BusinessMagazin

Tag: zimnicea

  • Oraşul din România care plăteşte 137 euro pe minut pentru focul de artificii de Revelion, chiar dacă este aproape pustiu

    Potrivit Sistemului Electronic de Achiziţii Publice, Primăria Zimnicea a cumpărat focul de artificii pentru Revelion cu 2.208 euro.

    Focul de artificii va dura, potrivit contractului, 16 minute şi va consta într-un „spectacol de artificii profesionale şi efecte pirotehnice de mare intensitate. Focul este alcătuit din secvenţe de baterii de artificii, de la 16 la 200 de focuri, care sunt declanşate electric la momente specifice, trase în mai multe locuri, îmbinând o diversitate de efecte, urmate de bombiţe de deiferite calibre”.

    Practic, costul este de 137 de euro pentru fiecare minut în care pe cer se vor putea vedea la Zimnicea artificii.

    De desfăşurarea spectacolului de lumini din cadrul Revelionului în stradă se va ocupa o companie specializată din Bucureşti.

    Responsabila departamentului de achiziţii din cadrul Primăriei Zimnicea, Viorica Ichim, susţine că preţul artificiilor de la Zimnicea din acest an este mai mic decât în anii precedenţi.

    „Preţul de achiziţii al focului de artificii din acest an este cu certitudine mai mic decât costul celui de anul trecut, de exemplu. Nu mai ştiu pe de rost, dar vă spun sigur că este mai mic. Adică anul acesta e vorba de puţin peste 10.000, iar anul trecut a fost 13.000 sau chiar 15.000 lei”, a declarat pentru MEDIAFAX Viorica Ichim.

    Oraşul Zimnicea are în statistici 14.058 de locuitori, iar practic străzile sunt pustii, foarte mulţi oameni migrând către Bucureşti sau către alte oraşe mai dezvoltate.

    Zilele trecute, administraţia locală din Zimnicea a cheltuit o altă sumă importantă pentru 20.000 de pet-uri care vor fi împărţite oamenilor cu ocazia Bobotezei.

  • Colegă a asistentei din Zimnicea, care a intrat în comă după ce a ieşit din gardă: Muncim până la epuizare

    O asistentă medicală din judeţul Teleorman a scris pe facebook faptul că personalul din Spitalul Zimnicea e suprasolicitat.Marinela Tănase lucrează de mai mult timp la Serviciul de Ambulanţă şi susţine că suprasolicitarea este principala „dramă” a celor care îşi desfăşoară activitatea în unităţile spitaliceşti.

    “Privim cum se fac nedreptăţi şi cum suntem neînteleşi si solicitati maxim în timpul gărzilor, pentru că suntem puţini, pentru că cei care-ar trebui sa ne înţeleagă nu ne iau în seamă, privim şi tăcem. Până când şi cu ce preţ? Şi-uite aşa asistăm neputincioşi cum o colegă de-a noastră, din spital, intră în comă în timpul turei de noapte. Până când mai băgăm capul sub nisip? Si pentru cine?
     
    De câte ori am scris câte ceva am primit aprobare doar din partea câtorva oameni, prea puţini pentru a reuşi să facem lumină, prea puţini curajoşi şi demni. Să tăcem în continuare pe principiul: <dacă eu n-am păţit nimic, nu ma interesează>. Mi-e lehamite!
     

  • Acasă la Ioan Niculae: Zimnicea respiră în ritmul dictat de cel mai bogat om din România

    „Staţi un pic, staţi un pic! Care-i mai mare câştig? Banii sau viaţa?”. Pe versurile solistei de muzică populară Emilia Ghinescu, înconjurat de influenţi oameni de afaceri şi politicieni şi cu fiica cea mică în dreapta lui, cel mai bogat om din România şi-a inaugurat noua fabrică de ulei de 35 de milioane de euro. La Zimnicea, oraşul trăieşte în ritmul dictat de Ioan Niculae.

    ODATĂ IEŞIT DIN ALEXANDRIA, DRUMUL SPRE ZIMNICEA ÎŢI ALUNGĂ TOATE AŞTEPTĂRILE. Pe o şosea îngustă, denivelată, semi-asfaltată şi plină de căruţe, cei nici 40 de kilometri par mai lungi ca niciodată. Zgomotul din microbuzul inscripţionat Bio Fuel Energy, după numele celei mai mari rafinării de bioetanol din sud-estul Europei, se aseamănă cu cel al unei doze de suc în maşina de spălat. În partea dreaptă, floarea-soarelui cât vezi cu ochii. În stânga, culturi de viţă de vie. Din când în când, o plăcuţă albă pe care stă scris cu verde InterAgro aminteşte ale cui sunt toate.

    Cu ceva răbdare, asfaltul şi indicatorul „Bun venit la Zimnicea” indică destinaţia finală. Prima clădire care iese în cale este gara, mascată de o peninsulă de mărăcini mai înalţi decât puţinii trecători şi o cărare de pământ care duce de la drum la peron. Mai mergem un pic şi botul alb de Logan cu numere de MAI pândeşte aşezat lângă un gard. Deşi şoferul frânează când vede echipajul de poliţie, iar viteza urcase peste limita legală, la trecerea pe lângă oamenii legii vine şi apostrofarea prin geamul întredeschis: „V-aţi găsit să staţi cu radarul când ne grăbim mai tare că se taie panglica!”. Alte două curbe, un nou echipaj zărit în josul dealului, linie continuă, vine depăşirea şi un salut cordial între alţi poliţişti şi şofer. Într-un alt judeţ şi într-o altă zi permisul ar fi rămas sigur în torpedoul Daciei inscripţionate cu Poliţia.

    CU ZECE MINUTE TRECUTE PESTE ORA 11, MICROBUZUL CU NORUL DE PRAF ÎN URMĂ AJUNGE ÎN PORT, unde parcarea era plină, iar bitumul proaspăt turnat stă să fiarbă. Printre maşini se zărea negrul bătut de soare al limuzinelor cu preţuri de şase cifre care contrastează cu peisajul ruralo-industrial. „Această inagurare are loc datorită faptului că domnul Ioan Niculae este de aici. Sunt mândru şi mă bucur că sunt primar în oraşul Zimnicea”.

    Cu Maria Grapini, ministrul pentru IMM-uri, venită în cel mai sudic oraş din România, deşi „trebuia să fie la Guvern la ora 12”, Vasile Turcu, proprietarul Romconstruct, zâmbitor şi accesorizat cu pantofi lucioşi din piele vişinie, şi flancat de Radu Timiş, fondatorul CrisTim, în căutarea curajului pierdut de a mai investi, Ioan Niculae a prezentat cel mai nou pariu al grupului InterAgro. Discursul celui mai bogat om din România, urmat de creştineasca slujbă de sfinţire a fabricii, a durat patru minute. Durerile lui Niculae sunt aceleaşi: „De foarte mulţi ani ne îndoim de capacitatea românilor de a face astfel de investiţii. Acum trei ani de zile inauguram aici în stânga fabrica de bioetanol de 100 de milioane de euro şi nici n-am reuşit bine să tăiem panglica şi s-o punem la piept că politicienii au schimbat legea, făcând dintr-o investiţie care era mai mult decât rentabilă una cu care ne-am chinuit foarte mult să ajungem pe zero. Dacă şi la treaba asta cu uleiul vor face la fel, voi veni la Guvern”. Omul de afaceri spune că Zimnicea, capitala oficială a agro-imperiului său, nu mai este de mult timp o zonă săracă a ţării, iar problema faţă de alte localităţi din provincie este găsirea de forţă de muncă din zonă pentru că „în oraş nu mai găsim nimic”. Mesajul adresat oficialilor de la Bucureşti s-a legat din nou de importanţa creării de noi locuri de muncă, „dincolo de bătaia politică, show-urile de televiziune, noi Constituţii”.

    SLUJBA SE ÎNCHEIE REPEDE, IAR CEI PESTE O SUTĂ DE INVITAŢI ÎNCEP TURUL FABRICII. Printre ei, baroni ai cerealelor pe care jurnaliştii îi văd la faţă doar în poze de arhivă, politicieni de toate culorile politice veniţi de la Bucureşti, oficialităţi din Teleorman, dar şi de pe malul bulgăresc uşor de zărit chiar din curtea fabricii.

    MELA DUMBRAVĂ, DIRECTORUL ECONOMIC AL FABRICII, a renunţat la slujba de o viaţă din bancă tocmai ca să se alăture imperiului de lângă Dunăre: „Eu cred că Ioan Niculae nu ţine în viaţă doar Zimnicea, ci toată zona de sud şi o parte a României. Dacă vă uitaţi în toate direcţiile, eu cred că domnul Niculae a făcut totul ca să dezvoltăm partea economică: a început cu agricultura şi a continuat cu industria„. Angajata subliniază şi că e mai puţin important că Zimnicea are sau nu infrastructură – „important este că eu şi toţi cei 11.000 de angajaţi vrem să muncim şi să gestiomăm toate aceste investiţii aşa cum trebuie”.

    Ioan Niculae zâmbeşte rar, iar la Zimnicea n-a făcut-o deloc. A vorbit însă de promisiunea sa făcută în urmă cu zeci de ani când şi-a propus să dezvolte cât mai mult împrejurimile.