BusinessMagazin

Tag: ziua armatei

  • Astăzi este Ziua Armatei Române. Anul acesta se sărbătoreşte într-o formă mai restrânsă pe fondul pandemiei

    Ziua Armatei României este sărbătorită, luni, printr-o serie de manifestări organizate în format restrâns, în principalele garnizoane din ţară şi în bazele militare din teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militarii români, informează MApN.

    Luni, se vor organiza ceremonii militare şi religioase la Monumentul Eroilor Patriei din cel de-al Doilea Război Mondial din Bucureşti şi la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I – la acest din urmă eveniment vor participa preşedintele Klaus Iohannis şi prim-ministrul Florin Cîţu.

    De asemenea, la Sinaia şi la Carei vor avea loc ceremonii şi depuneri de jerbe şi de flori.

    Ceremonii similare vor avea loc în cimitire şi la monumente ale ostaşilor români din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Federaţia Rusă, Polonia, Republica Moldova şi Ungaria.

    În campaniile celui de-Al Doilea Război Mondial, efortul de război a implicat dislocarea pe front a aproximativ 540.000 de militari, dintre care peste 90.000 şi-au pierdut viaţa, aproape 60.000 au fost daţi dispăruţi, iar peste 330.000 au fost răniţi în luptă.

  • MApN: Ziua Armatei Române, sărbătorită fără public, din cauza restricţiilor

    Ministerul Apărării Naţionale (MApN) anunţă că duminică, 25 octombrie, Ziua Armatei Române va fi marcată printr-o serie de manifestări organizate în format restrâns, fără public.

    Potrivit unui comunicat al MApN, Ziua Armatei României va fi sărbătorită printr-o serie de manifestări organizate, în format restrâns, în principalele garnizoane din ţară, în statele în care România are acreditaţi ataşaţi ai apărării şi în bazele militare din teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militarii români.

    „Din cauza măsurilor impuse de pandemia de coronavirus, activităţile vor avea loc fără public”, a transmis MApN.

    În Bucureşti, manifestările vor începe la ora 10.00 la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I, unde va avea loc o ceremonie militară de depuneri de coroane de flori, ceremonia de primire a Drapelului de Luptă al Institutului Medico-Militar şi de depunere a jurământului militar de către studenţi ai anului I de la Catedra de Pregătire şi Perfecţionare Medico-Militară Bucureşti.

    De la ora 12.00, la Monumentul Eroilor Patriei din Al Doilea Război Mondial (Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”) şi la Monumentul Eroilor Genişti (Piaţa Leu) vor avea loc ceremonii militare şi religioase de depuneri de coroane şi jerbe de flori.

    La Carei va avea loc, de la ora 15.00, la Ansamblul Monumental „Glorie Ostaşului Român”, o ceremonie de depuneri de coroane şi jerbe de flori.

    MApN aminteşte că în campaniile celui de-Al Doilea Război Mondial, efortul de război a implicat dislocarea pe front a aproximativ 540.000 de militari, dintre care peste 90.000 şi-au pierdut viaţa, aproape 60.000 au fost daţi dispăruţi, iar peste 330.000 au fost răniţi în luptă. „După eliberarea teritoriului naţional, la 25 octombrie 1944, Armata României a continuat să lupte pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei, alături de trupele aliate, contribuind, prin noi jertfe şi sacrificii, la marea victorie obţinută la 9 Mai 1945, ce a marcat sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa”, au mai transmis reprezentanţii Ministerului.

  • Băsescu de Ziua Armatei: Trecerea Prutului în al Doilea Război Mondial n-a fost o greşeală

    Preşedintele a participat, la Carei (Satu Mare), la ceremoniile militare şi religioase de depunere de coroane de flori şi jerbe la ansamblul monumental “Glorie ostaşului român” ocazionate de Ziua Armatei României – 25 octombrie.

    “O să spun poate un lucru care unora li se va părea nepotrivit. Nu-l spun prima dată, dar astăzi, foarte aproape de încheierea mandatului, îmi iau libertatea să-l spun: vorbim prea puţin de prima parte a celui de-al Doilea Război Mondial. Şi acolo au căzut ostaşi români care au executat ordinul politicienilor. Şi, niciodată, nimeni nu o să mă convingă că trecerea Prutului a fost o greşeală în istorie. Poate este discutabilă trecerea Nistrului, dar Armata Română, prin tradiţie, şi-a apărat teritoriul naţional. Or, teritoriul dintre Prut şi Nistru a fost şi este pământ românesc”, a spus Băsescu în discursul său.

    El s-a referit astfel la controversatul ordin dat de mareşalul Ion Antonescu trupelor în noaptea de 21/22 iunie 1941, de a trece Prutul cu scopul recuceririi Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, pierdute în 1940 în favoarea Uniunii Sovietice. Controversa istorică are în vedere nu realitatea că România încerca să-şi recupereze teritoriile ocupate de sovietici, ci faptul că armata română a acţionat atunci alături de aliatul de atunci, Germania hitleristă, chiar dacă scopurile românilor erau legitime, precum şi faptul că o lună mai târziu, la finele lui iulie 1941, mareşalul Ion Antonescu a răspuns favorabil cererii lui Hitler de a continua acţiunea militară şi dincolo de Nistru.

    “Aş vrea, astăzi, aici, să mulţumesc Armatei Române pentru modul cum şi-a făcut datoria în Irak, în Afganistan, în Balcani, în Kosovo în mod deosebit, dar şi în misiunile pe care le-a îndeplinit în Africa. Au fost momente de după începutul democraţiei de la 1989 încoace, momente în care Armata Română şi-a dovedit capacitatea de a apăra interesele statului român şi dincolo de frontierele ţării”, a continuat preşedintele.

    “O nouă misiune apărută pentru Armata Română în ultimii 10 ani este apărarea şi conservarea teritoriului dobândit prin procesul de la Haga în Marea Neagră. Flota de război a României, trupele terestre situate în Dobrogea au obligaţia şi misiunea să apere aceşti peste 10.000 de kilometri pătraţi dobândiţi în Marea Neagră şi care înseamnă resurse uriaşe pentru sistemul energetic naţional”, a mai afirmat Traian Băsescu.

    Ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, a elogiat la rândul său sacrificiul militarilor români, amintind că anul acesta se împlinesc 70 de ani de când ostaşii Armatei României eliberau ultimele mari oraşe transilvănene, Carei şi Satu Mare, de sub ocupaţia străină.

    “Datorăm profund respect soldaţilor români care au luptat cu toată fiinţa şi puterea lor, propulsaţi de flacăra lăuntrică a patriotismului şi sentimentul datoriei. Oarba de Mureş, Păuliş, Odorhei, Reghin, Sfântu Gheorghe, Târgu Mureş, Turda, Cluj-Napoca, Oradea, Turda, Carei sau Satu Mare sunt doar câteva dintre reperele care au marcat epopeea eliberării Ardealului de Nord Vest, scrise cu sânge şi sacrificii”, a spus Duşa.

    “Generaţiile prezentului, militarii profesionişti de toate gradele care îşi slujesc în prezent Ţara sub Drapel, au, în esenţă, aceleaşi misiuni ca şi înaintaşii lor: apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale, unităţii şi democraţiei constituţionale ale României. Tocmai de aceea, participarea Armatei României la operaţiuni umanitare, de menţinere a păcii, precum şi la operaţiuni de combatere a terorismului, la nivel subregional şi regional, a fost, este şi va rămâne obiectivul major al politicii noastre de securitate şi apărare”, a continuat ministrul.

    Mircea Duşa a subliniat că majorările de alocări bugetare pentru apărare din ultimii ani fac posibilă continuarea procesului de înzestrare şi modernizare a armatei. “Va trebui să investim mai mult în pregătire, echipamente şi tehnică militară de vârf, necesare asigurării condiţiilor de interoperabilitate cu armatele membre ale NATO. Toate acestea presupun un înalt profesionalism al personalului militar, multă conştiinciozitate şi disciplină riguroasă.”

    Potrivit ministrului, calitatea de membru al NATO “aduce pentru ţara noastră cele mai solide garanţii de apărare din întreaga noastră istorie, iar evoluţiile situaţiei de securitate din regiunea noastră demonstrează, o dată în plus, importanţa opţiunii strategice pe care România a făcut-o după 1989, aceea de a se alătura şi integra în spaţiul euroatlantic”.