Tag: zone

  • Fenomen îngrijorător: Cele două mari oraşe din România care se scufundă

    Mai multe zone din România, printre care unele din Bucureşti şi Cluj-Napoca, se scufundă cu câţiva centimetri pe an. Măsurătorile au fost făcute din satelit în ultimii cinci ani.

    O companie românească a realizat o hartă pe baza datelor satelitare culese pe o perioadă de cinci ani cu zonele din România care se scufundă.

    Harta arată, cu acurateţe milimetrică, zonele stabile şi instabile, fiind rezultatul prelucrării a peste 1500 de imagini radar, culese de satelitul european Sentinel-1 în perioada 2015–2019.

    Măsurătorile de precizie ale stabilităţii terenului au fost înregistrate din spaţiu, de la o înălţime de peste 600 km.

    Potrivit hărţii, câteva zone bine delimitate din zona centrală a Bucureştiului se scufundă cu până la 1 cm pe an.

    Este vorba de clădiri din apropierea râului Dâmboviţa, care au fost construite pe un teren moale, stabilizat artificial.

    Acele zone sunt cunoscute pentru riscurile seismice încă din anii ‘70-’80, dar studiile pe baza imaginilor din satelit pot confirma tasarea terenului.

    „Din cauza poziţiei sale pe râul Dâmboviţa şi a nivelurilor ridicate ale apelor subterane, riscul de tasare a terenului în capitală este ridicat. În plus, apropierea sa de zona seismică Vrancea sporeşte riscul unor deformări cauzate de cutremure”, a declarat Florin Şerban, directorul general al companiei Terrasigna.

    Centrala Nucleară de la Cernavodă, o infrastructură critică pentru România, este stabilă, conform informaţiilor obţinute prin procesarea imaginilor din satelit.

    În vecinătatea imediată a Dunării, precum şi în oraşul Cernavodă, există, însă, câteva zone în care pământul se tasează cu 3-6 mm/an.

    „Studiul regiunii Cernavodă a relevat faptul că podul Anghel Saligny, mai vechi de 100 de ani, se dovedeste, în continuare solid si stabil”, a precizat Şerban.

    De asemenea, conform datelor satelitare, şi municipiul Cluj-Napoca are câteva zone problematice printre care şi cartierul Bună Ziua în care s-au construit rapid foarte multe clădiri rezidenţiale şi care se deplasează cu până la 12 mm/an.

    De asemenea, zonele înclinate din apropierea străzii Republicii alunecă cu 6-8 mm/an.

    „Satelitii Copernicus Sentinel-1 A/B trec o dată la şase zile peste aceeaşi zona de 150 km x 250 km şi realizeaza imagini satelitare ale zonei respective, acoperind astfel întreaga Europă”, a explicat Valentin Poncos, responsabil de prelucrarea datelor satelitare în cadrul Terrasigna.

    Pentru a obţine deplasarea terenului se apelează la o tehnică avansată de procesare a imaginilor radar, cunoscută sub numele de Persistent Scatterer Interferometry (PSI).

    Practic, senzorul montat la bordul satelitului trimite microunde electromagnetice spre suprafaţa terestră şi, în funcţie de reflexia sa pe aşa-numitele ţinte radar – care pot fi clădiri, stânci, diverse infrastructuri, şi timpul în care unda se întoarce la senzor, se poate determina, cu o precizie extraordinară, distanţa lor faţă de senzor.

    „Prin procesarea datelor culese de satelit pentru aceeaşi porţiune de teren, pe o perioadă de cinci ani, am putut estima, în milimetri/an, deplasarea medie anuală”, a explicat Poncos.

    Specialiştii companiei susţin că instabilitatea terenului poate avea cauze diverse, în funcţie de aria geografică studiată, dar monitorizarea acestor deplasări, chiar şi de ordin milimetric, este esenţială în mai multe domenii.

    Astfel, lucrările de construcţie de amploare au nevoie de studii ale mişcărilor de teren, pentru a evita greşeli majore de planificare, iar orice lucrări subterane, cum ar fi tuneluri sau linii de metrou, trebuie monitorizate constant, pentru a putea interveni rapid cu măsuri de remediere.

    „Cele mai importante obiective de monitorizare ar fi zonele unde sunt elemente de infrastructură importante – autostrăzi, drumuri şi poduri, printre altele. În cazul acestora, instabilităţile, fie ele tasări sau alunecări de teren, care nu sunt remediate la timp ar putea avea consecinţe foarte serioase”, a precizat şi Delia Teleagă, coordonatorul departamentului Tehnic în cadrul companiei.

    Măsurătorile au fost realizate pe o suprafaţă de aproximativ 250.000 km pătraţi, ce acoperă toată suprafaţa României, părţi din Bulgaria, Moldova şi Ucraina.

    Pentru realizarea hărţilor de deplasare a terenului, au fost analizate peste 21 milioane de măsurători.

    Hărţile au o rezoluţie de 10 m x 10 m, ceea ce înseamnă că fiecare punct colorat din ilustraţie reprezintă o suprafaţă de 100 de metri pătraţi.

    Terrasigna este unul dintre puţinii furnizori validaţi de Agenţia Spaţială Europeana pentru oferirea serviciilor de PSI, acreditarea fiind primită în anul 2014.

  • Topul celor mai ieftine zone rezidentiale din Bucuresti

    Cele mai ieftine zone rezidentiale din Bucuresti se afla in
    partea de sud a orasului, potrivit unui studiu realizat de
    imobiliare.ro pe baza anunturilor publicate pe site. Astfel,
    potrivit studiului, cea mai ieftina zona este Rahova (1.078
    euro/mp), urmata de Berceni (1.118 euro/mp), Oltenitei (1.127
    euro/mp), Brancoveanu (1.143 euro/mp) si Militari (1.150 euro/mp) –
    preturile nu includ TVA si sunt valabile pe metru patrat util.

    La polul opus, cele mai scumpe zone rezidentiale din Capitala
    sunt Aviatiei (1.619 euro/mp), Decebal (1.692 euro/mp), Floreasca
    (1.733 euro/mp), Dorobanti (1.756 euro/mp) si Unirii (1.799
    euro/mp). Cele mai active zone din punct de vedere al ofertelor
    sunt Titan, Militari, Drumul Taberei, Pantelimon si Dristor.


    “In Bucuresti, preturile de vanzare ale apartamentelor au
    inregistrat o scadere de -4,44% pentru apartamentele noi si in
    perioada 15 octombrie – 15 noiembrie. Comparand insa cu aceeasi
    perioada a anului trecut, scaderea inregistrata este de -33,4%. De
    remarcat faptul ca ritmul de scadere observat la apartamentele
    vechi a fost mai lent decat la apartamentele noi, preturile la cele
    doua categorii apropiindu-se in ultimele trei luni”, se spune in
    studiul imobiliare.ro, care a lansat si un indice imobiliar pe baza
    ofertelor publicate pe site.


    Preturile medii pe metru patrat au fost la 15 noiembrie de 1.371
    euro/mp in cazul garsonierelor vechi, de 1.303 euro/mp in cazul
    apartamentelor cu doua camere, de 1.175 euro/mp in cazul
    apartamentelor cu trei camere si de 1.083 euro/mp in cazul
    apartamentelor vechi cu patru camere.

    Pe segmentul locuintelor noi, la 15 noiembrie, pretul mediu in
    Bucuresti a fost de 1.400 euro/mp (garsoniere), de 1.505 euro/mp
    (doua camere), de 1.471 euro/mp (apartamente cu trei camere) si de
    1.607 euro/mp (apartamente cu patru camere), potrivit indicelui
    imobiliar calculat de imobiliare.ro.

  • Cel bogat sa fie si mai bogat

    Acestea sunt teme importante de discurs politic. Dar nu numai. Ele pot face obiectul unor conversatii intre prieteni atunci cand se discuta despre politica. Pana la urma, cine are grija de cei care sunt saraci? Si se dau exemple de cum arata tara daca iesi din Bucuresti.
    Cum poti sa nu fii de acord cu realitatea? Peste sase luni incepe campania electorala, iar astfel de intrebari retorice se vor regasi in programele politicienilor.

    Romania este impartita acum in doua. O tara bogata – Bucuresti, Cluj, Timisoara, Arad, Pitesti, Constanta si cateva alte zone din jurul marilor orase – si o tara saraca – o parte din Moldova, o parte din Oltenia, ceva prin Transilvania, Copsa Mica, sate sau zone industriale care nu au mai rezistat capitalismului si au falimentat social si economic. Cum rezolvam situatia din zonele defavorizate, cu tot ce reprezinta ele, si cine este responsabil de acest lucru?

    Cred ca problema este pusa cu trei decenii mai devreme. Intrebarea corecta trebuie sa fie cum sa facem astfel incat zonele prospere sa devina si mai prospere? Cum facem ca cel bogat sa devina si mai bogat? Cum facem ca langa o banca sa mai apara una?

    Acestea sunt intrebari de care fuge orice politician. Nimeni nu te-ar vota cu un asemenea discurs capitalist. Eu cred ca acum acestea sunt intrebarile corecte, iar toate actiunile, masurile, energia trebuie depuse pentru acest scop. Cel care are acum un venit de 1.000 de euro pe luna net in Romania este un om bogat. Preocuparea lui trebuie sa fie cum si unde poate munci mai mult pentru a castiga dublu. Cel care a facut 100 de milioane de euro prin afacerea lui trebuie incurajat de catre stat sa ajunga cat mai repede la 200 de milioane de euro. Cine a facut o cladire de birouri trebuie sustinut sa faca imediat inca una. Pentru fiecare nou loc de munca creat de un antreprenor sau de un executiv ar trebui ca premierul si presedintele sa le multumeasca acestora personal. Toti acestia sunt mai valorosi pentru tara decat cei care sunt saraci. Este o afirmatie cinica, dar asta-i realitatea.

    Ar trebui sa ne ingrijim in fiecare zi de bogatia din jurul nostru si nu sa ne punem problema ce se intampla intr-o zona care nu are apa rece si unde nu se gaseste nimic de munca. Cei de acolo ar trebui fortati sa plece spre zonele bogate, unde se construieste, unde sunt slujbe, unde este infrastructura, adica unde pot sa ajunga bogati. De ce primarul, guvernul sau cine se ocupa de infrastructura s-ar duce intr-o zona saraca atunci cand nu are niciun rost? De ce sa nu faci un nou cartier langa un oras mare in loc sa te duci 100 de kilometri mai incolo intr-un oras „mort“ si greu de administrat, atata vreme cat banii oricum nu ajung la toti?

    Multi romani au plecat la munca in strainatate, iar multe orase mici si sate au ajuns depopulate. Uitati de ele. Cine a muncit pe branci in Madrid sau la Roma nu cred ca vrea sa se intoarca in Copsa Mica, ca sa dau un exemplu. Va prefera sa isi deschida o pizzerie in Sibiu, Alba Iulia sau Cluj, pentru ca aici va fi afacerea lui, nu in orasul natal.

    Aceeasi situatie este in zona rurala. Este o divizare mult prea mare a pamantului si din aceasta cauza agricultura este la pamant. Cum poti sa-i fortezi pe oameni sa plece acum din zonele care nu au viitor? Nu mai investesti niciun leu acolo. Mai devreme sau mai tarziu se va ajunge tot la moartea economica a unor sate. Cine isi arata preocuparea fata de ce se intampla cu satul romanesc nu are nicio solutie realista. Are doar vorbe, care nu costa nimic. Peste 3 milioane de romani muncesc afara si nu se vor mai intoarce sa lucreze pamantul in forma actuala. Putem extinde discutia si spre orase mai mici care depindeau de o singura fabrica. Fabrica s-a inchis si toti asteapta ca guvernul, ca cineva de sus de la Bucuresti sa o redeschida. Gata, s-a terminat cu aceasta politica. Cei care au mai ramas trebuie sa plece de acolo. Asta-i situatia.

    Sigur ca Romania se va trezi ca are insule prospere si nu o tara bogata uniform. Dar asta-i viitorul. Nu poti sa ai grija de toti – si atunci este mai bine sa investesti, incepand de la guvern si pana la companii private, acolo unde deja s-a format ceva in ultimii 20 de ani. Cresterea economica vine de aici, nu din Copsa Mica.

    Ce se va intampla cu aceste zone? Vor ramane ale nimanui, adica moarte, timp de cateva decenii, pana cand cei ce au castigat in celelalte zone vor spune ca va fi mai rentabil de investit in alta parte si ii vor atrage pe oameni sa vina/revina acolo. Pana atunci, responsabilitatea noastra este sa castigam mai mult si sa ne ingrijim de bogatia cercului nostru.