Tag: zootehnie

  • Epidemiile grave care ameninţă gospodăriile în România, pe lângă Pesta porcină şi Tuta Absolută, şi cum se pot preveni. Sinteza comunicărilor oficiale realizată de Mediafax

    Pesta porcină africană pare să fie de departe boala momentului, nu doar în România, ci şi în Uniunea Europeană. Vom vedea însă, că lista pericolelor pentru animale, dar şi plante este mai lungă, pesta porcină fiind doar cea mai vizibilă.

    Una dintre bolile verii la plante a fost Tuta Absolută, sau Molia minieră a tomatelor, cum îi spun legumicultorii – o molie nocturnă care atacă în principal tomatele, dar se poate răspândi şi la cartofi, vinete, ardei, sau fasole, arată un ghid pentru recunoaşterea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor la tomate cultivate în spaţii protejate (sere, solarii, tuneluri), publicat de Ministerul Agriculturii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lâna revine puternic la modă

    Volumul lânii produse în Marea Britanie a crescut cu 12% în 2011 faţă de anul precedent, iar preţul lânii pe piaţa de la Bradford, centrul industriei britanice de profil, a urcat la 38 de pence în 2008 la 160 de pence pe kilogram. Exporturile de lână din Australia, care livrează 90% din toată lâna folosită la nivel global pentru fabricarea de haine, s-au majorat şi ele progresiv în ultimii cinci ani. Campania iniţiată de prinţul Charles în favoarea folosirii lânii ca alternativă la fibrele sintetice a avut şi ea importanţa ei. Unul dintre premiile industriei de modă, International Woolmark Prize, câştigat de Karl Lagerfeld şi Yves Saint Laurent în 1954, a fost relansat în 2011, iar câştigătorul a fost belgianul Christian Wijnants, designer de tricotaje.

    La impunerea tricotajelor de lână contribuie şi creatorii de modă care propun produse cu modele ce amintesc de creaţiile artiştilor graffiti, dar şi, la fel ca în domeniul alimentar, dorinţa cumpărătorilor de a şti cât mai exact de unde provine produsul, aşa cum se întâmplă cu produsele bio locale, după cum spun specialiştii în domeniu.

  • Omul care aduce anual 200.000 de turişti străini în România

    Jumătate din an Gheorghe Mărginean participă la târguri în străinătate, iar nopţile şi le petrece scriind tratate despre vaci şi cai. În fiecare zi de luni profesorul doctor Gheorghe Mărginean, decanul Facultăţii de Zootehnie din Bucureşti, predă cursuri de bovine şi cabaline. Marţea este ocupat cu consiliul de administraţie al universităţii, iar în restul săptămânii, inclusiv sâmbăta şi duminica, lucrează pentru grupul de firme Karpaten, pe care l-a înfiinţat în urmă cu 16 ani. Mărginean a început afacerile în turism când a înţeles, în 1996, că banii pe care îi câştiga ca universitar în România nu-l ajutau să supravieţuiască şi a ajuns acum să se ocupe de serviciile pe teritoriul României a aproape 200.000 de turişti străini pe an.

    Născut în 1962 la Mediaş, Mărginean spune că a iubit de mic animalele şi a ţinut neapărat să facă liceul agricol, cu toate că familia s-a împotrivit. După absolvire, între 1981 şi 1983 a lucrat la un IAS, ca şef de fermă. “Aveam un Aro de serviciu şi aveam şi mâncare, ceea ce pe vremea aia era foarte important”, povesteşte Mărginean. Nu s-a mulţumit cu Aro şi mâncarea asigurată şi s-a înscris la facultate la Bucureşti, la Zootehnie, unde a intrat “al treilea deasupra liniei”, cu media 5.82. A absolvit facultatea în 1987, şef de promoţie, şi a fost repartizat la staţiunea didactică a Universităţii – “şef de complex de vacă şi cai”, lucrând concomitent ca asistent la facultate din 1987 până în 1991. În 1991 a devenit şef de lucrări, iar în 1993 doctor în zootehnie.

    Din 1993 până în 1996 Mărginean a lucrat ca asistent universitar la Facultatea de Zootehnie din Viena. “În 1996 mă gândeam să rămân acolo, dar mi-a zis decanul că mai mult de lector nu voi putea avansa, pentru că sunt străin. Şi mi-a spus: <Du-te acasă, pentru că în ţara orbilor cel cu un ochi este împărat>. Am fost foarte deprimat. Eu aveam acolo, în 1996, ca conferenţiar, 2.300 de dolari, iar aici, la facultate, am venit cu echivalentul a 70 de dolari pe lună. Era groaznic”, îşi aminteşte Mărginean.

    Pentru că lucrase în studenţie ca ghid de limbă germană, s-a gândit să intre cu o afacere în turism. “Am pornit de la faptul că nu renunţ la meseria de zootehnist. Pentru a câştiga ceva în plus faţă de salariul din universitate mi se părea imoral să fac o afacere în zootehnie sau să dau meditaţii. Şi aşa, în 1996, am deschis agenţia Karpaten Turism.”

    Grupul Karpaten a avut anul trecut venituri de 17,2 milioane de euro şi, în afară de partea de incoming, care este cea mai importantă, deţine şi operează şi două hoteluri – Piemonte din Predeal (46 de camere) şi Casa Bazna de lângă Mediaş (42 de camere). “Suntem în faza de a concesiona pe 49 de ani biserica fortificată de la Boian, din Sibiu, pentru că este într-o stare deplorabilă, iar noi ducem zilnic grupuri de turişti acolo. Vom investi în renovarea ei cam 100.000 de euro. Întâmplător am aflat că o firmă de construcţii voia să facă depozit de materiale de construcţii din acea biserică. E un monument istoric din secolul XV şi ar fi o impietate să-l faci magazin de ciment şi de var. În extrasezon ne vom apuca de reparat şi în primăvară va fi gata”, spune Mărginean. Din grup mai fac parte şi firma Karpaten Logistic, cu şase autocare, şapte pontoane pe Dunăre şi două nave pentru excursii de o zi în Deltă, şi o altă firmă specializată în trimisul românilor în străinătate, de care se ocupă fiul lui Mărginean, la doar 25 de ani, şi care a absolvit ASE, deşi tatăl său a fost decan la Zootehnie două legislaturi, între 2000 şi 2008, iar din acest an conduce din nou facultatea. “Conform legii, ai voie maximum două legislaturi consecutive ca decan. Apoi patru ani am fost simplu profesor universitar”, explică el.

  • CEC acorda credite in lei pentru finantarea crescatorilor de pasari si porci

    Creditul se acorda pentru finantarea capitalului de lucru, pentru desfasurarea activitatilor curente, inclusiv pentru plata obligatiilor catre bugetul de stat si celelalte bugete. In acest sens, CEC a incheiat conventia necesara cu Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA), Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) si Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR).

    Clientii eligibili care pot obtine aceste credite sunt persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale si intreprinderi familiale, constituite potrivit OUG nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, cu modificarile ulterioare, si/sau persoane juridice care detin/cresc sau exploateaza pasari/porcine, individual sau in forme juridice, in scopul obtinerii productiei agricole.

    Creditele se acorda in lei, iar valoarea creditului poate fi de pana la 80% din valoarea sumelor mentionate in adeverintele emise de APIA.

    “Clientii beneficiaza de dobanzi si comisioane avantajoase, iar rambursarea creditelor se va face integral la data primirii sumelor cuvenite beneficiarilor, dar nu mai tarziu de data stabilita in conventia incheiata de banca cu APIA si FGCR sau in actele aditionale ulterioare”, a explicat Radu Gratian Ghetea, presedintele CEC Bank.

    Dobanda este cuprinsa intre 9,5% si 10,5%, in functie de clasa de performanta financiara in care se incadreaza clientul. Comisionul de gestiune este de 0,25%m aplicat la valoarea acordata si perceput la fiecare utilizare.

    Creditele beneficiaza de garantia emisa de Fondul de Garantare a Creditului Rural, care reprezinta un procent de pana la 80% din valoarea creditului acordat. In completare, clientul prezinta bancii un bilet la ordin in alb, ipoteca mobiliara pe conturile deschise la banca si ipoteca asupra sumelor cuvenite beneficiarilor de la APIA, conform adeverintelor eliberate.

    CEC Bank, a cincea banca din sistem dupa valoarea activelor (21,4 miliarde de lei la sfarsitul lunii septembrie 2011), are un capital social de peste un miliard de lei. In decembrie, Parlamentul a aprobat posibilitatea capitalizarii profitului CEC din anii anteriori, pentru a consolida capacitatea bancii de a sustine creditarea in economie, in conditiile in care bancile cu capital strain se confrunta cu limitari ale surselor de finantare.

  • CEC Bank acorda credite pentru proprietarii de oi si capre beneficiari de prime de la APIA

    CEC Bank si Agentia de Plati pentru Interventii in Agricultura
    (APIA) au semnat la 13 decembrie o conventie in acest scop. Platile
    nationale directe complementare (PNDC) in sectorul zootehnic la
    speciile ovine si caprine reprezinta prima pe cap de animal, in
    suma de 40 lei/cap, conform HG 1175/2010.

    Categoriile de clientii eligibili care pot accesa aceste credite
    sunt producatorii agricoli individuali, societatile agricole
    private, respectiv asociatiile agricole cu personalitate juridica,
    asociatiile agricole familiale, asociatii de producatori agricoli,
    grupuri de producatori, societati comerciale si cooperative
    agricole.

    Creditele pot fi garantate cu un bilet la ordin in alb, garantie
    pe conturile clientului deschise la banca si cesiune de creanta pe
    care beneficiarii le au fata de APIA, constand in sumele cuvenite
    beneficiarilor de plati nationale directe complementare (PNDC)
    pentru sectorul zootehnic la speciile ovine si caprine, conform
    adeverintelor eliberate de APIA.

    Rambursarea creditelor se va face integral la data primirii
    sumelor cuvenite beneficiarilor in cadrul PNDC, dar nu mai tarziu
    de data stabilita in conventia incheiata de banca cu APIA.

    Clientii CEC Bank beneficiaza de consultanta gratuita in ceea ce
    priveste pregatirea documentatiei de obtinere a creditului.