum s-a mai întâmplat, pentru ca viitorul guvern să poată petici bugetul.

    Ori acestea sunt cele mai reprezentative sectoare de pe Bursa de Valori Bucureşti şi numără companii precum Hidroelectrica, OMV Petrom, Banca Transilvania, Romgaz, Nuclearelectrica, BRD şi altele.

    Este acum un moment bun de cumpărat acţiuni în contextul în care bursa locală este decuplată de ce se întâmplă pe pieţele externe? Putem recupera până la final de an sau la începutul anului viitor?

    “De aproximativ lună cu a piaţa noastră nu mai reuşeşte să ţină ritmul pieţelor externe. Vedem piaţa americană că e la maxime istorice. După corecţia pe care de curând a avut-o, a reuşit să întoarcă, însă piaţa noastră nu mai poate să facă lucrul ăsta. Şi motivaţia a este destul de des de înţeles. Se prevede un an complicat în 2025. Oriunde citeşti în presă afli că urmează să fie mărite taxe, impozite, TVA, lucruri care vor pune presiune pe companii sau pe veniturile şi profiturile companiilor. Din acest motiv, investitorul acum ia adoptă o poziţie de aşteptare, nu mai plasează bani”, explică situaţia Mihai Chişu, unul dintre veteranii brokerajului bursier românesc iar în prezent fondator şi CEO al start-upului eVote.

    În ultima lună BET are minus 0,3%, în timp ce S&P500 a urcat cu 3,7%, DAX cu aproape 3% iar Dow Jones cu 3,5%. Wall Street, fiind cea mai mare bursă de valori din lume, dictează evoluţia şi în celelate pieţe. Germania este cea mai mare economie europeană.

    “Dar ceea ce vreau să vă spun foarte important pentru cei care aveţi această strategie de a acumula, vă rog să continuaţi să faceţi, pentru că perioada aceasta de scădere e o perioadă în care vei prinde nişte acţiuni mai ieftine”.

    Mihai Chişu spune anul 2025 o să treacă şi chiar dacă el o să fie un an de scădere per total, planul unui investitor, dacă este pe 20 de ani de acum încolo, acest an 2025 nu va conta.

    “Plus că nici nu ştiu dacă va fi chiar aşa de rău cum prevede lumea. Deci continuă să investeşti dacă eşti un investitor pe termen lung, aşa cum faci ca şi până acum, recurent şi nu te teme de aceste scăderi”.

    Câteva exemple de dinamici la Bursa de Valori în ultima lună: Hidroelectrica minus 1,2% în ultima săptămână, Petrom minus 0,7% şi minus 0,3% în ultima lună, Banca Transilvania minus 1% în ultima lună, Romgaz minus 1,8% în ultima lună.


     

     

  • ​​PepsiCo România îl numeşte pe Răzvan Lungu în funcţia de director financiar în regiunea East Balkans

    PepsiCo, unul dintre cei mai mari jucători din sectorul snackurilor şi al băuturilor răcoritoare, l-a numit pe Răzvan Lungu în funcţia de Chief Financial Officer (CFO) pentru regiunea Balcanilor de Est.

    Răzvan Lungu are peste şaptesprezece ani de carieră, cu un parcurs de peste treisprezece ani în cadrul PepsiCo. În perioada 2010-2022, a activat în echipa PepsiCo East Balkans, ocupând diferite poziţii în domeniile financiar şi comercial. În ultimii doi ani, a acumulat experienţă pe piaţa europeană, în roluri precum Revenue Manager E-commerce pentru Europa şi Revenue Strategy Lead pentru sectorul băuturilor din Marea Britanie şi Irlanda, unde a coordonat iniţiative strategice de management al veniturilor, contribuind la implementarea unor soluţii eficiente şi inovatoare, în concordanţă cu noile preferinţe de consum.

    În funcţia de East Balkans CFO va colabora cu echipa de management pentru a sprijini planurile companiei de creştere durabilă şi profitabilă, concentrându-se pe maximizarea veniturilor şi consolidarea cotei de piaţă. În acelaşi timp, va superviza gestionarea costurilor, resurselor şi activelor, având un rol cheie în dezvoltarea strategiilor financiare pe termen lung ale companiei.

    „Mă bucur că Răzvan a acceptat noul rol şi sunt convins că expertiza sa în domeniul financiar, precum şi abilitatea de a stimula strategic creşterea veniturilor, vor aduce un plus de valoare echipei noastre şi vor sprijini obiectivele de creştere ale PepsiCo în regiunea Balcanilor de Est. Performanţa operaţiunilor din Marea Britanie şi Irlanda este o dovadă a capacităţii sale de a implementa soluţii care să impulsioneze dezvoltarea financiară susţinută”, a declarat Radu Berevoescu, General Manager, PepsiCo East Balkans.

    Pe lângă responsabilităţile de management financiar, Răzvan Lungu va conduce şi iniţiativele de digitalizare şi automatizare în finanţe, cu scopul de a îmbunătăţi funcţionarea şi competitivitatea operaţiunilor companiei.

    „Sunt încântat să preiau acest rol, să mă reîntorc în România şi să colaborez cu echipa pentru a îmbunătăţi procesele financiare şi a accelera digitalizarea. Împreună, ne propunem să creăm soluţii performante care să sprijine o creştere sănătoasă şi durabilă în regiunea Balcanilor de Est, având în vedere obiectivele pe termen lung ale companiei”, a declarat Răzvan Lungu.

    PepsiCo are în România două companii – Quadrant Amroq Beverages, îmbuteliatorul de băuturi al PepsiCo şi Star Foods EM, producătorul de snacksuri. Portofoliul PepsiCo cuprinde brandurile Lay’s, Doritos, Cheetos, Gatorade, Pepsi-Cola, Mountain Dew, Quaker şi SodaStream.

    Prin Quadrant Amroq Beverages, gigantul deţine o fabrică la Dragomireşti şi prin Star Foods EM controlează unitatea de producţie a snacksurilor de pe plan local din Popeşti-Leordeni. În România, PepsiCo este numărul doi în băuturi răcoritoare, după Coca-Cola HBC, îmbuteliatorul Coca-Cola şi Sprite, dar numărul unu în snacksuri.

    În 2023, datele de la Ministerul de Finanţe arată că Quadrant Amroq Beverages, divizia de băuturi a PepsiCo, a avut o cifră de afaceri de 1,9 miliarde de lei, în creştere cu 21% faţă de anul precedent şi un profit net de peste 90 de milioane de lei, faţă de 4,1 milioane de lei în anul anterior.

    Pe de altă parte, divizia de snacksuri, Star Foods EM, a avut o cifră de afaceri de 817 milioane de lei, în scădere cu circa 20% faţă de anul precedent. Profitul net al producătorului s-a redus la aproape jumătate, la 17,9 milioane de lei.

  • Piaţa industrială şi logistică ar putea trece de 8 mil. mp la finalul lui 2025, dacă se menţine un ritm anual de dezvoltare de 500.000 mp. Vlad Săftoiu, Cushman & Wakefield Echinox: Investiţiile noi vizează în principal zonele cu cei mai buni indicatori macroeconomici

    Stocul spaţiilor industriale şi logistice din România ar putea depăşi pragul de 8 milioane de metri pătraţi la finalul lui 2025, dacă se menţine ritmul anual de dezvoltare de 500.000 de metri pătraţi, este concluzia celui mai recent raport Romania Industrial & Logistics Market, realizat de firma de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    La 30 iunie 2024, la nivel naţional erau operaţionali peste 7,125 milioane de metri pătraţi de astfel de spaţii, mai mult de 50% reprezentând proiecte dezvoltate în Bucureşti şi în regiunea de Vest a ţării, în timp regiunile Sud-Est şi Nord-Est au consemnat cea mai redusă densitate.

    Astfel, chiar dacă în ultimii ani s-a observat o diversificare a zonelor ce au beneficiat de investiţii în proiecte de spaţii de depozitare, impulsionată de cererea susţinută mai ales de firmele de logistică şi de cele de retail, dar şi de investiţiile în infrastructură, principalele hub-uri regionale rămân de departe Bucureşti-Ilfov (49,2%), regiunile de Vest (14,7%), Sud-Muntenia (10,6%), Centru (9%) şi Nord-Vest (8,9%).

    La polul opus, cele mai puţin dezvoltate regiuni din punct de vedere al spaţiilor industriale şi logistice construite sunt Nord-Est (3,3% din stoc) şi Sud-Est (1,7%). 

    Spre comparaţie, stocul din Chitila din apropierea Bucureştiului este comparabil cu suprafaţa construită în zona Moldovei şi a Dobrogei, arată datele firmei de consultanţă imobiliară.

    “Decalajul existent între cele 8 regiuni ale ţării din punct de vedere al contribuţiei la PIB sau al fluxului de investiţii străine directe atrase, poate fi observat şi la nivelul distribuţiei stocului de spaţii industriale şi logistice. Acest segment imobiliar a contribuit din plin la performanţa zonelor campioane din punct de vedere al generării de business şi de investiţii străine, oferind infrastructura necesară pentru dezvoltare., spune Vlad Săftoiu, Head of Research Cushman & Wakefield Echinox.

    Pentru 2024 se preconizează finalizarea a circa 500.000 de metri pătraţi de spaţii industriale şi logistice, din care peste 50% urmează să fie construite în Bucureşti, zona de Vest şi în Sud-Muntenia.

    “Investiţiile în noi proiecte industriale şi logistice vor viza în principal zonele cu cei mai buni indicatori macroeconomici. Din acest motiv, considerăm că va fi dificil să vedem o creştere spectaculoasă a activităţii de construcţie pe acest segment, atât timp cât decalajele menţionate mai sus nu sunt diminuate”, adaugă Vlad Săftoiu.

    În ceea ce priveşte activitatea tranzacţională, aceasta a rămas la un nivel ridicat, companiile închiriind în perioada ianuarie 2023 – iunie 2024 spaţii cu o suprafaţă de aproape 1,5 milioane de metri pătraţi. În condiţiile în care în aceeaşi perioadă au fost contruite puţin peste 520.000 de metri pătraţi de spaţii noi la nivel naţional, rata de neocupare a coborât sub 5%, ceea ce oferă oportunităţi de dezvoltare, inclusiv în zone cu stoc modern redus.

    Bucureşti-Ilfov a atras cea mai mare parte a cererii în ultimele 18 luni, 48% din volumul tranzacţiilor de închiriere realizându-se pentru spaţii aflate în proiecte din aproapierea Capitalei. Acesta este urmat de zona de Vest, cu 20% din cerere şi Centru, cu 10% din suprafaţa tranzacţionată.

    Cei mai mari proprietari de spaţii industriale şi logistice sunt companiile CTP şi WDP, ce au un portofoliu cumulat de circa 5 milioane de metri pătraţi, controlând astfel în jur de două treimi din piaţă.

    Pe de altă parte, un apetit ridicat pentru extinderi îl au alţi dezvoltatori, precum VGP, ELI Parks, Logicor sau Oresa Industra. De asemenea, pentru prima dată după mulţi ani, vedem planuri concrete de intrare în piaţă a unor dezvoltatori noi, planuri care cel mai probabil se vor concretiza până la finalul anului sau la începutul lui 2025.