BusinessMagazin

Tag: ZF Power Summit 2025

  • Gabriel Andronache, ANRE: Problema este că noi exportăm pe vârf de producţie unde preţul este mic şi importăm seara pe vârf de sarcină, unde preţurile sunt mari şi de aceea ajungem la acest preţ care este totuşi mare, în condiţiile în care vrem să ne dezvoltăm economia

    Problema este că noi exportăm pe vârf de producţie unde preţul este mic şi importăm seara pe vârf de sarcină, unde preţurile sunt mari şi de aceea ajungem la acest preţ care este totuşi mare, în condiţiile în care vrem să ne dezvoltăm economia şi pentruj orice investior preţul la energie contează mult, a spus Gabriel Andronache, vicepreşedinte ANRE, în cadrul ZF Power Summit 2025.

    “Având în vedere că în 2025 pe zona de producţie au fost modificate licenţele comerciale pentru circa 860 Mwh din cei 1.048 de Mwh pe care aveam obligativitatea să îi retragem, constatăm că există o anumită maturitate la cei care sunt la zona de producţie, inclusiv la zona de producţie eolian şi solar”, a mai adăugat Gabriel Andronache.

    Ce a mai spus Gabriel Andronache, vicepreşedinte ANRE:

    ♦ Capacităţi de producţie cu randamente scăzute comparativ cu cărbunele. De aici apare şi o diferenţă. Chiar dacă am aceeaşi capacitate instalată. Una este să am un randament de 17% în 2024 în loc de 17%  am avut un ranadament de 15% pe zona de solar, şi una este să merg cu carbunele care am randament de 60%.

    ♦ Lumea a înţeles până la urmă. Acel vârf de producţie din timpul zilei trebuie întârziar, iar această intârziere se poate face doar prin stocare. Am constatat anul trecut, atât cei dispecerizabili, cât şi prosumatorii au început să-şi instaleze capacităţi de stocare foarte mari. Ei vin şi îşi modifica autorizaţia de înfiinţare şi adaugă şi capacitate de stocare.

    ♦ Anul 2025 am închis cu o capacitate de stocare dispecerizabilă aparoape de 600 Mwh, ciraca 593 mwh în stocare. Prosumatorii, care sunt foarte mulţi, la 31 decembrie 2025 au ajuns să fie circa 294.000 de prosumatori şi au o capacitate instalată de 3.400 Mwh, puţin sub capacitatea în solaria instalată şi dispecerizabilă de 3.200 mwh.

    ♦ Anul trecut, prosumatorii, care pot să creeze şi multe dezechilibre, dar dacă încep să le gestioneze acum este un lucru foarte bun. Crescând numărul celor care îşi instalează capacitate în stocare, cam 10.000 prosumatori pe lună îşi monetează capacitate de stocare, am închis anul cu 66.000 prosumători care au capacitate de stocare, care conform datelor noastre ar fi trebuit să fi depăşit şi ei circa 600 mwh în stocare, iar la finalul anului ne aşteptăm să depăşim pragul de 2.000 mwh dispecerizabile.

    ♦ Toate aceste lucruri împreună cu capacitatea de producţie de la Mintia, sperăm să finalizăm şi Iernutul, extracţia gazului din marea Neagră şi aşa mai departe. Chiar dacă vom începe anul viitor cu retragerea celor 700 mwh de la Cernavodă, vom reuşi să suplinim prin capacitatea pe care o avem în gaz şi în condiţiile în care avem producţie aici şi nu trebuie să transportăm energia electrică peste graniţă, putem spune că vom avea un preţ bun pentru consumatorul non casnic.

    ♦ Anul acesta ar trebui în continuare să creştem conform datelor pe care la avem. Avem 70.000 mwh în ATR-uri, din cei 70.000, puţin peste 40.000 au contract de racordate, undeva la 20.000 au şi Autorizaţie de construcţie şi dacă ne uităm la cele care au şi autorizaţia de înfiinţare acordată de către ANRE ajungem spre 9.000 Mwh. Ne aşteptăm să închidem anul cu 20.000 Mwh în plus instalaţi. Totodată şi în zona de solar şi eolian ne aşteptăm la o creştere, iar pe zona de prosumatori cu siguranţă încă 70.000 prosumatori vor instala capacităţi de stocare.

    ♦ Sunt foarte multe ATR-uri şi de când am ajuns la ANRE, am căutat să găsim o formulă care să răspundă cerinţelor actuale şi cei care vor să investească în această zonă să o facă fără să fie blocaţi de alţii care s-au mişcat mai repede şi au obţinut un ATR în condiţii mai avantajoase, fără costuri supliementare pentru a ajunge la producţie.

    ♦ În vara lui 2024 am dat un regulament în care ATR-urile se dau pe bază de licitaţie şi alocare de capacitate. Anul acesta ar trebui făcut în primul semestru, undeva în luna mai, dar pentru că am constatat că era o dinamică foarte mare cu cei care încă doreau să depună pentru obţinerea unui aviz, am făcut o perioadă de tranziţie de 6 luni, iar la finalul anului trecut puteau să fie luate în calcul şi finalizate numai cele care deja aveau dosare depuse cu studiile de sistem la operatorul de transport sau cel de distribuţie, iar această licitaţie să fie făcută la finalul lunii octombrie pentru a se intra la normal.

     

  • Răzvan Popescu, CEO Romgaz: Nu avem nicio temere că în momentul în care va apare gazul din Marea Neagră nu vom avea cumpărători. Ştim care este apetitul pieţei, ştim care sunt termenele de livrare. Nu cred că vor fi probleme la vânzare

    Gazul din Marea Neagră nu ridică nicio îndoială în privinţa cererii, mai ales în contextul în care securitatea energetică a devenit o prioritate la nivelul Europei, lucru care oferă o siguranţă că resursele extrase îşi vor găsi rapid cumpărători, este de părere Răzvan Popescu, CEO Romgaz.

    “Nu avem nicio temere că în momentul în care va apare gazul din Marea Neagră nu vom avea cumpărători. Înainte ca o companie producătoare de gaz să înceapă aceste vânzări, stabileşte contacte cu jucătorii mari din zonă, cu traderii, cu consumatorii mari. Toate aceste întâlniri au avut loc. Am văzut care este apetitul pieţei, ştim care ar fi termenele de livrare. Nu cred că vor fi probleme pentru vânzare”,a spus Răzvan Popescu la ZF Power Summit 2025.

    Alte declaraţii:

    ♦ În momentul în care vom comercializa gazul din Marea Neagră, o vom face printr-o procedură transparentă, respectând toate prevederile legii Offshore. Urmează ca această procedură să fie elaborată în cadrul sucursalei Romgaz Black Sea Limited şi când vom face aceste demersuri vom anunţa piaţa.

    ♦ În principal, avem obligaţia să respectăm joint operating agreement pe care îl avem cu operatorul. Urmează forajul, platforma a ajuns în decembrie în Marea Neagră, lucrările sunt aproape de finalizare, iar aceasta va pleca în vedere începerii forajului cu cele 10 sonde.

    ♦ În paralel, Saipem, contractorul din proiect construieşte infrastructura productivă astfel ca în 2026 să atingem acel apogeu al operaţiunilor din Marea Neagră, împreună cu forajul şi instalarea infrastructurii de producţie. Pentru Romgaz, acest lucru implică costuri ridicate – am avut prima emisiune de obligaţiuni în 2024, care a arătat un real interes al pieţelor internaţionale, în primul rând, pentru acest proiect. O sa mai avem încă cel puţin o emisiune de obligaţiuni. Există provocări şi noi trebuie să ne alegem foarte bine momentul următoarei emisiuni de obligaţiuni.

    ♦ În paralel cu proiectul Neptun Deep, anul acesta s-au văzut realizările Romgaz în ceea ce priveşte producţia de gaze naturale. Am avut o producţie în creştere de peste 3,6%, după câţiva ani de scădere. O mare parte din această producţie provine din investiţiile care au fost efectuate pe parcursul anilor precedenţi, în special în proiectul Caragele, care rămâne prioritar pentru Romgaz. În ianuarie, a fost finalizată încă o sondă de mare adâncime la Caragele, care sperăm s-o punem în producţie până la finalul lunii martie. Suntem în foraj cu încă două sonde de mare adâncime, una la 4.910 metri. Pentru a putea păstra acest ritm şi acest nivel ridicat de producţie, aceste investiţii sunt absolut necesare nu numai în foraj, ci şi în infrastructura de suprafaţă productivă.

    ♦ Ne uităm la piaţa de îngrăşăminte din România. Automat un producător de gaze naturale ar avea o sinergie interesantă cu un astfel de activ. În acest moment suntem în perioada de consultare şi de evaluare a bunurilor din piaţă.

    ♦ Pe furnizare am prelungit cu 2 săptămâni licitaţia în vederea achiziţiei de soft şi prin clarificările care au fost transmise estimăm ca în T3/2025 să fim pregătiţi să intrăm cu primele oferte de furnizare.

    ♦ Fără o energie sigură şi un preţ competitiv este foarte greu să ai o industrie în creştere în România şi în Europa, iar coroborat cu tot ce înseamnă Net-zero industry act, care face parte din Green Deal, care adaugă anumite poveri pe industrie şi are anumite obligativităţi, fără o abordare mai pragmatică a acestor implementări, va fi destul de dificil pentru a avea o creştere industrială.

    ♦ În această îndustrie investiţiile sunt pe perioade lungi. Aceste proiecte trebuie menţinute, trebuie menţinute investiţiile, iar companiile care derulează aceste proiecte trebuie să aibă predictibilitate pentru a le putea implementa. Astfel vom putea aduce securitatea pe care toţi ne-o dorim şi preţuri competitive în România.  


     

     

  • Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor: România este obligată să finalizeze toate proiectele energetice unde a investit deja miliarde de dolari, dar trebuie să facă acest lucru cu respectarea tuturor exigenţelor de mediu

    România trebuie să se concentreze pe finalizarea proiectelor energetice esenţiale, în care a investit miliarde de dolari, dar care au fost abandonate în diverse stadii de execuţie -unele chiar şi peste 90%, dar trebuie să găsească un echilibru între eficienţa energetică şi sustenabilitate, astfel încât aceste proiecte să devină un atu, nu o povară, consideră Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

    “România este obligată să finalizeze toate proiectele energetice unde a investit deja miliarde de dolari, pe care le-a abandonat la un grad de execuţie care depăşeşte în anumite situaţii 90%, dar trebuie să facă acest lucru cu respectarea tuturor exigenţelor de mediu. Tot ce stricăm, trebuie să compensăm”, a spus Mircea Fechet la ZF Power Summit 2025

    Alte declaraţii:

    ♦ Ceea ce se întâmplă la Neptun Deep nu reprezintă o noutate din punct de vedere tehnologic, nu este prima data când se exploatează un astfel de zăcământ, ci s-ar putea să fie printre ultimele trenuri pe care România le-a prins. În timpul derulării exploatării zăcământului există o serie de condiţionalităţi de mediu care trebuie îndeplinite. Toate documentele sunt publice, au fost dezbateri publice.

    ♦ România trebuie să îşi exploateze resursele, zăcămintele, cu respectarea tuturor exigenţelor de mediu. Sunt convins că exploatarea aferentă proiectului Neptun Deep va fi una sigură pentru mediul marin, pentru Marea Neagră. Nu vom afecta biodiversitatea. Sunt făcute teste.

    ♦ Tot ce se întâmplă în România are un impact asupra mediului, dar trebuie cuantificat mereu dacă beneficiul economic, social, e justificat de impactul asupra mediului.

    ♦ Securitatea energetică a României este prioritate zero şi toată lumea trebuie să pună umărul şi să prioritizăm toate aceste investiţii pentru a nu rata finanţări sau a descuraja potenţiali investitori. România are un potenţial fantastic pe zona energiei regenerabile.

    ♦ Ministerul Mediului nu tratează diferit materiile critice de alte materii ce pot fi exploatate. În 2024 s-a modificat legea minelor, în sensul în care să putem exploata iazuri de decantare, halde moştenite din industria comunistă. Toate acele depozite de deşeuri industriale au în compoziţie multe elemente foarte bune. Există cadrul legal, dar mai avem nevoie de investitor şi de decizia de a le exploata. Momentan totul se rezumă la nivel de idei.  Pentru noi închiderea unui depozit prin exploatarea acestuia nu poate fi decât o veste foarte bună.

    ♦ Panourile fotovoltaice sunt ca o sabie cu două tăişuri. Pe de o parte reduc facturile românilor la energie, dar dezechilibrează balanţa comercială a României, pentru că banii se duc direct în China, unde se produce majoritatea panourilor.

    ♦ Anul acesta vrem să deschidem un apel din AFM pentru a finanţa acumulatori pentru acei prosumatori care nu au avut posibilitatea să fie şi mai eficienţi folosidu-se de stocarea de energie, cu speranţa ca beneficiarii direcţi vor fi producătorii români.

    ♦ Din păcate, în prezent, unii prosumatori sunt captivi de o anumită tehnologie de un anumit brand şi sunt obligaţi să cumpere un anumit brand care este compatibil cu tenologia respectiveă. Ne gândim să finanţăm inclusiv achiziţia unui invertor care să permită ulterior orice model de acumulator, nu neapărat un singur brand.

    ♦ 40% din energia pentru locuinţe se pierde prin spaţiile vitrate şi un program Rabla pentru termopane ar fi binevenit dacă ne dorim să eficientizăm tot acest proces, ţinând cont şi de faptul că mulţi producători de termopane sunt companii locale. Mereu mă uit unde ducem bani.

    ♦ Parcul auto este unul mult învechit faţă de media UE şi tocmai din acest motiv vrem să păstrăm şi în 2025 bugetele aferente programelor Rabla şi Rabla Plus prin care finanţăm autoturisme electrice sau cu combustie internă.

    ♦ Nu trebuie să ne opunem niciunei tehnologii şi să ne antepronunţăm în legătură cu exploatarea vreunui zăcământ. Fie că este vorba despre exploatarea gazelor de şist sau a zăcămintelor de materii prime critice, trebuie să evaluăm impactul asupra mediului. Dacă acest impact este unul acceptabil în raport cu beneficiile economice pe care exploatarea le poate aduce, atunci proiectul poate fi admis.