BusinessMagazin

Tag: ZF Health&Pharma Summit’21

  • Liviu Drăgan, DRUID: Majorarea salariului minim şi eliminarea taxelor pe o perioadă de timp sunt soluţii pentru a readuce în ţară oamenii plecaţi la muncă în străinătate

    Liviu Drăgan, CEO al start-up-ului românesc de tehnologie Druid, care proiectează şi dezvoltă asistenţi virtuali inteligenţi dedicaţi proceselor complexe tip enterprise, consideră că deficitul de personal reprezintă una dintre problemele principale cu care se confruntă România în momentul de faţă, iar creşterea salariului minim şi eliminarea taxelor pe o perioadă de timp ar putea fi soluţii pentru a readuce în ţară oamenii plecaţi la muncă în străinătate.

    “Principala problemă din România este lipsa de resurse. Resursele care lipsesc nu sunt cele calificate, ci mai ales resursele necalificate. Una dintre deciziile cele mai importante se referă la creşterea salariului minim, eliminarea taxelor pe o perioadă de timp, astfel încât să atragi o mare parte din resursele care au plecat în afara ţării. Astfel am avea o şansă să putem să dezvoltăm proiectele de investiţii”, a spus Liviu Drăgan la ZF Health&Pharma Summit’21.  

    Alte declaraţii:

    O companie de IT din România este foarte similară cu o companie de IT din alte ţări. Piaţa de IT din lume este o piaţă deschisă. Românii au simţit că meseria asta este mai bine plătită pentru că este o piaţă deschisă, iar concurenţa la facultăţi a fost mai mare. Rezultatul a dus la o filtrare a tinerilor, iar industria a fost mult mai favorizată. Ea devenit un motor al creşterii economice. Bogăţia unei ţări stă în valoarea resursei umane. Investiţia în învăţământ este esenţială pentru o dezvoltare sănătoasă a economiei unei ţări.

    Motivarea start-up-urilor. Ele ar trebui să fie sprijinite cel puţin din punct de vedere educaţional, cultural, să exporte, Nu trebuie să ne limităm doar la piaţa locală.

    Lipsa datelor arată neseriorizatea administraţiei vizavi de proiectele esenţiale de care are nevoie o ţară. Administraţia nu este interesată de date statistice pentru că nu are o strategie concretă de dezvoltare a sectoarelor economiei.

    Spitalele, producătorii de medicamente, au nevoie uriaşă de tehnologie şi de digitalizare. În acest sector se învârt sume enorme, dar de valori foarte mici. Este un proces informatic foarte complicat. Businessul acesta nu se poate gestiona fără un proces de modernizare. Sistemele informatice de tip ERP sunt la final de drum pentru că toate arhitectura lor este depăşită.

    Tehnologia actuală permite să existe un număr foarte mare de aplicaţii care să fie integrate foarte uşor între ele şi atunci procesul de digitalizare este foarte important pentru procesele externe.

    Ideea de bază este ca prin conversaţie să faci business. Printr-un sistem de dialog putem să facem aplicaţii.

    Spitalele şi producţia de medicamente, datorită unor proceduri impuse de-a lungul timpului, sunt cele mai bine informatizate manual dintre toate unităţile. Lucrul acesta face ca procesul de digitalizare să se adapteze mult mai uşor faţă de o companie de construcţii sau de producţie  care a crescut peste noapte, nu este atât de uşor să faci un astfel de proces pentru că nu există foarte multe date. Dar aici, n-am cunoscut un spital care să nu aibă un sistem manual de informatizare.

    Procesul de digitalizare pătrunde tot mai mult şi va fi un mare avantaj pentru operatori, dar şi pentru pacienţi.

  • Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj: Nevoia de servicii medicale este în creştere la nivel global. Dacă ne poziţionăm bine pe acest segment, avem o şansă reală să reducem din deficitul comercial şi să pregătim mai bine resursa umană

    Dragoş Damian, CEO al producătorului de medicamente Terapia Cluj, apreciază că cererea de servicii medicale este în creştere accentuată la nivel global, iar o poziţionare favorabilă a României pe acest segment ar putea genera o reducere a deficitului comercial şi ar crea mai multe oportunităţi pentru pregătirea resursei umane.

    “Nevoia de servicii medicale este în creştere accentuată la nivel global. Dacă suntem bine poziţionaţi aici pe servicii medicale, atunci avem o sanşă reală să mai reducem din deficitul comercial, să pregătim mai bine resursa umană şi se ne orientăm strategic către ceea ce se cere: servicii medicale de calitate la preţuri acceptabile pentru toate categoriile de populaţie”, a spus Dragoş Damian la ZF Health&Pharma Summit’21.

    Alte declaraţii:

    Un lucru extrem de îmbucurător pentru toţi producătorii de medicamente este posibilitatea de a investi în învăţământul dual. Terapia are 84 de tineri în clasele 9-11, care au loc de muncă asigurat în compania noastră la absolvirea studiilor. La încadrare, salariile noastre sunt cu 300-500 de lei peste salariul minim net din economie.

    UPB a instrodus de anul acesta licenţa de chimist farma şi inginer chimist farma, oameni care vor lucra în dezvoltarea de medicamente. Este un lucru foarte bun, pentru că astfel fabricile pot beneficia de personal calificat.

    Universităţile de medicină şi farmacie din ţară au introdus un masterat de persoană calificată, o funcţie extrem de importantă în fabricile de medicamente. este un lucru foarte bun pentru producători. Calificarea ar costa producătorii sute de mii de euro pe an pentru a forma operatori chimişti, ingineri de echipamente, şamd. Calificarea înainte de câmpul muncii ne va ajuta pe noi să creştem salariile în industrie.

    Sistemul sanitar este o corabie în derivă care are în cală lingouri de aur de 12 mld. de euro, în jurul căreia plutesc bărci pline de piraţi.

    Salut PNRR-ul  pentru că intră bani pentru spitalele regionale, doar că problema mea este cu ce muncitori se vor construi proiectele, în condiţiile în care deficitul de resursă umană este foarte mare la momentul actual în toate sectoarele. Sistemul sanitar va avea influx de capital, important este ca banii să intre pe mâini bune şi să existe forţa de muncă calificată.

    Evoluţia pieţei de medicamente 2017-2021. Faţă de acum cinci ani, piaţa totală a crescut cu 10% în unităţi şi cu 40% în valoare.

    Piaţa de prescripţie a crescut în valoare cu 1,5%, iar în valoare cu 33%. Au fost înlocuite medicamentele ieftine cu medicamente scumpe, au fost introduse clase de medicamente scumpe. Concluzia este că piaţa stagnează în volum, deci accesul pacienţilor la medicamente nu a crescut semnificativ. 

    Piaţa de medicamente generice a scăzut cu minus 6% în volum şi a crescut cu 27% ca valoare. Au fost retrase foarte multe medicamente generice ieftine şi au fost înlocuite cu medicamente scumpe.

    Revenirea în V după pandemie – iulie 2019- iulie 2020, în pandemie a scăzut volumul cu 10% şi valoarea cu 7,5%, iar iulie 2021 faţă de 2020 piaţa a crescut cu 15% în unităţi şi cu 26% în valoare. Este o revenire bună.

    Piaţa reală de la 4 mld. de euro se scade cu aproximativ 25% pentru a calcula veniturile producătorilor de medicamente. România este pe ultimele locuri din punctul de vedere al consumului de medicamente.

    România are un deficit de 2,5 mld. din medicamente, adică importăm mai mult decât exportăm. Este al doilea cel mai mare deficit după industria chimică şi ambele fac circa 50% din deficitul total al României. Este o temă de gândire pentru autorităţi, unde ar trebui să investească pentru a reduce deficitul comercial.