BusinessMagazin

Tag: ZF Investiţi în România!

  • ZF Investiţi în România! Învăţământul privat atrage tot mai mulţi învăţători şi profesori, dar doar în Bucureşti şi centrele regionale. Restul ţării se bazează pe învăţământul de stat

    ♦ Sistemul privat de educaţie a prins avânt în ultimii ani în România, în contextul în care cererea pentru condiţii mai bune a crescut, atât din partea părinţilor, cât şi a personalului didactic, care este remunerat cu salarii mai mari sau mult mai mari ca la stat.

    Grădiniţele, şcolile şi li­ceele private câştigă tot mai mult teren în oraşele cu salarii pes­te media naţională, pe măsură ce părinţii doresc clase cu mai puţini elevi, nu supraaglomerate, iar profesorii salarii decente, pe mă­sura pregătirii lor. De partea cea­laltă, costurile în acest caz sunt suportate integral de către unitatea res­pectivă de învăţământ.

    Potrivit plat­for­mei Bestjobs, peste 600 de joburi s-au deschis în şcoli şi grădiniţe pri­va­te numai în lu­na mai cu sala­rii nete de până la 1.400 de euro.

    „Am ob­ser­vat o creştere con­stan­tă a numărului locurilor de muncă în în­văţământul privat de-a lungul anilor. Vorbim de o creştere constantă, pe măsură ce s-au dezvol­tat unităţile private. Ce am observat în mai este o creştere foarte mare – 600 de locuri de muncă disponibile pentru educatori, învăţători, profesori în instituţii private. Cererea este con­centrată – sunt multe în Bucureşti şi Ilfov, dar şi în Sibiu, Timişoara, Iaşi, Cluj – în jurul oraşelor mai mari. Un­de şi părinţii îşi permit să susţină co­pilul în învăţământul privat. În Bucu­reşti-Ilfov sunt cele mai multe locuri de muncă“, a spus Alexandra Col­ceru, con­tent & commu­ni­cation mana­ger pen­tru BestJobs, în ca­drul emisiunii ZF Investiţi în Româ­nia! Un pro­iect ZF şi CEC Bank.

    În ultimii 10 ani, numă­rul şcolilor private din sistemul de învăţământ preuniversitar aproape că s-a dublat, de la 170 în anul 2011 la 315 în 2020.

    Sistemul privat de educaţie a prins avânt în ultimii ani în România, în contextul în care cererea pentru condiţii mai bune a crescut, atât din partea părinţilor, cât şi a personalului didactic.

    În sistemul de stat, un profesor debutant, cu studii superioare şi fără niciun spor va trece în urma majoră­rilor salariale de la aproape 2.400 de lei la aproape 3.000 de lei net, în timp ce un profesor cu studii superioare, grad didactic I şi peste 25 de ani ve­chime va avea un salariu majorat de la aproape 4.000 de lei la puţin peste 4.700 de lei.

    „Dincolo de oferta financiară, vor­bim şi de o altă organizare – clasele au cel mult 15 elevi, sau chiar 6-12 elevi per clasă. Structura clasei şi orei este una occidentală, cu atenţie mare pe fiecare elev“, a explicat Alexandra Colceru.

    Pe de altă parte, dacă în Bucu­reşti-Ilfov salariul mediu net trece de 5.500 de lei şi permite dezvoltarea sistemului privat de învăţământ, nu acelaşi lucru este valabil la nivel na­ţional, unde nu la fel de mulţi îşi per­mit o şcoală privată.

    „Sistemul privat ar fi unul bun, însă nu avem o situaţie financiară bună pentru a ne îndrepta spre acesta. Un sistem privat de învă­ţă­mânt înseamnă taxe anuale de circa 8.000-12.000 de euro şi sunt puţini părinţi care îşi permit astfel de fon­duri. Chiar dacă învăţământul de stat nu asigură nici măcar un nivel mediu de competenţe, cu ajutorul meditaţii­lor, care în funcţie de oraş ajung de la 1.000 de lei la 2.500-3.000 de lei, lucrurile intră pe un făgaş nor­mal. Nu este normal ceea ce spun pentru că teoretic meditaţii trebuie să faci doar pentru perfor­manţă, să ajungi la o facultate de top. Altfel, un elev de nivel mediu ar trebui să poată intra la o facultate pentru că nu toate cer un nivel de nota 10. Da, este con­cu­renţă mare la Automatică, la Ci­ber­netică, la Me­dicină sau Drept pentru că sistemul de stat sau cel privat nu pot asigura performanţe de top altfel“, explică Iulian Cristache, preşedintele Fede­raţiei Asociaţiilor de Părinţi, pentru sistemul preuni­versitar.

    Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Părinţi

    El a subliniat că pe măsură ce va creşte concurenţa în învăţământul privat, atunci şi taxele vor scădea, însă este greu de anticipat dacă acestea vor putea menţine şi salariile mai mari acordate profesorilor.

    „Sistemul privat poate fi o alternativă pe măsură ce va creşte numărul acestor şcoli şi implicit concurenţa va duce la scăderea tarifului. Concurenţa ajută la calitate şi la preţ. Fără concurenţă vorbim doar de monopol. Peste 5-10 ani dacă unităţile private vor avea o creştere exponenţală, atunci vor scădea taxele, dar atunci va apărea întrebarea – scăderea taxelor va mai permite plata salariilor mai mari pentru profesori? Acum au salarii mari pentru că şi taxele sunt mari. Şi mai sunt şi chiriile plătite de aceste şcoli“, a subliniat Iulian Cristache.

     

  • ZF Investiţi în România! Învăţământul privat atrage tot mai mulţi învăţători şi profesori, dar doar în Bucureşti şi centrele regionale. Restul ţării se bazează pe învăţământul de stat

    ♦ Sistemul privat de educaţie a prins avânt în ultimii ani în România, în contextul în care cererea pentru condiţii mai bune a crescut, atât din partea părinţilor, cât şi a personalului didactic, care este remunerat cu salarii mai mari sau mult mai mari ca la stat.

    Grădiniţele, şcolile şi li­ceele private câştigă tot mai mult teren în oraşele cu salarii pes­te media naţională, pe măsură ce părinţii doresc clase cu mai puţini elevi, nu supraaglomerate, iar profesorii salarii decente, pe mă­sura pregătirii lor. De partea cea­laltă, costurile în acest caz sunt suportate integral de către unitatea res­pectivă de învăţământ.

    Potrivit plat­for­mei Bestjobs, peste 600 de joburi s-au deschis în şcoli şi grădiniţe pri­va­te numai în lu­na mai cu sala­rii nete de până la 1.400 de euro.

    „Am ob­ser­vat o creştere con­stan­tă a numărului locurilor de muncă în în­văţământul privat de-a lungul anilor. Vorbim de o creştere constantă, pe măsură ce s-au dezvol­tat unităţile private. Ce am observat în mai este o creştere foarte mare – 600 de locuri de muncă disponibile pentru educatori, învăţători, profesori în instituţii private. Cererea este con­centrată – sunt multe în Bucureşti şi Ilfov, dar şi în Sibiu, Timişoara, Iaşi, Cluj – în jurul oraşelor mai mari. Un­de şi părinţii îşi permit să susţină co­pilul în învăţământul privat. În Bucu­reşti-Ilfov sunt cele mai multe locuri de muncă“, a spus Alexandra Col­ceru, con­tent & commu­ni­cation mana­ger pen­tru BestJobs, în ca­drul emisiunii ZF Investiţi în Româ­nia! Un pro­iect ZF şi CEC Bank.

    În ultimii 10 ani, numă­rul şcolilor private din sistemul de învăţământ preuniversitar aproape că s-a dublat, de la 170 în anul 2011 la 315 în 2020.

    Sistemul privat de educaţie a prins avânt în ultimii ani în România, în contextul în care cererea pentru condiţii mai bune a crescut, atât din partea părinţilor, cât şi a personalului didactic.

    În sistemul de stat, un profesor debutant, cu studii superioare şi fără niciun spor va trece în urma majoră­rilor salariale de la aproape 2.400 de lei la aproape 3.000 de lei net, în timp ce un profesor cu studii superioare, grad didactic I şi peste 25 de ani ve­chime va avea un salariu majorat de la aproape 4.000 de lei la puţin peste 4.700 de lei.

    „Dincolo de oferta financiară, vor­bim şi de o altă organizare – clasele au cel mult 15 elevi, sau chiar 6-12 elevi per clasă. Structura clasei şi orei este una occidentală, cu atenţie mare pe fiecare elev“, a explicat Alexandra Colceru.

    Pe de altă parte, dacă în Bucu­reşti-Ilfov salariul mediu net trece de 5.500 de lei şi permite dezvoltarea sistemului privat de învăţământ, nu acelaşi lucru este valabil la nivel na­ţional, unde nu la fel de mulţi îşi per­mit o şcoală privată.

    „Sistemul privat ar fi unul bun, însă nu avem o situaţie financiară bună pentru a ne îndrepta spre acesta. Un sistem privat de învă­ţă­mânt înseamnă taxe anuale de circa 8.000-12.000 de euro şi sunt puţini părinţi care îşi permit astfel de fon­duri. Chiar dacă învăţământul de stat nu asigură nici măcar un nivel mediu de competenţe, cu ajutorul meditaţii­lor, care în funcţie de oraş ajung de la 1.000 de lei la 2.500-3.000 de lei, lucrurile intră pe un făgaş nor­mal. Nu este normal ceea ce spun pentru că teoretic meditaţii trebuie să faci doar pentru perfor­manţă, să ajungi la o facultate de top. Altfel, un elev de nivel mediu ar trebui să poată intra la o facultate pentru că nu toate cer un nivel de nota 10. Da, este con­cu­renţă mare la Automatică, la Ci­ber­netică, la Me­dicină sau Drept pentru că sistemul de stat sau cel privat nu pot asigura performanţe de top altfel“, explică Iulian Cristache, preşedintele Fede­raţiei Asociaţiilor de Părinţi, pentru sistemul preuni­versitar.

    Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Părinţi

    El a subliniat că pe măsură ce va creşte concurenţa în învăţământul privat, atunci şi taxele vor scădea, însă este greu de anticipat dacă acestea vor putea menţine şi salariile mai mari acordate profesorilor.

    „Sistemul privat poate fi o alternativă pe măsură ce va creşte numărul acestor şcoli şi implicit concurenţa va duce la scăderea tarifului. Concurenţa ajută la calitate şi la preţ. Fără concurenţă vorbim doar de monopol. Peste 5-10 ani dacă unităţile private vor avea o creştere exponenţală, atunci vor scădea taxele, dar atunci va apărea întrebarea – scăderea taxelor va mai permite plata salariilor mai mari pentru profesori? Acum au salarii mari pentru că şi taxele sunt mari. Şi mai sunt şi chiriile plătite de aceste şcoli“, a subliniat Iulian Cristache.

     

  • Oraşul din România care a reuşit deja să ia 1 miliard de lei din faimosul PNRR

    Braşovul este unul dintre municipiile care au reuşit să atragă deja volume sem­ni­ficative de fonduri din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), având proiecte aprobate sau chiar contractate de circa 1 miliard de lei, a explicat Allen Coli­ban, primarul municipiului Braşov, în emi­siu­nea ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

    ►Primăria realizează în mai ultima plată pentru a lua în proprietate fosta platformă CET Braşov. ► În iunie 2023 va fi inaugurat Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav.

    Braşovul este unul dintre municipiile care au reuşit să atragă deja volume sem­ni­ficative de fonduri din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), având proiecte aprobate sau chiar contractate de circa 1 miliard de lei, a explicat Allen Coli­ban, primarul municipiului Braşov, în emi­siu­nea ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

    „Nu am văzut niciun top naţional, dar pu­tem spune că Braşovul este în vârful aces­tei ie­rar­hii a muncipiilor care accesează fon­duri prin PNRR. Noi am depus proiecte de aproximativ 1,6 mld. lei, dintre care undeva la peste 1 mld. lei au fost contractate sau au fost aprobate şi urmează a fi contractate“.

    Afluxul de capital adus de fondurile europene, în special de finanţările neram­bursabile, sunt cu atât mai importante în con­textul în care banii sunt astăzi mai scumpi. Printre proiectele depu­se pe PNRR se nu­mără un spital, un campus integrat pentru învă­ţământ dual, 27 de proiecte pentru efi­cien­tizare energetică şi transformarea unor instituţii de învăţământ în prosumatori sau proiecte de mobilitate.

    „Am depus şi un proiect pentru parc foto­voltaic care să ne acopere 90% din con­su­mul pu­blic de energie electrică, ceea ce ne duce foar­te aproape de îndeplinirea unui obiectiv de independenţă energetică pentru consumul pu­blic. De asemenea, am depus proiect pentru construire de creşte, grădiniţă, flota de transport public, unde avem cea mai mare flotă de auto­buze electrice dintre municipiile României şi nu ne oprim aici, am câştigat încă două proiecte pentru 50 de autobuze e­lectrice“.

    Lista completă de pro­iecte este mai lun­gă, iar Coliban spune că primăria va publica aceste informaţii la finalul lunii iunie.

    Începu­tul verii este un moment im­portant pentru braşoveni pentru că aduce şi operaţionalizarea Aero­portului Interna­ţional Braşov-Ghimbav, primul construit de la zero în România în ultimii 50 de ani. Acest aeroport ar trebui să reprezinte un avantaj în atragerea de investitori.

    Terenul de la CET Braşov

    Anul trecut, primăria a reuşit să înceapă preluarea unui teren de circa 50 de hectare, pe platforma fostului CET Braşov, care reprezintă ultimul teren compact de o asemenea anvergură disponibil la nivelul Braşovului. „În primul rând, vă pot spune că luna aceas­ta vom face ultima plată astfel încât să preluăm integral în proprie­tate respectiva platormă. Este foarte important pentru un oraş de talia Bra­şovului să aibă ce să pună pe masa investitorilor şi nu vorbim despre o masă, vorbim despre o vitrină, ne prezentăm drept o destinaţie pentru business, pentru investitori“.

    Administraţia locală ar putea găsi un inves­titor pentru platformă „chiar şi mâine“, dar îşi doreşte un aşa-numit investitor strategic, care să aducă la rândul său alte investiţii şi să genereze un întreg mecanism economic.

    „Acest diamant poate să atragă investitori strategici în domenii precum tot ce ţine de ver­de, fie că vorbim de mobilitate, să producem autovehicule, biciclete electrice, de ce nu chiar şi trenuri, locomotive, tramvaie. Totodată, ne uităm şi la energie verde şi aici ne referim şi la stocare, cât şi la producţie. De ce căutăm inves­titori strategici în aceste domenii? Pentru că sunt domeni care se află în plin avânt industrial, domenii care pot crea un efect de cascadă“. Allen Coliban a declarat că s-a întâlnit chiar săptămâna trecută cu un producător de vehicule electrice din India, interesat să dezvolte o gigafabrică, printr-o investiţie de peste 1 miliard de euro. Primarul nu a putut dezvălui numele acestora, iar discuţiile au rămas deschise.

    „Le-am spus că în momentul în care se hotărăsc CET poate fi o destinaţie bună pentru business lor, asta cu atât mai mult cu cât are o poziţie foarte bună, conectare la utilităţi şi la curent de înaltă tensiune, are conectare rutieră bună, se află în proximitatea centurii Braşovului şi, foarte important, are o conectivitate ferovia­ră, o linie de cale ferată pe ambele părţi, linie care se află în posesia municipalităţii odată ce tranzacţia va fi definitivată, adică luna aceasta“.

    Braşovul a trecut la o abordare proactivă în atragerea de investitori şi a lansat platforma investbrasov.org, unde adună într-un singur unct toate informaţiile legat de demografie şi de ceea ce are de oferit Braşovul ca zonă metro­po­li­tană pentru investitori. Cu această platformă, administraţia a început să meargă şi la eveni­mentul Expo Real. Totuşi, va dura până vor apărea rezultatele.

    „Clujul este undeva la 10 ani înaintea Braşo­vului cu privire la proactivitatea în atragerea de investitori. (…) Cluj s-a dus prima dată la Expo Real acum 10 ani, cu stand propriu şi cu un concept de prezentare, iar lucrurile au început să dea roade după 3-4-5 ani de zile, pentru că în primul an eşti privit cu curiozitate, dar foarte mulţi iau în calcul seriozitatea cu care te prezinţi, pentru că este nevoie de continuitate în astfel de demersuri“.

    După ce Clujul s-a prezentat timp de câţiva ani la târguri relevante de investiţii a reuşit să atragă Bosch, precum şi alţi investitori im­portanţi. În cât timp ar putea avea Braşovul un parcurs similar?

    „Mi-e greu să vă spun, eu cred că Diehl a apreciat demersurile pe care le facem şi toate strategii noastre, spre exemplu, sper că în anii următori vom vedea efectele şi vom avea investiori mari la Braşov, mai repede decât în cazul Clujului“.

    În toamna anului trecut, producătorul german de electrocasnice Diehl Controls a anunţat o investiţie de 40 de milioane de euro la Braşov, una dintre cele mai mari investiţii străine atrase în ultimii ani.

  • Un nou campion: Oraşul care depăşeşte Cluj, Bucureşti sau Timişoara şi ajunge noul pol de creştere economică în România

    ♦ Oradea şi judeţul Bihor atrag tot mai multe investiţii de produse finite care vin în completarea celor de subansambluri. ♦ De la începutul anului au atras 125 mil. euro de la Stihl, 650 mil. euro de la Nokian şi urmează o a treia mare investiţie, de 50 mil. euro.

    Proximitatea faţă de vest, conexiunea pe autostradă alături de nodurile intermodale dintre rutier, feroviar şi aerian alături de disponibilitatea terenurilor şi deschiderea autorităţilor locale susţinute de la Bucureşti au făcut din Oradea în 2022 cel mai fierbinte punct de pe harta investiţiilor atrase de România.

    „Proiectul Nokian are o investiţie iniţială de 650 mil. euro şi are trei faze. Dacă se vor realiza toate trei, vorbim de o investiţie totală de 1,5 mld. euro. Investiţia merge la Oradea datorită infrastructurii. Merge datorită terenului care are putere instalată, gaz, canalizare şi apă curentă. Sunt oameni locali, dincolo de primarul Florin Birta şi Ilie Bolojan, precum Alina Silaghi de la ADLO sau Mihai Jurca, city managerul care ne-au oferit informaţiile necesare. Când analizezi 150 de terenuri micile diferenţe se adună“, a explicat Viorel Opaiţ, business development di­rector în cadrul companiei de consultanţă JLL şi care a fost implicat direct în investiţia celor de la Nokian, în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România! Un proiect ZF şi CEC Bank.

    Judeţul Bihor are cea mai mare creştere a cifrei de afaceri dintre primele zece cele mai puternice judeţe din businessul românesc.

    Astfel, în 2021, cifra de afaceri totală a celor 29.000 de firme înregistrate în judeţul Bihor a ajuns în 2021 la 46,1 mld. lei (9,4 mld. euro), cu 21% mai mare faţă de 2019, arată o analiză ZF. Acesta este cel mai puternic avans raportat de un judeţ dintre cele aflate în top zece, unde se află Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timiş, Argeş, Prahova, Constanţa, Braşov, Bihor şi Sibiu.

    Viorel Opaiţa, business development director, JLL

    Urmăriţi emisiunea Investiţi în românia! cu Viorel Opaiţ aici.

    Mai mult, în ultimii ani, Bihorul a depăşit perfor­man­ţele realizate din companiile din Sibiu şi Mureş, două judeţe care în 2014-2015 se aflau în faţa regiunii de la graniţa de nord-vest a României.

    „Încheiem anul 2022 cu investiţii de peste 800 mil. euro în Oradea. Din 2008 şi prezent mai avem investiţii de 600 mil. euro în parcurile industriale la care se adaugă cele anunţate anul acesta – în total peste 1,4 mld. euro. Astfel de investiţii nu se pot face

    într-un oraş, indiferent de facilităţile oferite, dacă nu ar exista colaborare guvernamen­tală“, a spus Florin Birta, primarul muni­ci­pi­ului Oradea, în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România! Un proiect ZF şi CEC Bank

    „Această investiţia este una dintre cele mai mari din România ultimilor ani şi atunci orice investiţie are nevoie de ajutorul statului şi noi beneficiem de o bună colaborare cu guvernul şi cei de la Nokian au fost asiguraţi de sprijinul Executivului.“

    El a subliniat că “la final de lună vom mai anunţa o nouă investiţie de 50 mil. euro în Parcul Industrial din Oradea. Anul 2022 a fost unul foarte bun pentru investiţiile în Oradea şi de aceea ne-am şi axat pe extinderea parcurilor industriale. Doar anul acesta primăria a achiziţionat 35 de hectare pentru că marea problemă este de a asigura terenul necesar investiţiilor”.

    Oradea este conectată la infrastructura europeană de autostrăzi şi este la trei ore de Budapesta.

    “Ungaria a venit cu autostradă până la graniţă şi România a construit 5 km de autostradă şi suntem la 10 minute de autostradă. Acum implementăm un proiect prin care centura municipiului va fi legată direct de autostradă printr-o şosea cu patru benzi şi de pe centură ajungi imediat în reţeaua de autostrăzi a Europei. În parteneriat cu Consilul Judeţean se construieşte în Oradea un terminal cargo pe aeroportul din Oradea care a contat mult şi în negocierile cu Nokian. Suntem în procedura de licitaţie a unui terminal intermodal în Oradea aproape de autostrada A3”, a spus primarul. Potrivit acestuia investiţiile ultimilor 10 ani în parcurile industriale construite în Oradea au creat peste 10.000 de locuri de muncă în Oradea. O medie de 1.000 de noi locuri de muncă anual.

    “Noi în Oradea susţinem construcţia de noi locuinţe şi noi ca municipalitate construim locuinţe pentru angajaţii companiilor din parcurile industriale deoarece aici vin oameni din tot judeţul să muncească sau chiar din alte judeţe şi noi ne pregătim să le oferim condiţiile necesare de muncă şi cazare. Orice primărie care vrea să atragă investiţii trebuie să dezvolte partea de infrastructură din municipiu. Să dezvolte partea de spitale, spaţii verzi, de bunăstare a cetăţenilor ca aceştia să nu plece. Trebuie să fim precum un motor care să amorseze mediul privat, să atragem aceşti investitori pentru ca nivelul salarial să crească”, a explicat Florin Birta.

    Politica de investiţii a municipiului Oradea a început în 2008, odată cu deschiderea primului parc industrial pe o suprafaţă de 80 de hectare, iar acum cele patru parcuri industriale au ajuns la 250 ha. Mulţi primari la nivel naţional se plâng că muncipalităţile nu mai deţin terenuri iar investitorii trebuie să apeleze la piaţa liberă unde de multe ori tranzacţiile sunt îngreunate de speculanţi care cresc artificial preţurile, profitând de fragmentarea terenurilor.

    Florin Birta, primarul municipiului Oradea

     

    Citiţi mai multe detalii din interviurile acordate de Florin Birta, primarul municipiului Oradea şi Viorel Opaiţ Business Development Director, JLL în următoarele ediţii ale ZF.

  • Un nou campion: Oraşul care depăşeşte Cluj, Bucureşti sau Timişoara şi ajunge noul pol de creştere economică în România

    ♦ Oradea şi judeţul Bihor atrag tot mai multe investiţii de produse finite care vin în completarea celor de subansambluri. ♦ De la începutul anului au atras 125 mil. euro de la Stihl, 650 mil. euro de la Nokian şi urmează o a treia mare investiţie, de 50 mil. euro.

    Proximitatea faţă de vest, conexiunea pe autostradă alături de nodurile intermodale dintre rutier, feroviar şi aerian alături de disponibilitatea terenurilor şi deschiderea autorităţilor locale susţinute de la Bucureşti au făcut din Oradea în 2022 cel mai fierbinte punct de pe harta investiţiilor atrase de România.

    „Proiectul Nokian are o investiţie iniţială de 650 mil. euro şi are trei faze. Dacă se vor realiza toate trei, vorbim de o investiţie totală de 1,5 mld. euro. Investiţia merge la Oradea datorită infrastructurii. Merge datorită terenului care are putere instalată, gaz, canalizare şi apă curentă. Sunt oameni locali, dincolo de primarul Florin Birta şi Ilie Bolojan, precum Alina Silaghi de la ADLO sau Mihai Jurca, city managerul care ne-au oferit informaţiile necesare. Când analizezi 150 de terenuri micile diferenţe se adună“, a explicat Viorel Opaiţ, business development di­rector în cadrul companiei de consultanţă JLL şi care a fost implicat direct în investiţia celor de la Nokian, în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România! Un proiect ZF şi CEC Bank.

    Judeţul Bihor are cea mai mare creştere a cifrei de afaceri dintre primele zece cele mai puternice judeţe din businessul românesc.

    Astfel, în 2021, cifra de afaceri totală a celor 29.000 de firme înregistrate în judeţul Bihor a ajuns în 2021 la 46,1 mld. lei (9,4 mld. euro), cu 21% mai mare faţă de 2019, arată o analiză ZF. Acesta este cel mai puternic avans raportat de un judeţ dintre cele aflate în top zece, unde se află Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timiş, Argeş, Prahova, Constanţa, Braşov, Bihor şi Sibiu.

    Viorel Opaiţa, business development director, JLL

    Urmăriţi emisiunea Investiţi în românia! cu Viorel Opaiţ aici.

    Mai mult, în ultimii ani, Bihorul a depăşit perfor­man­ţele realizate din companiile din Sibiu şi Mureş, două judeţe care în 2014-2015 se aflau în faţa regiunii de la graniţa de nord-vest a României.

    „Încheiem anul 2022 cu investiţii de peste 800 mil. euro în Oradea. Din 2008 şi prezent mai avem investiţii de 600 mil. euro în parcurile industriale la care se adaugă cele anunţate anul acesta – în total peste 1,4 mld. euro. Astfel de investiţii nu se pot face

    într-un oraş, indiferent de facilităţile oferite, dacă nu ar exista colaborare guvernamen­tală“, a spus Florin Birta, primarul muni­ci­pi­ului Oradea, în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România! Un proiect ZF şi CEC Bank

    „Această investiţia este una dintre cele mai mari din România ultimilor ani şi atunci orice investiţie are nevoie de ajutorul statului şi noi beneficiem de o bună colaborare cu guvernul şi cei de la Nokian au fost asiguraţi de sprijinul Executivului.“

    El a subliniat că “la final de lună vom mai anunţa o nouă investiţie de 50 mil. euro în Parcul Industrial din Oradea. Anul 2022 a fost unul foarte bun pentru investiţiile în Oradea şi de aceea ne-am şi axat pe extinderea parcurilor industriale. Doar anul acesta primăria a achiziţionat 35 de hectare pentru că marea problemă este de a asigura terenul necesar investiţiilor”.

    Oradea este conectată la infrastructura europeană de autostrăzi şi este la trei ore de Budapesta.

    “Ungaria a venit cu autostradă până la graniţă şi România a construit 5 km de autostradă şi suntem la 10 minute de autostradă. Acum implementăm un proiect prin care centura municipiului va fi legată direct de autostradă printr-o şosea cu patru benzi şi de pe centură ajungi imediat în reţeaua de autostrăzi a Europei. În parteneriat cu Consilul Judeţean se construieşte în Oradea un terminal cargo pe aeroportul din Oradea care a contat mult şi în negocierile cu Nokian. Suntem în procedura de licitaţie a unui terminal intermodal în Oradea aproape de autostrada A3”, a spus primarul. Potrivit acestuia investiţiile ultimilor 10 ani în parcurile industriale construite în Oradea au creat peste 10.000 de locuri de muncă în Oradea. O medie de 1.000 de noi locuri de muncă anual.

    “Noi în Oradea susţinem construcţia de noi locuinţe şi noi ca municipalitate construim locuinţe pentru angajaţii companiilor din parcurile industriale deoarece aici vin oameni din tot judeţul să muncească sau chiar din alte judeţe şi noi ne pregătim să le oferim condiţiile necesare de muncă şi cazare. Orice primărie care vrea să atragă investiţii trebuie să dezvolte partea de infrastructură din municipiu. Să dezvolte partea de spitale, spaţii verzi, de bunăstare a cetăţenilor ca aceştia să nu plece. Trebuie să fim precum un motor care să amorseze mediul privat, să atragem aceşti investitori pentru ca nivelul salarial să crească”, a explicat Florin Birta.

    Politica de investiţii a municipiului Oradea a început în 2008, odată cu deschiderea primului parc industrial pe o suprafaţă de 80 de hectare, iar acum cele patru parcuri industriale au ajuns la 250 ha. Mulţi primari la nivel naţional se plâng că muncipalităţile nu mai deţin terenuri iar investitorii trebuie să apeleze la piaţa liberă unde de multe ori tranzacţiile sunt îngreunate de speculanţi care cresc artificial preţurile, profitând de fragmentarea terenurilor.

    Florin Birta, primarul municipiului Oradea

     

    Citiţi mai multe detalii din interviurile acordate de Florin Birta, primarul municipiului Oradea şi Viorel Opaiţ Business Development Director, JLL în următoarele ediţii ale ZF.

  • Cum a reuşit o companie din Băicoi să cucerească întrega lume. Are profit de milioane de euro, export în 40 de ţări şi este lider de piaţă în Germania

    Producătorul pufuleţilor Gusto va investi peste 10 milioane de euro în 2021 şi 2022 în extin­derea capacităţilor de pro­ducţie din fabrica situată în Băicoi, Prahova, în vederea lansării de noi sortimente, în contextul în care companiei i-a fost aprobat şi un ajutor de stat de peste 4,6 milioane de euro la finalul anului trecut.

    ♦ Compania a primit un ajutor de stat de peste 4,6 milioane de euro pentru investiţii ♦ Pufuleţii Gusto ajung în 2021 în circa 40 de pieţe internaţionale, iar debutul pe piaţa japoneză a fost un succes ♦ Phoenixy a obţinut afaceri de peste 32 de milioane de euro în 2020, cu o marjă de profit de 11%. 

    Producătorul pufuleţilor Gusto va investi peste 10 milioane de euro în 2021 şi 2022 în extin­derea capacităţilor de pro­ducţie din fabrica situată în Băicoi, Prahova, în vederea lansării de noi sortimente, în contextul în care companiei i-a fost aprobat şi un ajutor de stat de peste 4,6 milioane de euro la finalul anului trecut, a explicat Eliodor Apostolescu, director general şi acţionar, Phoenixy, în emisiunea Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank. 

    „Ni s-a aprobat un proiect de investiţii de peste 10 mil. euro, pe care vrem să îl pu­nem în practică în 2021 şi 2022. Bine­în­ţeles ca întotdeauna este vorba de teh­no­lo­gii noi, dar datorită acestui proiect în special am îndrăznit să fim mai curajoşi de această dată şi ne-am dus spre tehnologii pe care poate până acum nu ni le-am fi permis. Vrem să creăm produse speciale cu o va­loare adăugată mai mare pentru a schimba puţin dinamica de creştere a companiei“. 

    Eforturile de dezvoltare ale com­paniei din spatele brandului Gusto se concen­trează constant pe lansarea de sortimente, iar producătorul vrea să capitalizeze inclusiv trendul bio prin aceste investiţii. 

    „E vorba de produse mai sofisticate, ne orien­tăm spre pufuleţi cu ciocolată, cu di­verse umpluturi, lucruri pe care le-am făcut şi până acum într-o anumită măsură, dar la alt nivel. Cu una din investiţii ne orientăm spre tehnologii de expandare care nu im­plică doar mălai, ci pot implica diverse alte materii prime, ne gândim la ingrediente bio, o piaţă în plină dezvoltare care se potri­veşte foarte mult cu politicile brandului nostru. Mereu am spus că suntem o com­panie de inginerie sau de marketing care face pufuleţi“. 

    Cofondatorul companiei Phoenixy este de părere că producătorii locali au avantajul dinamismului în cursa cu marile grupuri din piaţă. Noile direcţii pot aduce creşteri valorice de cel puţin 30% pentru companie până la finalul anului 2022. 

    „Mă refer la cele valorice pentru că produsele respective sunt dintr-o gamă mult mai scumpă. Ne îndreptăm spre produse ale căror costuri cu materiile prime ar fi la 7-8 per kg versus 30 de cenţi per kg cât avem acum. Chiar dacă valoarea adăugată procentual rămâne la fel, dacă e de 20 de ori mai scumpă materia primă vorbim de alte valori şi pe produse“. 

    Conform datelor consultate de ZF, ajutorul de stat implică adăugarea de încă 115 locuri de muncă în cadrul companiei, dar invitatul a explicat că acele condiţii se referă la următorii şapte ani. Cu toate acestea, Phoenixy consideră că va creşte deja de la 438 de angajaţi la peste 500 până la finalul anului viitor. 

    Compania fondată în urmă cu aproape trei decenii de Eliodor Apostolescu şi Cătălin Nour a obţinut afaceri de peste 32 de milioane de euro în 2020, în creştere cu 9,4%, la o marjă de profit de 11%. 

    „Cu efort mult, cu multă muncă şi cu multe modificări în planurile pe care le-am avut am reuşit să închidem anul bine, cu o creştere de 9,4% a cifrei de afaceri. (…) A existat o scădere a cererii în piaţă. Tot aud la televizor în toate interviurile creşteri, nu înţeleg de unde sunt acestea atâta timp cât sunt domenii unde activitatea s-a redus la 10% sau s-a închis complet, oameni care au rămas în şomaj, eu nu văd un peisaj prea fericit în piaţă la ora actulă. Practic, creşterile pe care le-am obţinut au fost dintr-o luptă uriaşă de diversificare şi atragere de contracte noi. Dacă nu ar fi fost criza probabil că dublam vânzările, dar eforturile s-au concretizat printr-o creştere de doar 9%“. 

    Vânzările Gusto se împart între 60% la export şi 40% spre piaţa internă, ca volum, iar valoric Eliodor Apostelscu a explicat că acest raport se apropie mai degrabă de 70-30%. Produsele de la Băicoi au ajung constant în 36 de pieţe în 2020, iar anul acesta vor ajunge în circa 40 de ţări. 

    „Ne-am extins şi consolidat poziţia în pieţele internaţionale în care lucrăm, au venit contracte noi o surpriză foarte plăcută pentru noi a fost deschiderea pe piaţa japoneză, o piaţă extrem de dificilă, de pretenţioasă, cu care mă mândresc. Am început cu succes vânzările, avem deja trei sortimente listate şi urmează al patrulea. Am avut comenzi şi în Irak, iar acum primim cereri chiar şi din Bangladesh“.

    Produsele Gusto se vând de mulţi ani cu succes în Germania şi în alte ţări din vestul Europei, iar de la fabrica din Băicoi Phoenixy a explicat că deserveşte la costuri avantajoase clienţii pe o rază de 800-1000 de kilometri. Ca urmare a acestei realităţi, compania anunţa anul trecut în emisiunea Investiţi în România!, că vrea să investească 7-10 milioane de euro într-o fabrică ce va fi situată în Germania. 

    Astăzi, compania este din ce în ce mai aproape de proiectul primei fabrici internaţionale, dar a privit cu prudenţă în contextul în care noul an a început cu fluctaţii la nivel de cerere. 

    „Ne apropiem din ce în ce mai mult de momentul acsta. Planurile arată bine, nu ni se pare dificilă implementarea şi deschiderea capacităţii de producţie acolo, trebuia să stabilizăm un număr de contracte în piaţă şi anumite volume care să justifice investiţia. Dacă socotim că trimitem cam 7.000 de camioane pe an către Germania-Austria, putem spune că devine eficientă deschidere producţiei acolo. (…) Anul a început cu o lipsă de constanţă a vânzărilor, te trezeşti trei zile cu comenzi uriaşe, iar apoi trei zile te gândeşti dacă mai ai de lucru“. 

    Cu toate acestea, directorul general al Phoenixy este de părere că nu poţi sta în aşteptare, iar în ceea ce priveşte prima fabrică internaţională aceasta ar putea fi în altă ţară sau chiar pe alt continent, înainte de a fi deschisă în Germania. 

    „Probabil în 2022 (n.red: în Germania), dar poate până atunci putem deschide în altă parte. Avem contracte noi negociate pe alte pieţe care par a duce la dublarea capacităţii actuale fără a fi doar un vis, se materializează după un start bun pe care l-am avut şi nu se ştie dacă va fi altă piaţă. Vorbesc de alte continente dar nu aş vrea să spun înaintea finalizării contractelor. (…) Am început să semnăm contracte şi pe Franţa care se pot aduna la piaţa germană, o capacitate de producţie în vestul Germaniei poate deservi foarte bine ţări precum Olanda, Belgia, deci nu cred că ne va sta ceva în care să deschidem cât mai repede“. 

    Compania a menţinut anul trecut ritmul de investiţii obişnuit, de 3-4 milioane de euro pe an, iar acestea au vizat în principal extinderea capacităţii de producţie, sortimente noi şi deschiderea de pieţe noi. 

    Eliodor Apostolescu controlează 50% din Phoenixy, în timp ce cealaltă jumătate a acţiunilor sunt la Cătălin Nour, cei doi dezvoltând această companie într-un nume internaţional în ultimii 29 de an. 

    Compania nu ia în calcul în prezent listarea la bursă şi nici cedarea controlului către un potenţial cumpărător. 

    „Regulat primit oferte de preluare a companiei, momentan ne simţim capabili să continuăm, dacă vreodată vom simţi că complexitatea problemelor cu care ne confruntăm ne depăşeşte, de ce nu şi asta ar fi o opţiune, listarea la bursă, sau vânzarea acţiunilor pe care le avem în companie, dar pe moment indiferent cât de dificile au fost provocările de care ne-am lovit, am reuşit să facem faţă şi să găsim soluţii. În clipa de faţă aş vrea să păstrez modul în care funcţionăm“, a răspuns directorul general al companiei, întrebat dacă ia în calcul o eventuală listare pe bursă.

    Întrebat ce i-ar plăcea să facă dincolo de producţia de industria alimentară, Eliodor Apostolescu a arătat spre managementul sportiv ca o activitate frumoasă, în care crede. 

    „Fetiţa mea face sport cu rezultate bune şi am constatat că indiferent cât de talentat eşti sau cât de bune sunt rezultatele tale competiţionale, un sportiv poate ajunge mare sau se poate pierde în funcţie de managementul sportiv. Şi cu un mic ajutor pe care am putut să i-l dau în privinţa unor decizii manageriale legate de cariera sportivă, rezultatele ei au explodat“. 

  • Oraşul din România care lasă în urmă Cluj şi Bucureşti. Vin investiţii de miliarde de euro

    ♦ Braşovul ar putea avea un tren metropolitan, într-un proiect de 400-500 de milioane de euro ♦ Spitalul Regional Braşov se ridică la 600 de milioane de euro ♦ Renaşterea industrială a Braşovului ar putea continua prin atragerea de investitori implicaţi în economia „verde“. 

    Primăria Braşov pregăteşte proiecte de investiţii care ar totaliza 1,5 miliarde de euro, în con­textul în care Planul Na­ţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) aduce o oportunitate istorică, pe care noua administraţie vrea să o con­cretizeze într-o renaştere atât din punct de vedere economic, cât şi al calităţii vieţii, a explicat Allen Coliban, primarul Braşovului, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank. 

    „În total, proiectele despre care discutăm acum şi la care lucrăm, pe care le pregătim trec de 1,5 miliarde de euro şi fără oportunitatea PNRR ar fi fost aproape im­posibil să ne gândim că ar putea fi finanţate. Ar fi fost idei într-un sertar şi ar fi aşteptat mult timp pentru finanţare. De aceea este nevoie acum să fim foarte activi în zona pregătirii de proiecte şi acesta este focusul principal, tema pe care ne concentrăm eforturile, şi-anume cum vom reuşi să atragem aceste fonduri“. 

    Noul primar din Braşov are un plan integrat de renaştere industrială, care cuprinde atât componenta de transporturi, cât şi cea de capital uman. Din totalul de 1,5 miliarde de euro, un tren metropolitan ar putea reprezenta un proiect de 400-500 de milioane de euro. 

    „O infrastructură pe şine este capabilă să transporte mai multe persoane decât orice alt mijloc rutier, cum ar fi troleibuzele sau autobuzele, indiferent că îi spunem tramvai sau metrou de suprafaţă. (…) Noi pregătim acum infrastructura pentru următorii 5-10 ani de zile şi am discutat cu Ministerul Transporturilor despre trenul urban. E absurd să nu facem un astfel de proiect în Braşov, unde avem o densitate a infrastructurii feroviare excelentă pe zona metropolitană. Dacă am completa această infrastructură cu alte mijloace pe şine, tramvai, metrou de suprafaţă, astfel să încât să unim toate axele importante ale oraşului, am avea o hartă de transport pe şine care poate rivaliza cu orice infrastructură de metrou. Dacă vom face sau nu aceste lucruri vom afla după ce vom avea studiile care să fundamenteze astfel de proiecte“. 

    În mod normal, programele prin fonduri europene nu acoperă astfel de investiţii, de aceea PNRR aduce o oportunitate unică, incluzând o componentă de transport feroviar. 

    Allen Coliban aminteşte că Braşovul are o tradiţie industrială, construită în decenii de muncă şi specializare, dar pentru a continua această tradiţie administraţia trebuie să urmărească direcţiile în care se dezvoltă astăzi industria. 

    „Unde va fi Braşovul în acest joc? Ce rol putem juca? Dat fiind că pe infrastructură avem câteva deficienţe astăzi, trebuie să gândim cu câţiva paşi înainte. Nu avem aeroportul încă, dar îl vom avea. Nu avem autostrăzi, dar le vom avea. Toate aceste proiecte constituie oportunităţi. (…) Avem o infrastructură importantă la care Braşovul excelează, şi-anume cea feroviară. Suntem cel mai important nod feroviar după Bucureşti şi sunt industrii importante ale căror produse se pretează la transport feroviar. Nu pot da multe detalii încă, dar suntem în aceste momente în procesul de a identifica şi achiziţiona terenuri care să beneficieze de acest acces la calea ferată, să le oferim ulterior într-un pachet ofertant către investitori strategici, în energie verde, cu rol în tranziţia către transport verde, orice ar putea fi produs la Braşov“. 

    El a explicat că primăria deja a făcut primii paşi înspre planul de renaştere industrială, înţelegând că un investitor are nevoi mai complexe decât platforme industriale tradiţionale, în special atunci când Braşovul are anumite atuuri pe care poate miza. În ceea ce priveşte tipul de inves­titori pe care îi vizează noua admi­nistraţie, aceştia ar putea veni dinspre in­dustrii precum automotive sau aero­nautică. 

    „Mă uit la tradiţia Braşovului şi mă gândesc la faptul că am avut industrie de autocamioane, tractoare, rulmenţi. Rulmenţi avem şi acum dar celelalte mai puţin şi mă gândesc că în contextul în care multe administraţii locale cumpără şi au fonduri pentru achiziţii de autobuze electrice, de ce să nu avem un investitor să producem la Braşov autobuze electrice? Avem tradiţie şi forţă de muncă specializată pe zona de aeronautică, care vedem că s-a democratizat. Pornim de la drone la mijloace de transport uşoare, de ce să nu avem un astfel de investitor în Braşov? Dacă ne referim la energie şi zona de stocare, este un domeniu foarte dinamic, se schimbă de la o zi la alta şi am putea fi un jucător cheie“. 

    Un alt factor important în mixul necesar pentru renaşterea economică a Braşovului este componenta de educaţie, unde primăria vrea să continue avansul în ceea ce priveşte învăţământul dual, dar are discuţii şi pentru a deschide o şcoală hotelieră. 

    „Avem discuţii cu investitori pentru a deschide o şcoală hoterlieră. Este o altă verticală importantă a mediului economic local. Partea de turism are nevoie de forţă de muncă cu calificări nu doar de bază, joburi de studenţi,ci şi calificări înalte. Dacă vorbim de indiustria ospitalităţii, vorbim de o industrie care are calificări şi de postuniversitar. Toate acestea ar trebui să existe la Braşov“.

    Totodată, Allen Coliban vrea ca oraşul cu peste 300.000 de locuitori să redevină unul dintre centrele universitare de top şi poartă discuţii cu Universitatea Transilvania în acest sens. 

    „Cred că avem nevoie de ambiţie în învăţământul universitar, ca Braşov să redevină un pol universitar de prim rang, adică top 5 universităţi naţionale. Treaba acesta se poate obţine pe mai multe direcţii, prin investiţii şi prin lărgirea ofertei de Universităţii Transilvania, dar şi printr-o deschidere către universităţi din afara Braşovului.  Fie că vorbim de universităţi de prestigiu din România, fie din afara ţării, să ştie că la Braşov pot porni o bază şi pot avea în primăria Braşov un partener în acest sens“.

    În ceea ce priveşte sănătatea, Spitalul Regional Braşov ar putea reprezenta circa 600 de milioane de euro din totalul de 1,5 miliarde de euro anunţat de edil în emisiunea ZF. Pe lângă spitalul de 900 de paturi, administraţia locală deja analizează şi pregăteşte şi faza a doua a proiectului. 

    „Ne-am asumat coordonarea acestui proiect mare, noul Spital Regional, care va rezolva partea de medicină de urgenţă. Problema este că la Braşov dacă ne uităm doar la acest vârf al piramidei, la acest spital regional, rămânem cu alte clădiri care sunt improprii şi caută în continuare o soluţie pentru anumite paturi. De aceea, în studiile de fezabilitate pentru acest spital regional cu 900 de paturi vom adăuga şi vaza a doua, care să rezolve şi problema celorlalte pavilioane rămase. (…) E bine să gândim în avans şi să fim cu aceşti paşi parcurşi, astfel încât Braşovul să aibă un oraş medical în zona centurii ocolitare. Este un concept modern pe care mai multe administraţii din Europa îl au“.

    O altă componentă importantă a calităţii vieţii este calitatea mediului înconjurător, iar în ceea ce priveşte poluarea primăria are planuri pe mai multe direcţii, începând de la un plan integrat cu sisteme de colectare selectivă situate lângă blocuri în locul actualelor platforme – un proiect de 15 milioane de euro – şi cu un plan integrat pentru utilizarea datelor referitoare la calitatea aerului, pornind de la refacerea Planului Integrat pentru Calitatea Aerului (PICA). 

    „Trebuie să venim cu politici locale care sunt pe linia transportului verde, dar care trebuie dublate de un plan de relocare a poluatorilor industriali. În planul actual de management al calităţii aerului, principala sursă sunt poluatorii industriali, dar planul nu are nicio măsură pentru a adresa această problemă“. 

    Edilul a explicat că administraţia mai are de lucrat în ceea ce priveşte zona de autorizare şi de avize. „Este cumva normal şi apelul meu este de cumpătare, răbdare şi de a înţelege puţin contextul. La ora actuală avem un Plan Urbanistic General (PUG) în elaborare. Există foarte multe probleme cu Planurile Urbanistice Zonale (PUZ-uri) care sunt în vigoare şi ar fi păcat să nu avem acest PUG făcut cum trebuie, întrucât tot ce înseamnă dezvoltarea Braşovului va fi afectată de forma finală a acestuia. Ceea ce spun acum este că există multă presiune, spre exemplu pe ansambluri rezidenţiale pe dealurile Braşovului. A existat foarte multă reacţie publică în ultimii ani, pe de altă parte cred că putem aştepta să avem toate studiile necesare. Nu înseamnă că oprim dezvoltarea, dar este necesar să oprim un anumit tip de dezvoltare care a afectat ireversibil Braşovul în ultimii 15-20 de ani“. 

    Totodată, Coliban a declarat că a început depolitizarea comisiei tehnice pentru urbanism şi amenajarea teritoriului, proces care a durat câteva luni. De asemenea, noua administraţie vrea să crească gradul de digitalizare în serviciile publice. 

    „Vreau să ajungă şi Braşovul la momentul în care dăm certificate de urbanism online în câteva zile şi nu stăm cu lunile şi avem răspuns la plângeri din parte cetăţenilor“. 

    Edilul a explicat că în ultimii ani bugetul Braşovului a fost de sub 200 de milioane de euro pe an, iar că pentru anul acesta bugetul este încă în dezbatere la Guvern şi nu există informaţii finale momentan. Din aceşti 200 de milioane de euro, sub 25% reprezintă buget de investiţii. Cu toate acestea, Coliban a pus deja în mişcare o cerere la Guvern pentru circa 30 de milioane de lei pentru finalizarea unor proiecte în curs. 

    „Vorbim pasajul Fartec, care trenează de mulţi ani. Vrem să îl terminăm şi poate fi gata până în luna iulie a acestui an. Vorbim şi de reabilitarea termică a 10 blocuri dintr-un proiect mai amplu care cuprinde 29 de blocuri. De asemenea, despre reabilitatea unui monument istoric care durează de mult timp şi este în zona pietonală, fosta Bancă Săsească, o clădire pe care sperăm să o terminăm anul acesta“.