Mai multe zone din România, printre care unele din Bucureşti şi Cluj-Napoca, se scufundă cu câţiva centimetri pe an. Măsurătorile au fost făcute din satelit în ultimii cinci ani.
O companie românească a realizat o hartă pe baza datelor satelitare culese pe o perioadă de cinci ani cu zonele din România care se scufundă.
Harta arată, cu acurateţe milimetrică, zonele stabile şi instabile, fiind rezultatul prelucrării a peste 1500 de imagini radar, culese de satelitul european Sentinel-1 în perioada 2015–2019.
Măsurătorile de precizie ale stabilităţii terenului au fost înregistrate din spaţiu, de la o înălţime de peste 600 km.
Potrivit hărţii, câteva zone bine delimitate din zona centrală a Bucureştiului se scufundă cu până la 1 cm pe an.
Este vorba de clădiri din apropierea râului Dâmboviţa, care au fost construite pe un teren moale, stabilizat artificial.
Acele zone sunt cunoscute pentru riscurile seismice încă din anii ‘70-’80, dar studiile pe baza imaginilor din satelit pot confirma tasarea terenului.
„Din cauza poziţiei sale pe râul Dâmboviţa şi a nivelurilor ridicate ale apelor subterane, riscul de tasare a terenului în capitală este ridicat. În plus, apropierea sa de zona seismică Vrancea sporeşte riscul unor deformări cauzate de cutremure”, a declarat Florin Şerban, directorul general al companiei Terrasigna.
Centrala Nucleară de la Cernavodă, o infrastructură critică pentru România, este stabilă, conform informaţiilor obţinute prin procesarea imaginilor din satelit.
În vecinătatea imediată a Dunării, precum şi în oraşul Cernavodă, există, însă, câteva zone în care pământul se tasează cu 3-6 mm/an.
„Studiul regiunii Cernavodă a relevat faptul că podul Anghel Saligny, mai vechi de 100 de ani, se dovedeste, în continuare solid si stabil”, a precizat Şerban.
De asemenea, conform datelor satelitare, şi municipiul Cluj-Napoca are câteva zone problematice printre care şi cartierul Bună Ziua în care s-au construit rapid foarte multe clădiri rezidenţiale şi care se deplasează cu până la 12 mm/an.
De asemenea, zonele înclinate din apropierea străzii Republicii alunecă cu 6-8 mm/an.
„Satelitii Copernicus Sentinel-1 A/B trec o dată la şase zile peste aceeaşi zona de 150 km x 250 km şi realizeaza imagini satelitare ale zonei respective, acoperind astfel întreaga Europă”, a explicat Valentin Poncos, responsabil de prelucrarea datelor satelitare în cadrul Terrasigna.
Pentru a obţine deplasarea terenului se apelează la o tehnică avansată de procesare a imaginilor radar, cunoscută sub numele de Persistent Scatterer Interferometry (PSI).
Practic, senzorul montat la bordul satelitului trimite microunde electromagnetice spre suprafaţa terestră şi, în funcţie de reflexia sa pe aşa-numitele ţinte radar – care pot fi clădiri, stânci, diverse infrastructuri, şi timpul în care unda se întoarce la senzor, se poate determina, cu o precizie extraordinară, distanţa lor faţă de senzor.
„Prin procesarea datelor culese de satelit pentru aceeaşi porţiune de teren, pe o perioadă de cinci ani, am putut estima, în milimetri/an, deplasarea medie anuală”, a explicat Poncos.
Specialiştii companiei susţin că instabilitatea terenului poate avea cauze diverse, în funcţie de aria geografică studiată, dar monitorizarea acestor deplasări, chiar şi de ordin milimetric, este esenţială în mai multe domenii.
Astfel, lucrările de construcţie de amploare au nevoie de studii ale mişcărilor de teren, pentru a evita greşeli majore de planificare, iar orice lucrări subterane, cum ar fi tuneluri sau linii de metrou, trebuie monitorizate constant, pentru a putea interveni rapid cu măsuri de remediere.
„Cele mai importante obiective de monitorizare ar fi zonele unde sunt elemente de infrastructură importante – autostrăzi, drumuri şi poduri, printre altele. În cazul acestora, instabilităţile, fie ele tasări sau alunecări de teren, care nu sunt remediate la timp ar putea avea consecinţe foarte serioase”, a precizat şi Delia Teleagă, coordonatorul departamentului Tehnic în cadrul companiei.
Măsurătorile au fost realizate pe o suprafaţă de aproximativ 250.000 km pătraţi, ce acoperă toată suprafaţa României, părţi din Bulgaria, Moldova şi Ucraina.
Pentru realizarea hărţilor de deplasare a terenului, au fost analizate peste 21 milioane de măsurători.
Hărţile au o rezoluţie de 10 m x 10 m, ceea ce înseamnă că fiecare punct colorat din ilustraţie reprezintă o suprafaţă de 100 de metri pătraţi.
Terrasigna este unul dintre puţinii furnizori validaţi de Agenţia Spaţială Europeana pentru oferirea serviciilor de PSI, acreditarea fiind primită în anul 2014.
