BusinessMagazin

Tag: Zurich

  • Credit Suisse scade cu 18% pe bursă, ca urmare a planurilor de restructurare şi celor mai recente rezultate financiare. Declin pentru indicele pieţei de capital din Zürich

    Piaţa de capital din Elveţia a închis şedinţa de tranzacţionare de joi cu un minus de 1%, de vreme ce rezultatele trimestriale slabe ale Credit Suisse au declanşat un val de vânzări în rândurile investitorilor şi au alimentat sentimentul „bear” din piaţă, scrie Nasdaq.

    Credit Suisse s-a prăbuşit cu 18% ieri, după ce creditorul a dezvăluit un set de planuri de restructurare, care includ o majorare de capital de câteva miliarde de dolari, o reducere semnificativă de personal şi divizarea băncii de investiţii.

    Gigantul bancar a suferit o pierdere de peste 4 miliarde de franci elveţieni în T3 şi a anunţat că se aşteaptă la pierderi inclusiv în ultimul trimestru al anului.

    Cele mai recente planuri de restructurare ale Credit Suisse încearcă să reconsolideze reputaţia băncii, după ce o serie de pierderi şi erori de management – precum expunerea pe fondul Archegos Capital şi asocierea cu grupul financiar Greensill Capital – i-au stricat considerabil imaginea în rândul investitorilor.

    „Credit Suisse se luptă, zilele acestea, nu pentru expansiune globală, ci pentru continuitatea funcţionării sale (…) Totuşi, riscul unui eveniment de tip Lehman Brothers este limitat”, reiese dintr-o analiză realizată de Claudiu Cazacu, consulting strategist al casei de brokeraj XTB România.

    De la începutul anului încoace, acţiunile Credit Suisse au pierdut 56,7%. În ultimii cinci ani, banca este pe minus cu 76% pe bursa din Zürich . La ora redactării ştirii, acţiunile creşteau cu 1,45%

    „Pentru Credit Suisse, costul salvării modului de funcţionare ar putea fi mare pentru acţionari, dar, mulţumită unor reglementări mai stricte în privinţa capitalului şi a altor măsuri luate după criza financiară, în lipsa altor pierderi neprevăzute, se poate întrezări o cale, lungă şi dificilă, e drept, spre depăşirea ameninţărilor existenţiale” se mai arată în analiza XTB.

     

  • Bursa din Zürich înregistrează una dintre cele mai slabe performanţe la nivel mondial în luna septembrie, cu pierderi de 150 de miliarde de dolari

    Swiss Market Index, indicele principal al bursei din Zürich, a scăzut cu 6,3% (150 de miliarde de dolari) în luna septembrie, marcându-şi astfel cel mai grav declin pe timp de pandemie şi cea mai mare pierdere din rândul principalelor pieţele europene de capital din ultima lună, potrivit Bloomberg.

    Evoluţia, influenţată de riscurile reprezentate de creşterea randamentelor la obligaţiuni şi problemele gigantului imobiliar Evergrande, a continuat să îi îndepărteze pe investitori de cele mai valoroase acţiuni prezente pe bursă elveţiană.

    În consecinţă, indicele s-a ieftinit la 17 x profiturile estimate, de la un multiplu de 18,7 la jumătatea lunii august. Printre principalii perdanţi se găsesc producătorul de ciment Holcim, cu un declin de 13%, şi producătorul de accesorii pentru computer Logitech International, în scădere cu 11%.

    Selloff-ul înregistrat de SMI a fost generalizat, investitorii considerând că piaţa este prea scumpă într-o perioadă de creşteri slabe şi randamente mai ferme. De altfel, datele vin într-un moment marcat la nivel global de aversiune faţă de acţiunile scumpe, pe măsură ce traderii se poziţionează în vederea unei reduceri a măsurilor de stimulare lansate de băncile centrale.

    „Totul este legat de ratele dobânzilor. Acţiunile elveţiene s-au bucurat de raliuri, chiar şi în timpul verii”, spune Cedric Ozazman, director de investiţii al companiei de servicii financiare Reyl & Cie din Geneva.

    După un început de an frenetic, piaţa globală a IPO-urilor încetineşte în T3/2021: Peste 2.000 de oferte publice au atras în total 421 miliarde de dolari în primele nouă luni

    Creşterea ratelor dobânzilor prezintă un risc pentru veniturile viitoare şi justifică tot mai greu evaluările acţiunilor scumpe. Piaţa de capital din Elveţia, a treia cea mai mare din Europa, a devenit o victimă timpurie a acestei tranziţii, după ce indicele de referinţă a crescut cu 13% între lunile mai şi august.

    Performanţele obţinute de SMI în urma minimelor de la începutul pandemiei „constituie un spaţiu limitat de extindere şi au destul de multe şanse să dezamăgească în ceea ce priveşte marjele şi randamentele”, afirmă Tim Craighead, strateg al Bloomberg Intelligence.

    Pentru alţi actori ai pieţei de capital, scăderile acţiunilor elveţiene au putea crea o serie de oportunităţi de cumpărare.

    „Ar putea fi un fenomen pe termen scurt. Investitorilor instituţionali le-ar plăcea să profite de ocazie şi să înşface acţiuni la preţuri mici”, adaugă Ozazman.

     

  • De ce locuiesc milionarii în dolari în locuinţe sociale. Vezi ce măsuri au luat autorităţile pentru a impiedica acest lucru

    În Zurich, un oraş cu o populaţie de 400.000 de oameni, sunt 132 de milionari (atât în dolari, cât şi franci elveţieni) care trăiesc în locuinţe sociale. Asta spune foarte multe despre calitatea locuinţelor, dar asta înseamnă şi faptul că locuinţele sociale construite pentru persoanele cu venituri mai mici nu ajung la cei care au nevoie de ele.

    Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că deşi au fost create legi pentru administrarea locuinţelor sociale, nu există o lege care să spună cine poate locui în ele. Asta până săptămâna trecută când a fost anunţat că cei bogaţi care locuiesc în astfel de locuinţe s-ar putea să primească cereri de evacuare.

    În 2011, autorităţile au dat o lege prin care constructorii erau obligaţi ca cel puţin 33% din apartamentele construite să fie locuinţe sociale. De la introducerea legii, numărul de locuinţe sociale a ajuns la 9000.

    Aşadar, cele 9000 de apartamente nu ajung la oamenii care au nevoie de ele. Lăsând la o parte cei 132 de milionari, multe alte persoane câştigă suficient cât să-şi permită să-şi cumpere şi alte tipuri de locuinţe.

    Acum, potenţialii chiriaşi nu vor putea câştiga mai mult de patru ori pe lună decât este chiria. Veniturile pot creşte, dar nu pot depăşi un anumit prag. Chiriaşi vor fi evaluaţi la fiecare doi ani. 

    Astfel 190 de oameni se află în situaţia în care trebuie să-şi găsească o altă casă. Chiar şi asa, autorităţile spun că îi vor ajuta, oferindu-le două alternative în aceeaşi categorie de preţ

  • Cele mai scumpe oraşe din lume pentru a lua cina la restaurant. Unde eşti nevoit să laşi peste 70 de dolari la o masă

     
    Acesta este un raport recent al Deutsche Bank, care a analizat costul vieţii şi compară preţurile între cele mai mari oraşe din întreaga lume. Cel mai scump oraş din lume, în această privinţă, a fost desemnat oraşul Zurich din Elveţia unde pe o cină la restaurant trebuie să cheltuieşti în jur de 73 de dolari.
     

  • Cele mai scumpe oraşe din lume pentru a lua cina la restaurant. Unde eşti nevoit să laşi peste 70 de dolari la o masă

     
    Acesta este un raport recent al Deutsche Bank, care a analizat costul vieţii şi compară preţurile între cele mai mari oraşe din întreaga lume. Cel mai scump oraş din lume, în această privinţă, a fost desemnat oraşul Zurich din Elveţia unde pe o cină la restaurant trebuie să cheltuieşti în jur de 73 de dolari.
     

  • Cât timp trebuie să munceşti pentru un mic dejun. Unii obţin banii în cinci minute, alţii în nouă ore

    Dacă bugetul pentru micul dejun pare a fi nesemnificativ pentru economiile înfloritoare, în ţările sărace preţurile mari au dus la malnutriţie şi revolte repetate; amintim aici protestele din unele ţări ale Orientului Mijlociu şi Africii de Nord în 2010 şi 2011.

    Indicele Bloomberg Global City Breakfast Index calculează costul mediu şi accesibilitatea unui mic dejun tipic – o cană cu lapte integral, un ou, două felii de pâine prăjită şi un fruct. Clasamentul se bazează şi pe statisticile preţurilor în ultimile 12- 18 luni.

    Indicele de accesibilitate relevă decalaje mari între oraşele din vârful clasamentului şi cele din coadă. Micul dejun costă doar puţin peste 1% dintr-o zi de plată pentru persoanele din Zurich sau Geneva, în timp ce ucrainenii din Kiev plătesc aproximativ 6%. În Asia, costul este mai mic de 1% în Osaka, comparativ cu 12% în Hanoi, Vietnam. Disparitatea cea mai largă este în America Latină: de la 2,4 % în Monterrey, Mexic, până la 111% în Caracas, capitala Venezuelei.

  • Cât timp trebuie să munceşti pentru un mic dejun. Unii obţin banii în cinci minute, alţii în nouă ore

    Dacă bugetul pentru micul dejun pare a fi nesemnificativ pentru economiile înfloritoare, în ţările sărace preţurile mari au dus la malnutriţie şi revolte repetate; amintim aici protestele din unele ţări ale Orientului Mijlociu şi Africii de Nord în 2010 şi 2011.

    Indicele Bloomberg Global City Breakfast Index calculează costul mediu şi accesibilitatea unui mic dejun tipic – o cană cu lapte integral, un ou, două felii de pâine prăjită şi un fruct. Clasamentul se bazează şi pe statisticile preţurilor în ultimile 12- 18 luni.

    Indicele de accesibilitate relevă decalaje mari între oraşele din vârful clasamentului şi cele din coadă. Micul dejun costă doar puţin peste 1% dintr-o zi de plată pentru persoanele din Zurich sau Geneva, în timp ce ucrainenii din Kiev plătesc aproximativ 6%. În Asia, costul este mai mic de 1% în Osaka, comparativ cu 12% în Hanoi, Vietnam. Disparitatea cea mai largă este în America Latină: de la 2,4 % în Monterrey, Mexic, până la 111% în Caracas, capitala Venezuelei.

  • Camera de Comerţ Elveţia-România a finalizat primul proiect de schimb de know how între companiile din România şi Elveţia

    Astăzi, 14 noiembrie 2016, se finalizează primul proiect de schimb de know how între companiile din Elveţia şi cele din România, proiect realizat sub tutela Camerei de Comerţ Elveţia – România şi a Camerei de Comerţ Elveţia – Europa Centrală, potrivit unui comunicat de presă. Valoarea totală a proiectului a fost de aproximativ 100.000 euro şi a inclus organizarea a două forumuri de afaceri, unul la Bucureşti şi unul la Zurich, cu participarea mediului de afaceri din ambele ţări, o platformă online de networking şi facilitatea identificării de parteneri din ambele ţări.

    Deşi a avut o durată de desfăşurare de doar 19 luni, rezultatele imediate au vizat creşterea interesului din partea companiilor elveţiene pentru piaţa din România, printre care:

    – organizarea a 2 vizite de prospectare a pieţei din partea unor companii elveţiene interesate să deschidă puncte de lucru în România.

    – un parteneriat concret încheiat între o firmă românească şi una elveţiană. 

    – facilitarea întâlnirii a aproximativ 160 de firme româneşti şi elveţiene, cu ocazia celor două forumuri organizate la Zurich şi Bucureşti.

    – aproximativ 30 de firme elveţiene şi româneşti înscrise în platforma Swiss-Romanian Business Partnership (SRBP-http://www.ccer.ro/srbp/).

     Proiectul, realizat în comun de către Camera de Comerţ Elveţia-România (CCE-R) şi Camera de Comerţ Elveţia-Europa Centrală (SEC), a avut ca scop oferirea unui nou impuls pentru dezvoltarea relaţiilor de afaceri dintre România şi Elveţia, atât bilateral, cât şi pe pieţele terţe, dar şi transferul de know-how între cele două părţi, în domeniul business-ului.

    Camera de Comerţ Elveţia-România (CCE-R) este o asociaţie românească non-profit înfiinţată în decembrie 2000 ce are ca principal obiectiv stimularea şi facilitarea relaţiilor economice dintre Elveţia şi România. CCE-R este partenerul în România al Camerei de Comerţ Elveţia-Europa Centrală (SEC), membră a SwissCham (Association of Swiss Foreign Trade Chambers) şi parteneră a Switzerland Global EntrepriseNetwork (S-GE), toate aflate în Zürich, Elveţia.

     CCE-R reuneşte în prezent circa 70 de membri, printre care se află cei mai importanţi investitori elveţieni în România (Holcim, Ameropa, Nestlé, Franke, Ringier, Sika, Rieker). Aderarea la CCE-R este deschisă oricărei persoane juridice care este interesată de relaţiile economice dintre Elveţia şi România şi care împărtăşeşte aceleaşi interese şi obiective cu CCE-R. Activitatea CCE-R este sprijinită de către Ambasada Elveţiei la Bucureşti.

      

  • Cum îşi răsfaţă companiile angajaţiii: topogane, camere de masaj şi animale de companie

    Sediul Google din Zurich are o cameră de masaj, un acvariu şi un tobogan pentru angajaţi care vor să ajungă în viteză la cantină, scrie BBC.

    Sediul Deloitte din Amsterdam a fost creat în aşa fel, încât pe fiecare etaj există o cameră goală unde angajaţii pot pune tot ce vor. Majoritatea au ales jocuri, mese de ping-pong sau fussball.

    La sediul Linkedin din California există o cameră de muzică plină cu tobe, chitare şi echipament audio.

    Un alt element comun în birourile companiilor moderne este faptul că le este permis angajaţilor să-şi aducă animalele de companie la muncă.

    Aşadar când s-au transformat birourile în locuri de joacă şi asta reprezintă modelul de viitor pentru companii?

    Datorită avanasului tehnologic care face posibil ca tot mai mulţi oameni să poată lucra de acasă sau din cafenele, companiile lucrează mai mult ca sediile să devină un loc plăcut, unde angajaţii să-şi dorească să vină în fiecare zi.

    Potrivit unui raport recent al Citrix, companie de software din SUA, în jur de 50% dintre business-uri vor da posibilitatea angajaţilor să lucreze remote, iar până în 2020, 70% dintre angajaţi vor lucra departe de birou la fel de des ca atunci când lucrau numai la birou. “Sediile sunt scumpe, iar spaţiile de birouri se vor micşora”, a declarat Jacqueline de Rojas, vicepreşedinte Citrix.

    Într-o oarecare măsură acest lucru se întâmplă deoarece şefii realizează că nu toate sarcinile necesită prezenţa la birou, dar şi din cauza faptului că angajaţii doresc o balanţă între carieră şi viaţa familială.

    Birourile nu vor dispărea, ci vor deveni locuri unde oamenii vor veni pentru a colabora mai uşor, iar în acest sens amenajarea interioară se va schimba. De exemplu, Citerix are mese foarte lungi la care pot sta mai mulţi oameni şi care pot colabora mai uşor.

    La sediul Skullcandy din Zurich există birouri ce se pot muta dintr-o parte în alta şi care pot fi configurate în aşa fel încât să formeze un singur birou, exact ca nişte piese de puzzle.  La Lego în Londra şi Singapore s-a implementat sistemul bazat pe activitate, adică niciun angajat nu mai are un birou fix, ci lucrează unde vrea, unde poate.

    “În mai 2016 un sondaj arăta că 88% dintre angajaţii noştri au declarat că vor să-şi aleagă biroul la locul de muncă. Astfel pot să-şi aleagă atmosfera, fie că vor să lucreze într-un loc mai liniştit ca o bibliotecă sau într-un loc mai agitat cu muzică în fundal”, a spus Sophie Patrikios, responsabilă pentru această schimbare în cadrul companiei Lego.

    Birourile devin şi mai “sănătoase”

    “Construim birouri care utilizează mai multă lumină naturală, avem sisteme care menţin o temperatură constantă la locul de muncă care elimină praful şi mucegaiul, deci este un loc mai sănătos”, a declarat pentru BBC Theo Maessen, partener senior al firmei de design BOB (Best Office Building).

    Folosindu-se de simulări pe calculator, acesta poate determina numărul optim de ferestre pentru o clădire (nu mai mult de 40% din clădire ar trebui să fie din sticlă), precum şi alţi factor ca fluxul aerului în clădire.

    De asemenea, clădirile realizate de Maessen nu au echipamente de aer condiţionat, ci se folosesc de sisteme geotermale pentru a menţine o temperatură constantă.

    “În 20 de ani poate nu vom lucra 5 zile pe săptămână, ci trei zile şi trebuie să realizăm interiorul în aşa fel, încât să fie acomodat noilor realităţi”, a mai spus el

     

     

  • Banca centrală a Elveţiei a raportat o pierdere de 10 miliarde dolari în 2013, după devalorizarea aurului

     Rezervele de aur ale Băncii Naţionale Elveţiene s-au devalorizat anul trecut cu 16,6 miliarde de dolari, potrivit unui comunicat al instituţiei.

    Datorită câştigurilor generate de rezervele de valută, pierderea contabilă pentru anul 2013 a fost limitată la 10 miliarde de dolari.

    Pe lângă anularea dividendelor pentru anul trecut, banca a precizat că nu va putea face transferuri suplimentare către cantoane şi către guvernul central pentru prima dată din 1991, deoarece aceste plăţi sunt finanţate din profit.

    Preţul aurului a scăzut anul trecut cu aproape 30%, cel mai puternic declin din 1981, şi a atins în luna decembrie nivelul de 1.195 dolari pe uncie, minimul ultimilor trei ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro