BusinessMagazin

Tag: ZIUA MAGHIARILOR

  • Kelemen:Dacă noi suntem liberi să ne decidem destinul,nu înseamnă că românii au mai puţină libertate

    „Acum, aici, în Miercurea Ciuc, nu sărbătorim doar cea de-a 175-a aniversare a Revoluţiei de la 1848, care este sărbătoarea maghiarilor de pretutindeni, ci şi cea de-a 200-a aniversare a naşterii lui Sándor Petőfi. Oricum, există oare vreun maghiar pe această lume care să-l poată separa în mintea sa pe poetul şi revoluţionarul, genialul Sándor Petőfi, de Revoluţia de la 1848? Ar fi greu de găsit încă o astfel de persoană, pentru că revoluţia şi poetul sunt la fel de conectate, precum mierea cu albina”, a spus Kelemen Hunor.

    Aceasta a spus că s-a sărbătorit miercuri şi cea de-a 400-a aniversare a Cetăţii Mikó.

    „Atunci când sărbătorim 15 martie oriunde în lume, de la Cârţa la Budapesta şi până în oraşul Kossuth din Wisconsin, ne amintim, în primul rând, de eroii luptei maghiare pentru libertate. Ei sunt, mai presus de toate, eroii noştri! Eroii maghiarilor! Libertatea este universală, bineînţeles – nici nu poate fi altfel. Ea aparţine tuturor, tuturor popoarelor, tuturor comunităţilor şi tuturor oamenilor. De aceea spunem că, atâta timp cât există oameni care nu sunt liberi, există comunităţi care nu sunt libere, nici libertatea celorlalţi nu va fi completă şi nu va fi fără cusur. Eu obişnuiesc să le spun şi concetăţenilor mei români: libertatea nu este ca un bun material, ea poate fi împărţită şi totuşi nu se termină, nu rămânem cu mai puţin. De fapt, cu cât mai mulţi oameni o au, cu atât mai multă libertate va fi. Prin urmare, dacă noi, maghiarii din Transilvania, suntem liberi să ne decidem propriul destin, asta nu înseamnă că românii vor avea mai puţină libertate. Nici subsidiaritatea nu ia, ci dimpotrivă, dă”, a afirmat Kelemen Hunor.

    El a spus că la fel este şi cu siguranţa.

    „Faptul că eu pot să-mi trăiesc viaţa în siguranţă, că sunt liber să decid asupra identităţii mele, iar aceasta rămâne sigură, nu înseamnă că trebuie să iau poporului român nici libertatea, nici identitatea, nici siguranţa”, a adăugat el.

    Liderul UDMR a vorbit şi despre pace.

    „Ce altceva ne-am putea dori noi, aici, în Transilvania, noi, maghiarii, în umbra unui război vecin, decât pace. Chiar şi în secolul al 21-lea, fără pace nu există siguranţă, libertate, dispare demnitatea umană. Noi, maghiarii, ne-am învăţat lecţia în 1848 şi am învăţat-o şi în 1956. Ambele noastre mari revoluţii dovedesc că armata ţaristă din 1848 şi armata sovietică din 1956 nu au fost vestitoare de libertate. De acolo nu a venit libertate, nici comandantul Castelului Mikó, Sándor Gál, şi armata sa de secui, nu au întâmpinat în cazul invadatorilor ţarişti ruşi o armată eliberatoare. Şi tot din istorie am învăţat că dacă libertatea este ameninţată în vecinătatea noastră, nici noi nu putem sta liniştiţi. Opresiunea este ca o epidemie: devine uşor contagioasă”, mai spus liderul UDMR.

    Acesta susţine că libertatea este foarte fragilă şi trebuie mereu păzită, protejată, deoarece este întotdeauna ameninţată de cineva.

    „Sloganul de odinioară al Revoluţiei de la 1848 – <Libertate, Egalitate, Fraternitate> – este relevant şi astăzi. Poate că astăzi fraternitatea înseamnă mai degrabă consens. Iar consensul poate fi consolidat doar prin construirea încrederii reciproce. Trebuie să ne străduim să ajungem la un consens cu privire la viitor. La consens în interiorul comunităţii noastre, deoarece asta ne dă puterea şi avântul necesar tuturor. Apoi trebuie să ne străduim să obţinem consensul cu majoritatea românească, pentru că dacă istoria ne-a pus unii lângă alţii, atunci acordul în ceea ce priveşte marile obiective ale viitorului va garanta libertatea. Egalitatea înseamnă şi astăzi că suntem egali în faţa legii, că statul nu poate întoarce legea împotriva cetăţenilor săi şi că statul oferă oportunităţi egale pentru toţi, iar individul are responsabilitatea de a decide cum să le folosească”, a precizat Kelemen Hunor.

    El le-a spus maghiarilor că au motive să fie încrezători.

    „Chiar şi astăzi, antimaghiarismul iese la suprafaţă uneori. Vedem şi în prezent că, la nivel naţional, sunt persoane cu un discurs antimaghiar, iar prejudecăţile şi temerile reapar şi astăzi. Dar eu cred că, în ciuda tuturor dificultăţilor, avem, totuşi, motive să fim încrezători. Pentru că există consens. Pentru că avem putere. Din încrederea dată de comunitatea noastră, facem o muncă care dă mereu un scop şi un sens luptelor noastre, iar a trăi ca maghiari în România astăzi este mai bine decât era acum 30, 35 sau 40 de ani. Guvernarea înseamnă nu numai libertatea de a avea un cuvânt de spus, ci mai ales oportunitatea şi responsabilitatea de a servi cauza maghiarilor cu mijloacele pe care le avem la dispoziţie”, a mai spus liderul UDMR.

  • Iohannis şi Cîţu, mesaje de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni

    „Pentru dumneavoastră, cetăţenii români de etnie maghiară, ziua de astăzi este una care vă oferă prilejul de a reafirma valorile pe care le preţuiţi şi care v-au unit ca popor, precum şi de a prezenta cu mândrie identitatea care v-a consacrat în istorie şi în cultura universală. Remarc şi cu această ocazie contribuţia semnificativă a minorităţii maghiare din România şi a reprezentanţilor săi politici la paşii importanţi făcuţi de ţara noastră în integrarea europeană, în recuperarea valorilor democratice şi în aşezarea societăţii noastre pe temelia respectului drepturilor omului şi protecţiei minorităţilor. Acestea sunt fundamente ale parcursului nostru comun pentru un viitor european, care arată înţelegerea profundă a învăţămintelor trecutului”, transmite KlausIohannis.

    Şeful statului apreciază că lupta împotriva pandemiei şi „eforturile solidare de depăşire a greutăţilor perioadei pe care o traversăm sunt o dovadă că românii şi maghiarii pot să-şi fructifice calităţile şi potenţialul uman deosebite”.

    „Împreună, prin cultivarea armoniei interetnice, vom consolida o societate puternică şi prosperă, un proiect comun în cadrul căruia minoritatea maghiară din România îşi are locul şi contribuţiile sale remarcabile”, conchide Iohannis.

    Şi premierul Florin Cîţu a transmis un mesaj cu această ocazie.

    „Suntem diferiţi prin cultură şi tradiţii, dar aceste diferenţe nu ne separă, nu suntem adversari, dimpotrivă, trebuie să fim uniţi în diversitate, să devenim mai puternici şi mai înţelepţi, să construim împreună, să creăm valori. Înţelegerea diferenţelor şi aprecierea valorilor celuilalt contribuie la recunoaşterea reciprocă, implicit la o convieţuire armonioasă. Astăzi sărbătorim comunitatea maghiară din România, dar şi buna convieţuire pe care am dezvoltat-o în ultimele decenii. 15 Martie este un bun prilej să ne îndreptăm spre viitor. Este momentul să punem bazele unui viitor comun, să dezvoltăm împreună această ţară. Sunt ferm convins că doar împreună vom reuşi să construim ţara în care dorim să trăim”, transmite Cîţu.

    El reaminteşte de ultimul an, când toţi am trecut prin situaţii fără precedent.

    „În ultimul an cu toţii am trecut prin multe încercări, prin situaţii fără precedent. Pandemia ne-a învăţat cât de important este să ai parteneri de încredere, iar acest moment îl vom depăşi împreună. Eforturile şi sacrificiile noastre ne vor duce spre un viitor mai bun, o viaţă mai bună pentru noi toţi”, conchide premierul.

  • Cluj: Peste 500 de persoane la depunerea coroanelor de flori de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. Emil Boc, prezent la ceremonie: “Ne mândrim cu acest oraş frumos, indiferent de etnie”

    Cele peste cinci sute de persoane au ieşit în jurul orei 13.30 din Biserica “Sfântul Mihail”, unde au asistat la o slujbă religioasă, şi s-au îndreptat spre clădirea fostului hotel Biasini, de pe strada Avram Iancu, unde a avut loc ceremonia de depunere de coroane de flori la statuia poetului Petofi Sandor.

    Consulul general al Ungariei la Cluj-Napoca, Mile Lajos, a citit mesajul premierului Ungariei, Viktor Orban, în timp ce prefectul Clujului, Gheorghe Ioan Vuşcan, l-a citit pe cel al premierului României, Victor Ponta.

    Primarul Emil Boc a declarat, în discursul său, că municipiul Cluj-Napoca poate fi considerat un model de toleranţă pentru alte localităţi.

    “Împreună, aici acasă, în frumosul nostru oraş, Cluj-Napoca, am reuşit să facem un oraş european cu care să ne mândrim, în care fiecare cetăţean, indiferent de etnie, să se simtă acasă”, a spus Boc.

    Ceremonia, care a durat o oră, s-a încheiat cu depunerea de coroane de flori din partea unor instituţii publice, a Consulatului General al Ungariei, a unor partide şi asociaţii maghiare, iar la final s-a intonat imnul Ungariei.

    Participanţii la manifestările organizate de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni au participat, anterior, la un marş prin centrul municipiului Cluj-Napoca, pornind de la Institutul Teologic Protestant spre Biserica “Sfantul Mihail”. Ei au avut asupra lor steaguri ale Ungariei, steaguri secuieşti şi ale Transilvaniei, dar şi un steag tricolor al României.

    Pe traseu, participanţii au intonat cântece din timpul Revoluţiei din 1848, câţiva dintre manifestanţi fiind îmbrăcaţi în constume populare maghiare.

    Ziua Maghiarilor de Pretutindeni este marcată, în fiecare an, în majoritatea localităţilor din Transilvania, fiind comemoraţi eroii din timpul Revoluţiei Ungare de la 1848-1849.

    Anul trecut, la Cluj-Napoca, peste 1.000 de persoane au participat la o ceremonie care a inclus discursuri şi depuneri de coroane de flori şi la care primarul municipiului, Emil Boc, i-a salutat în limba maghiară pe cei prezenţi.