BusinessMagazin

Tag: ZF Bankers Summit 2025

  • Crizele globale nu sparg scutul bancar românesc, acceleraţia pe digitalizare este mai apăsată pentru a nu pierde teren în faţa unei alternative bancare precum fintech-urile, sistemul bancar chiar se consolidează, ceea ce va duce la îmbunătăţirea eficienţei

     

    ♦ România are un grad de bancarizare încă redus, există mult spaţiu cu un grad de 65%, în timp ce în Polonia este peste 90% 

    ♦ Sectorul bancar e sănătos şi rezilient, piaţa este în creştere, ceva mai temperat faţă de 2024, mai ales pe depozite, însă creditarea este în parametri buni 

    ♦ Legislaţia trebuie să ţină pasul şi să reuşească să obţină un echilibru, astfel încât reglementarea să nu fie excesivă şi să frâneze inovaţia 

    ♦ Consolidarea bancară are loc peste tot, iar băncile trebuie să fie pregătite pentru fintech-uri, alternativa bancară. 

     

     

    Alexandra Manciulea, partener şi coordonator departamentul Banking & Financial Services, Filip & Company

    ♦ În domeniul bancar, în finanţări, este un val de optimism care a cuprins piaţa acum, mai ales după alegeri.

    ♦ Credem că o să vedem tranzacţii interesante finalizate până la finalul anului.

    ♦ În domeniul bancar, în ultimii ani, s-au făcut foarte multe modificări legislative: zona de digitalizare în sectorul financiar este foarte impactată de aceste modificări.

    ♦ Piaţa o ia înaintea legislaţiei. Legislaţia trebuie să ţină pasul şi să reuşească să obţină o balanţă între a nu reglementa prea mult, astfel încât să frâneze inovaţia.

    ♦ Există reglementări interesante, care încă nu sunt implementate în legislaţia din România, dar o să vină dinspre Europa.

    ♦ În zona de sustenabilitate există un fel de tendinţă mai degrabă de dereglementare în această zonă.

    ♦ S-a adoptat la nivel european o directivă, aşa-numita directivă Stop the Clock, prin care, practic, anumite companii care trebuiau să intre în zona de raportare pe criterii de sustenabilitate, începând cu 2026 şi 2027, nu mai intră.

    ♦ În plus, au ridicat foarte mult şi pragurile de raportare. Iniţial, planul era să raporteze companii care aveau peste 250 de angajaţi şi un anumit volum al cifrei de afaceri.

    ♦ Acum, pragul a crescut la 1.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri mai mare.

    ♦ Raportarea va viza un număr mult mai restrâns de companii chiar şi atunci când va deveni aplicabilă.

    ♦ Observăm o tendinţă ca obligaţia de sustenabilitate să se mute din zona de reglementare şi obligaţie, în zona voluntară — în aşa-numitele obligaţii contractuale — în posibilitatea obţinerii unor marje mai bune de dobândă atunci când sunt asociate criterii de sustenabilitate, care, odată îndeplinite, pot scădea marja la dobânzi. Aşa-numitele credite cu componentă de sustenabilitate

     

    Costin Mincovici, chief credit risk officer, tbi bank

    ♦ Noi am ales un mix între prezenţa digitală şi cea fizică. În continuare vor fi categorii pe care nu vei putea să le serveşti doar prin servicii digitale, vor fi situaţii în care va trebui să te întâlneşti fizic cu clientul şi să interacţionezi faţă în faţă. Vedem în afară că neobankingul trebuie mereu să inoveze şi întotdeauna trebuie să vină cu ceva în plus prin care să reuşească să ţină clientul „captiv” în aplicaţie, şi captiv nu este în sensul negativ, ci să-i placă să stea şi să folosească produsele respectivei bănci şi să nu se uite în altă parte.

    ♦ În prezent vedem în continuare nevoia de a fi prezenţi în ambele canale pentru că există, cel puţin în România, două Românii şi trebuie să poţi să îţi serveşti clienţii pe nişa ta. Noi suntem o bancă de nişă. Şi trebuie să servim clienţii fie că merg într-un magazin să cumpere un frigider, fie că online se uită şi văd un nou model de telefon pe un marketplace şi am aşa în nişa mea toate posibilităţile de a oferi ce au nevoie clienţii.

     

    Raluca Ţintoiu, deputy CEO & head of wholesale banking, ING Bank

    ♦ Estimăm o creştere economică de 1% anul acesta. Contează mult disciplina cu care se va trata deficitul fiscal. Există premise să avem un soft landing, care să nu destabilizeze piaţa.

    ♦ ING a avut creştere pe finanţarea pentru companii mari. Avem un pipeline interesant. Sunt zone şi industrii foarte active, cum este cea de energie regenerabilă. 

    ♦ Cererea de energie există, ne aşteptăm la creştere pe termen mediu. Va fi nevoie şi de înlocuirea unor instalaţii mai vechi. Mai e şi partea de stocare, care trebuie să se dezvolte.

    ♦ România este o ţară mare şi ar putea produce mai mult pentru consumul intern. Dar sunt încă foarte multe companii de dimensiuni mici, care au costuri mari, nu pot face economii de scală.

    ♦ Şi au preţuri peste exporturi. Aş vrea să văd mai mulţi jucători mari care să iasă şi afară şi să acopere şi mai bine piaţa locală.

     

    Andrada Tănase, partener, Regulatory Advisory, Deloitte Romania

    ♦ Băncile şi neobănci sunt supuse aceluiaşi cadru de reglementare ca şi băncile tradiţionale.

    ♦ Autorităţile de reglementare de la nivel european au remarcat că, deşi aceste bănci digitale sunt supuse aceluiaşi cadru, riscurile pe care le presupun sunt diferite faţă de cele ale unei bănci tradiţionale.

    ♦ În primul rând, riscul privind securitatea cibernetică, riscul de model – pentru că ele folosesc modele, unele bazate chiar pe inteligenţă artificială, care în anumite cazuri pot genera erori –, riscul operaţional per ansamblu, chiar şi riscul de lichiditate.

    ♦ Având în vedere această uşurinţă în utilizarea serviciilor bancare, depozitele gestionate de neobănci sunt considerate, în terminologia de reglementare, mai puţin sticky, adică pot fi retrase mult mai uşor decât în cazul unei bănci tradiţionale, ceea ce generează un risc de lichiditate mai mare.

    ♦ Jucătorii nonbancari – în ultimii ani, există un trend care a pornit după criza financiară, dar a fost impulsionat şi de perioada pandemiei de COVID, de criza sanitară.

    ♦ Activele financiare generate de instituţiile financiare non-bancare cresc într-un ritm mult mai alert decât cele bancare – chiar dublu, la nivel european.

    ♦ Vorbim, în prezent, de 25–30% din activele financiare generate de non-banks, raportat la totalul activelor financiare din sistemul financiar.

     

    Bogdan Cernescu, managing director – head of corporate banking, BCR

    ♦ Dacă ne uităm atent la economia românească, sunt probabil până la 700 de companii care au o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro.

    ♦ Sunt şi jucători care cresc, atât cu finanţare bancară, cât şi cu acces la fonduri naţionale sau europene.

    ♦ Fac asta de cel puţin 10 ani şi continuă să o facă pentru că au învăţat cum să gestioneze astfel de proiecte cu finanţare complexă. Iar noi vedem în continuare interes în această zonă.

    ♦ Agribusinessul este un ecosistem foarte complex, cu diverşi jucători.

    ♦ Pentru BCR este un value pool interesant, într-adevăr, dar foarte greu de accesat într-un mod extrem de eficient.

    ♦ Suntem implicaţi în tranzacţii cu traderii de inputuri. Finanţăm bilanţurile traderilor de inputuri, astfel încât ei să poată extinde finanţarea respectivă în mod capilar la nivelul jucătorilor din zona de farming.

    ♦ Nu poţi să te duci la fiecare fermier, şi atunci îl finanţezi pe traderul de inputuri, ca el să se ducă acolo.

    ♦ Sunt traderi de inputuri în piaţă care au ridicat sindicalizări care nu sunt mici din perspectiva volumului.

     

    Cristian Sporiş, vicepreşedinte corporate, Raiffeisen Bank

    ♦ Pentru o companie, într-o piaţă de capital dezvoltată, în momentul în care eşti cash rich, acţionarul te trimite puţin acasă să te răcoreşti pentru că înseamnă că nu ai planuri de dezvoltare. Ca CEO nu ai voie să fii cash rich, trebuie să fii în căutare de finanţare pentru că asta înseamnă că ai planuri de dezvoltare. Noi când vedem companii care sunt cash rich şi plătesc dividende acţionarilor, întrebarea se pune dacă nu au planuri.

    ♦ Este un foarte bun loc de creştere. De la 12%, de ce nu se poate duce spre 24%. Diferenţa fundamentală faţă de precedenta perioadă era că atunci sistemul privat era supraîndatorat şi cumva a trebuit să intre într-un proces, dar de data aceasta dezechilibrele sunt în partea statului, ceea ce înseamnă că sectorul privat poate creşte şi poate creşte mult.

    ♦ Dacă ne uităm în orice jurisdicţie, fie că e UE, fie că e SUA, observăm  că firmele se polarizează. Ne putem uita şi în Europa, dacă ne uităm la cei din industria de lux din Europa sunt destul de mari comparativ cu altele. Nu trebuie ca economia să umple acest gol, ci trebuie să existe dorinţa, ambiţia de a deveni mai mare. Compania care este mică are la îndemână băncile şi nu doar băncile, odată cu PNRR sunt şi fondurile de private equity, care abia aşteaptă să vină cu capital pentru a prelua firmele.

     

    Adina Călin, director Direcţia Produse şi Servicii Bancare, CEC Bank

    ♦ Am accelerat digitalizarea în zona de creditare retail, începând cu a doua parte din 2023.

    ♦ În medie, în 2024, durata medie a procesului de aprobare a unui credit a fost redusă la doar 30 de minute.

    ♦ Dacă ne uităm la inflaţie, anul trecut aceasta a scăzut. Vorbim de la 16% la 5%, ceea ce a dus la o creştere semnificativă în zona de consum, în partea de achiziţii făcute de persoanele fizice.

    ♦ Vedem că acest trend, chiar dacă este ceva mai temperat anul acesta, continuă. Probabil că vom vedea această tendinţă până în momentul în care cifrele macroeconomice vor corecta creşterile.

    ♦ n general, creditele de consum se acordă pentru nevoi personale nenominalizate.

    ♦ De cele mai multe ori, vorbim despre achiziţii – fie că este vorba de maşini noi, de anumite îmbunătăţiri în locuinţă, sau chiar de vacanţe. În niciun caz nu aş spune că aceste credite sunt destinate susţinerii cheltuielilor zilnice de subzistenţă.

     

    Dan Niculae, managing director, Imobiliare.ro Finance

    ♦ Vedem şi anul acesta o creştere a preţurilor la locuinţe de aproximativ 15% la nivel naţional.

    ♦ Pe alocuri, dacă măsurăm vechi versus nou, pe segmentul nou creşterea este mai mare din cauza scăderii ofertei.

    ♦ Vedem un minus de 8% la nivel naţional în ofertă, adică în numărul de locuinţe disponibile la vânzare.

    ♦ Dacă ne uităm la oraşele mari, Bucureşti, de exemplu, scăderea e dublă – undeva la minus 15-16%.

    ♦ Suntem în al cincilea an consecutiv în care oferta scade. Este o consecinţă sigură a politicilor administrative din marile oraşe.

    ♦ Bucureştiul, de exemplu, este unul dintre oraşele care contribuie cu aproape jumătate din oferta de locuinţe din România din marile oraşe.

    ♦ Pot să spun că aceleaşi trenduri care s-au văzut în ultimii ani continuă şi astăzi. Probabil că nu se vor modifica până când politicile administrative nu se vor schimba.

    ♦ Şi la nivel de tranzacţii suntem undeva la minus 9% anul acesta faţă de anul precedent.

     

    Mihai Cismaşiu-Buda, principal, data & services, Mastercard – România, Croaţia, Israel

    ♦ În România încă există loc de creştere. Câştigăm teren împotriva cash-ului şi pe tehnologiile noi.

    ♦ Când înveţi pe cineva să folosească un card, există un anumit drum pe care îl parcurge. Începi cu alimente, continui cu benzină, apoi te duci la farmacii.

    ♦ În proporţie de 70-80%, este cam acelaşi drum. Noi încercăm să creăm acel drum pentru toţi clienţii noştri din piaţă, indiferent de banca la care ai cardul.

    ♦ Avem un proiect destul de important cu municipiul Timişoara, în care încercăm să aducem un mic avânt în turism. Nu aducem destui oameni, deşi avem ce arăta.

    ♦ Ne uităm la turism ca la un business. Este, în esenţă, un business.

    ♦ Şi ne uităm la destinaţie – fie că este un municipiu, fie că e ţara cu totul – ca la o companie. Şi atunci, compania aia trebuie să-şi dezvolte nişte produse pe care să le vândă. Şi are două lucruri de făcut: să dezvolte produsul şi să-şi găsească clienţii.

    ♦ Suntem o companie de tehnologie orientată spre susţinerea creşterii economice. Nu ne dorim ca această creştere să rămână plafonată.

    ♦ Ne îngrijorează atunci când observăm că mulţi dintre clienţii care utilizează cardurile noastre fac doar tranzacţii interne sau că sunt clienţi Mastercard din afară care vin în România.

    ♦ Încercăm să impulsionăm acele tranzacţii care deja se întâmplă şi să le scoatem din zona de cash – potenţial evaziune fiscală.

    ♦ Nu spun că orice tranzacţie cash e problematică, sunt tranzacţii cash care trebuie făcute, dar preferăm să încercăm să le aducem în partea electronică, pentru că acolo se vede dacă se plăteşte acciză, se plăteşte TVA etc.

     

    Ştefan Toderiţă, head of sales, Mastercard 

    ♦ În 2023 am avut o presiune inflaţionistă şi a crescut tichetul mediu pe groceries, dar în 2024 am văzut o scădere acolo şi creştere pe travel, cazări.

    ♦ Românii sunt tot mai interesaţi de zona de experienţe. Nu mai sunt aşa interesaţi de a umple cărucioarele la retaileri, ci de cum pot amenaja o casă nouă, de a călători.

    ♦ Trendurile din banking şi mai ales din retail arată că digitalizarea schimbă aşteptările clienţilor, mai ales la Gen Z. Ei compară serviciile unei bănci cu experienţa pe care o au cu Netflix, eMag, Glovo.

    ♦ Intre cele două tururi de alegeri am văzut o încetinire a cheltuielilor pe toate industriile, mai puţin pe cea de groceries, un trend similar cu cel din pandemie.

    ♦ În zona de retail banking, pariem pe digital first, asistat sau nu, şi pe hiperpersonalizarea relaţiei cu băncile.

     

    Lucian Daia, CTO, Zitec 

    ♦ Avem fintech-uri ca Revolut, care în România a avut succes mulţumită conjuncturii, dar şi livrări foarte bune, dar sunt alte exemple la nivel global care aş zice că sunt şi mai relevante, precum NuBank din America Latină. Acesta e un model care a funcţionat, dar sunt şi alte modele care funcţionează la fel de bine, pentru că nu foarte multe fintech-uri ajung să aibă profit, deşi au destul de mult succes în a achiziţiona clienţi, dar nu înseamnă neapărat că sunt bănci profitabile sau bănci de succes. Ele fac foarte multe investiţii în tehnologie şi ne-ar plăcea ca mai multe companii să investească în felul acesta, dar ce vedem din partea multor bănci sunt două noi modele.

    ♦ Unul dintre ele, pe care l-am văzut cel mai mult în Singapore, dar începe să fie şi în România, de exemplu, prin George, este cel de digital bank. Îţi creezi în interiorul băncii tale, un corp complet digital care serveşte clienţii. Şi ce au observat băncile din Singapore este că costul de servire prin canale digitale este cu 20 de puncte procentuale mai mic din punct de vedere al cost income, revenue per client este de două ori mai mare şi profitabilitate este cam tot de două ori mai mare per client. Şi asta înseamnă că şi-au găsit un model prin care reuşesc să servească digital toţi clienţii.

     

    Antoaneta Curteanu, preşedinte, Alpha Bank România

    ♦ Românii încep să economisească mult mai inteligent, încep să investească şi în fonduri mutuale. Are UniCredit acest sistem de 14 tipuri de fonduri care a crescut spectaculos de la un an de la lansare.

    ♦ Pe lângă salarii, persoanele fizice au şi alte venituri pe care băncile le iau în considerare la calculul gradului maxim de îndatorare şi găsim soluţii astfel încât să aprobăm scheme mai la limită, atât timp cât avem îndatorarea pe familie conform reglementărilor BNR.

    ♦ Creditul de consum a crescut foarte mult şi mult mai rapid datorită procesului mai agil. În UniCredit, de exemplu, avem consumer finance care finanţează clienţii fără hârtie, doar cu semnătură digitală, proces pe care l-am pus deja şi în Alpha Bank.

    ♦ Orice tranzacţie are în dosar o evaluare şi orice evaluare are parrametri foarte clari conform unor reguli. Ne uităm  foarte atent la gradul de neperformante. În ultimul raport de stabilitate al BNR era 3,32%, deci o creştere foarte mică faţă de anul trecut, deci nu vedem nici o îngrijorare.

     

    Mădălina Teodorescu, vicepreşedinte retail, BRD 

    ♦ Există o stabilitate a creşterii portofoliului de clienţi activi de retail, o rată de 3,5-3,7% pe an. Anul trecut a crescut mult portofoliul de active al clienţilor, 

    cu 25%. Un rol important l-au avut titlurile de stat şi fondurile de investiţii.

    ♦ Am văzut o creştere de peste 40% a cererii de credite ipotecare în prima parte a anului şi cred că acum vom vedea o temperare. 

    ♦ Ne aşteptăm şi la o temperare a costurilor plătite de stat pentru Fidelis. Este o diferenţă de 150 basis points faţă de dobânzile la depozite, o diferenţă foarte mare. Veniturile din depozite sunt impozitate, iar cele din Fidelis nu.

    ♦ Este esenţial pentru bănci să aibă un portofolu de produse diversificat pentru a oferi clientului ce vrea, depozite, titluri de stat, fonduri de investiţii. Important e ca produsele să nu intre în concurenţă unele cu altele.

     

    Robert Anghel, director general adjunct Business Salt Bank

    ♦ Avem jumătate de milion de clienţi. Neobank nu înseamnă că nu ai nevoie de asistenţă umană.  Combinaţia de tehnologie şi factor uman ne-a adus succes.

    ♦ 3 minute şi 40 de secunde a durat pentru ca un client să ia un credit. În medie cam 3 minute durează şi procesul de onboarding. Deci în 10 minute poţi deveni client Salt şi să primeşti şi credit.

    ♦ Tehnologia te ajută să fii scalabil ca model de business şi să reduci costurile de operare, ceea ce îţi permite să ai o ofertă competitivă.

    ♦ În aprilie am dat drumul la tranzacţionarea de fonduri mutuale şi în vară dăm drumul la componenta de tranzacţionare pe acţiuni şi ETF.

    ♦ Vrem să creştem în continuare. Lansăm produsele de investiţii, dar şi alte funcţionalităţi. Investim mult în feature-urile de siguranţă.

     

    Cristian Mustaţă, director executiv adjunct, Distribuţie Retail, BCR/George

    ♦ Eu cred că sisemul bancar e mai sus de 6 – 7 în ceea ce priveşte digitalizarea. Noi în cadrul grupului Erste, în urmă cu cinci ani, când începeam să înaintăm cu funcţionalităţi în George şi cu produse digitale, în Cehia şi Austria se vorbea despre versiunea web a aplicaţiei de internet banking. Noi vorbeam de 90% utilizatori pe mobil şi cei din grup nu înţelegeau cum adică. În prezent există un benchmark făcut la nivelul întregii Europe cu privire la care e rata de vânzări digitale – produse 100% digitale în rândul băncilor şi neobăncilor – şi România e imediat după UK.

    ♦ Aş spune că noi în sistemul bancar suntem foarte avansaţi nu doar din perspectiva accesului la digital banking ci şi din perspectiva nivelului de experienţă. Ce ar trebui să învăţăm de la Revolut e cum au creat valoare adăugată în jurul produsului pe care îl aveau şi cum au reuşit să facă achiziţia digitală. Cred că băncile din România, tradiţionale şi chiar şi neobănci, trebuie să învăţăm mai bine cum să facem achiziţia de client şi valoarea adăugată în mediul digital. O facem bine în mediul tradiţional, prin accesul la clienţi cu salariu, dar clienţii noi, care vor doar digital deşi suntem prezenţi cu toţii acolo trebuie să investim mai mult în această zonă.

     

    Codruţa Furtună, director vânzări şi distribuţie, Allianz-Ţiriac Asigurări

    ♦ Este interesant de ştiut sau văzut o perspectivă asupra sistemului financiar şi anume că băncile au o complexitate joasă şi o frecvenţă înaltă, însemnând că clienţii au foarte multe interacţiuni cu băncile spre deosebire de noi, în asigurări, frecvenţa interacţiunilor este joasă, iar complexitatea este înaltă. Combinaţia aceasta de complexitate cu interacţiune aduc valoare pentru amândoi.

    ♦ Noi facem protecţie, însemnând că pentru orice fel de client, care în momentul acesta nu are niciun fel de disponibilităţi, în primul rând ar trebui să aibă o asigurare pentru că în cazul unui eveniment nu are cum să-şi susţină o eventuală cheltuială.

    ♦ Asigurarea îţi dă şansa, ca în cazul unui eveniment, chiar dacă ai disponibilităţi să ţi le foloseşti pentru studii, dezvoltare personală, călătorii, copii şi nu să-ţi foloseşti economiile pentru evenimente cu severitate înaltă.

    ♦ Noi în România avem un cost per capita de 30 euro în zona de asigurări de viaţă. În Franţa este 1.000 euro per capita.

    ♦ Eu mi-aş dori foarte tare ca băncile să vrea să-mi ia cât mai mulţi bani din buzunar. Suntem la 5% din volumul de business.

     

    Costi Stratnic, vicepreşedinte al Directoratului, Omniasig

    ♦ Pe de o parte, bancassurance-ul, din perspectiva băncii, are două alternative, ideea de a avea un produs de asigurare digital, facil în ecosistemul băncii, ca pe raft, de unde clientul să-l cumpere. Este o piaţă aici şi începem să vedem clienţi care achiziţionează singuri produse de tip travel, accidente, locuinţe din aplicaţia bancară, dar apoi vine cu adevărat bancassurance-ul care cred eu că va putea să crească nivelul de acoperire cu asigurări non-life în România, acela când este parte din strategia băncii.

    ♦ Noi avem norocul unui partener care face lucrul acesta. Suntem în momentul acesta cu 7 produse  digitale în aplicaţia George. Funcţionează modelul acesta pentru că în continuare nevoia de asistare în achiziţia unui produs de asigurare există.

    ♦ Atunci când vorbim de asigurare în continuare se simte nevoia de un consultant care să îţi sprijine decizia. Bancherul, din perspectiva noastră, este o voce foaret puternică, solidă şi vom vedea evoluţii interesante.

     

    Dan Sandu, director general, Banca de Investiţii şi Dezvoltare a României 

    ♦ BID este o bancă specială, pe o legislaţie specială. Nu atragem resurse, doar finanţăm şi garantăm. Suntem aproape de a lansa activitatea.

    ♦ Dăm băncilor limite de garantare pe care le pot folosi în noi finanţări pentru IMM-uri. Le reducem costurile de capital practic. Este o garanţie de portofoliu pentru instituţii financiare, pentru finanţări noi. Vrem să sprijinim investiţiile IMM-urilor. Lucrăm şi la garanţii dedicate, pentru anumite sectoare specializate.

    ♦ BID are un capital de 3 miliarde lei acum. Suntem în discuţii cu IFC pentru noi finanţări .

    ♦ Am identificat peste 20 de proiecte de apă şi canal lansate de administraţiile locale sau companii aflate în subordinea autorităţilor locale şi care au nevoie de componenta de cofinanţare. Noi putem garanta acea parte de cofinanţare pentru administraţia locală. 

    ♦ Ne uităm la zona de defence, de care nu se ocupă nimeni acum, dar lucrurile se vor schimba dramatic şi vrem să fim pregătiţi.

    ♦ Anul acesta  limita de garantare pentru bănci este de 1,8 miliarde lei, iar anul viitor de 3 miliarde lei. Pentru a ajunge la circa 8 miliarde lei în primii 3 ani.

    ♦ Vrem să mobilizăm capitalul privat, pe lângă ce facem noi. Nu avem voie să concurăm cu băncile comerciale, ci să le ajutăm. Să depăşim disfuncţionalităţile. Un client se duce întâi la banca lui.   

     

  • Nu suntem într-o criză economică sau criză financiară, doar contextul este dificil, există o decuplare între sistemul bancar şi economie, sectorul privat trebuie să iasă din umbra fricii şi să înceapă să investească

    ♦ Relaţia între stat şi bănci s-a consolidat foarte mult pe parcursul ultimilor ani ♦ Piaţa trebuie să se dezvolte mai mult ♦ Toate băncile, chiar dacă au avut volatilitate şi instabilitate, şi-au menţinut apetitul de creditare

    Există o decuplare între sistemul bancar şi economie, iar zona bancară are niveluri bune de lichiditate şi capitalizare, în mare parte fiind datorată şi politicilor prudente ale BNR. Totuşi, această lichiditate şi capitalizare care a acţionat ca un puternic pilon al stabilităţii trebuie să înceapă să se verse în economie, iar companiile trebuie să îşi înceapă ciclul de investiţii. Nu suntem într-o criză ecocomică sau criză financiară, dar lucrurile sunt într-un context dificil, mai ales la nivel internaţional. Indiferent de ce planuri vor exista cu noul guvern, băncile şi-au creat scenarii şi sunt pregătite, acum sectorul privat trebuie să iasă din umbra fricii şi să calce puternic înainte pentru a profita de moment pentru că investiţiile şi poziţionarea de azi vor crea cadrul de creştere pentru următorii 10-15 ani. Acestea au fost doar câteva din concluziile desprinse în urma discuţiilor care au avut loc între cei mai importanţi actori ai pieţei bancare, în prima zi a conferinţei ZF Bankers Summit 2025. „Este clar o decuplare între sistemul bancar şi economie. Vedem niveluri bune de lichiditate şi capitalizare. Nivelul de capitalizare totuşi este datorat în parte şi politicilor prudente ale Băncii Naţionale şi recomandările pe care Bana Naţională le face în aceste vremuri incerte pentru a reţine o parte din profituri pentru a avea rezerve în cazul materializării unui şoc”, a spus Matei Kubinschi, director adjunct, Direcţia de Stabilitate Financiară, BNR.

    El a precizat că toate băncile au urmat recomandarea de a păstra 50% din profitul realizat anul trecut, consolidând astfel baza de capital. În paralel, profitabilitatea sectorului bancar se menţine la un nivel ridicat, în pofida unei uşoare deteriorări a raportului cost/venit, influenţat de creşterea cheltuielilor cu personalul şi de noua taxă pe cifra de afaceri, care a adăugat aproximativ 1,3 mld. de lei la costurile administrative.

    Pe partea de creditare, semnalele sunt favorabile, însă cheia rămâne activarea mediului privat. Cristian Sporiş, vicepreşedinte pe zona corporate în cadrul Raiffeisen Bank, a subliniat că, deşi investiţiile publice au dominat în ultimii ani, a sosit momentul ca sectorul privat să revină în prim-plan.

    „Băncile sunt foarte lichide, au capitaluri consistente, mult peste cerinţele minime. Există apetit pentru creditare, există instrumente de sprijin, inclusiv Banca de Investiţii şi Dezvoltare care poate oferi garanţii. Este un moment bun pentru ca firmele private să înceapă proiecte de investiţii. Următorul ciclu economic se va întinde probabil până în 2040, iar cine se poziţionează acum are şansa să beneficieze de un deceniu de creştere solidă”, a declarat Sporiş.

    La rândul său, Bogdan Cernescu, managing director şi head of corporate banking în cadrul BCR, a arătat că există deja un nucleu de companii româneşti cu rulaje solide care s-au obişnuit să acceseze atât finanţare bancară, cât şi fonduri nerambursabile.

    „Sunt până la 700 de companii în România cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Acestea investesc constant, au experienţă în gestionarea proiectelor complexe şi continuă să se extindă. Vedem interes în continuare, iar rolul nostru este să le sprijinim în aceste planuri de dezvoltare”, a spus Bogdan Cernescu.

     

    Ömer Tetik, CEO, Banca Transilvania

    ♦ Dobânzile sunt mari, dar sunt şi foarte multe dezechilibre. Băncile, competitorii noştri, noi, dăm credite imobiliare pe termen de 20-25 de ani, la dobânzi de 4,7%, 4,8%, 4,9%, titlurile de stat sunt la 7,5%, depozitele sunt la 5,5%. Cumva, tot ce ai învăţat în şcoli de banking sau economie sau management se întâmplă exact invers.

    ♦ La un produs de credit ipotecar nu este doar produsul în sine, este un pachet care include şi bancassurance, cont curent, cardurile, deci este un produs profitabil chiar cu dobânzile atât de scăzute. Nimeni nu pierde bani neaparat. Cred că încă o perioadă vom vedea dobânzile la nivelul actual până vom avea acest plan guvernamental, credibil, echilibrat care ne va arăta unde merge toată economia României.

    ♦ Procentul, cota de piaţă, nu este neaparat un indicator. Nu este dorinţa noastr ⁠ de a ajunge la 30% din piaţ⁠ă. Noi vrem să creştem alături de economie, profitabili. Dacă ne uităm  la istoricul nostru din ultimii 10-12 ani a fost o achiziţie, un an sau doi de creştere organică, apoi din nou apare o oportunitate. Suntem interesaţi în continuare şi nu ne uităm  doar la bănci, dar şi la portofolii, firme de leasing, cum am făcut şi în zona de Pilonul II de pensii.

    ♦ Cât timp avem posibilitatea de a creşte într-un segment din sectorul financiar suntem interesaţi în continuare. Focusul nostru va fi mai mult să asigurăm  rezultatele dorite. Avem încă o tranzacţie spre închidere, o preluare în Moldova cu Microinvest. Devenim cel mai mare finanţator al IMM-urilor şi companiilor medii din Moldova. De câţiva ani plătim şi dividende şi în Moldova.

     

    Mihaela Bîtu, CEO, ING Bank România

    ♦ România are un grad de bancarizare încă redus. Încă e mult spaţiu. Avem un grad de 65%, iar Polonia e peste 90%. Putem avea un plus de clienţi, chiar dacă populaţia nu creşte.

    ♦ Creştere economică vom avea, chiar dacă anul acesta va fi dificil. Cred în perspectivele României pe termen lung, avem multe ancore de dezvoltare durabilă. Generaţia tânără este mai înclinată spre antreprenoriat şi cred că vom vedea un val de antreprenori în viitorul apropiat. Am depăşit deja nişte ţări la care ne uitam ca modele, deci trebuie să fim optimişti.

    ♦ Tensiunile monetare din perioada electorală erau de aşteptat, având în vedere rezultatul  surprinzător de la primul tur. În perioade de incertituine, oamenii au tendinţa de a se duce spre o zonă de siguranţă şi schimbă bani în euro. Dar nu am văzut retrageri de numerar. Iar acum situaţia este stabilă.

    ♦ Suntem  într-o zonă de echilibru pe curs. Şi dobânzile de asemenea vor fi stabile, cu potenţial de scădere spre finele anului.  Dacă nu apar evenimente sensibile, cum ar fi scăderea ratingului de ţară, dar nu cred că vom vedea asta.

    ♦ Sectorul bancar e sănătos şi rezilient. Piaţa este în creştere, ceva mai temperat faţă de 2024, mai ales pe depozite. Creditarea este în parametri buni. Vedem la persoanele juridice o oarecare expectativă, dar sperăm că pe măsură ce situaţia politică se va aşeza să vedem o revigorare. Iar pe persoane fizice vedem o componentă mare de refinanţări, între bănci, dar şi în cadrul aceleiaşi bănci.

     

    Dana Dima (Demetrian), vicepreşedinte, BCR

    ♦ În Banca Comercială Română de câţiva ani buni construim produse şi oferte care să susţină un alt fel de business,  un business sănătos, stabil, pe produse standard ale băncii.

    ♦ Pe  programul guvernamental Noua Casă  vorbim de un portofoliu de aproape 70% credite standard.  

    ♦ Digitalizarea şi modelul în care putem prezenta oferte personalizate a ajutat foarte mult în susţinea programelor şi produselor standard ale băncilor. 

    ♦ Overall suntem într-un sistem rezilient,  cifrele susţin acest lucru: am înregistrat creşteri  substanţiale pe persoane fizice, 40%, pe consum peste 14%.

    ♦ Predictibilitatea, creditele în lei şi educaţia financiară sunt fundamentele principale pentru care astăzi vorbim de un sistem bancar rezilient.

    ♦ Avem peste 93% produse digitale vândute end-to-end pe toate produsele de retail, din totalul produselor vândute.

    ♦ Accelerăm pe zona de micro şi suntem undeva la 60% din totalul produselor vândute în zona digitală. Zona digitală rezolvă problema legată de eficienţă.

     

    Zdenek Romanek, CEO, Raiffeisen Bank România

    ♦ Noi urmăm strategia pe care o numim „banking one-on-one” – adică încercăm să folosim expertiza noastră financiară şi cele mai noi tehnologii pentru a-i ajuta pe clienţii noştri să-şi construiască un plan financiar şi să-l urmeze pas cu pas.

    ♦ Practic, tema principală este cum putem ajuta într-un mod sistematic fiecare client să-şi construiască un plan bancar sau financiar individual, de aceea o numim „banking one-on-one”, şi să îi ajutăm să-l urmeze într-un mod sistematic, simplu. Pe de o parte, creştem ca furnizori de consultanţă financiară, oferind clienţilor soluţii sistematice pe toate aceste direcţii.

    ♦ Este diferit pentru persoane fizice, IMM-uri sau companii mari, dar tema rămâne aceeaşi: construieşte un plan financiar şi urmează-l sistematic. Pe de altă parte, creşte şi numărul de clienţi care vin către noi, iar dacă ne uităm la ultimii ani, inclusiv anul acesta, creştem foarte bine. Credem cu tărie că acest concept „banking one-on-one” ne ajută să atragem tot mai mulţi clienţi.

    ♦ Dacă analizăm piaţa şi situaţiile clienţilor, statistica este similară în majoritatea pieţelor: cam 20% dintre clienţi persoane fizice au, la un moment dat, o nevoie clară de creditare — pentru locuinţă, renovări sau alte situaţii de viaţă. Dar 80% nu au astfel de nevoi imediate, însă tot au nevoi financiare de rezolvat. De aceea, când vorbesc despre consultanţă financiară, mă refer la o imagine completă a nevoilor sistematice ale clienţilor.

     

    Alessio Cioni, CEO, Intesa Sanpaolo Bank România

    ♦ Dacă ar fi să caracterizez evoluţia pentru sectorul bancar în 2025 aş vrea să folosesc cuvântul transformare. Are loc o serie de consolidări, au loc 3 fuziuni, deci sistemul chiar se consolidează, iar acest lucru va îmbunătăţi eficienţa sistemului. Pe partea cealaltă aş vrea să menţionez evoluţia tehnologică. Suntem în fruntea unei revoluţii tehnologice.

    ♦ Văd o piaţă care trebuie să se dezvolte mai mult. Dacă ne uităm la creditarea din PIB este cea mai mică din Europa. Multe economii vestice au acest procent mult mai mare

    ♦ Credem că pe piaţă este o cerere mare pentru consultanţă financiară. Când vine vorba de decizii importante precum investiţii, cumpărarea unei case, vedem că oamenii încă caută ajutor. Acest lucru ar explica succesul brokerilor. Sunt multe companii de brokeraj care înlocuiesc rolul băncilor pentru că se duc la oameni şi oferă consultanţă şi îndrumări. Aici este o zonă în care trebuie să acţionăm.

    ♦ Ne uităm la câteva bănci, dar suntem curioşi în legătură cu Salt Bank pentru că au avut o creştere foarte mare a clienţilor în 6-7 luni. Este primul cloud activ şi ne uitam şi la tehnologie.

     

    Matei Kubinschi, director adjunct, Direcţia de Stabilitate Financiară, Banca Naţională a României (BNR)

    ♦ Conform datelor noastre nu suntem într-o criză economică, criză financiară,  dar lucrurile sunt într-un context dificil, mai ales la nivel internaţional. Avem o incertitudine istorică datorată de crizele geopolitice suprapuse peste care mai nou în acest an a venit schimbarea de paradigmă a administraţiei americane, care deja produce efecte directe, dar şi indirecte prin creşterea incertitudinii politice.

    ♦ În scenariul pe care l-a construit banca creşterea economică se va reduce între 0,17% şi 0,26% şi din această scădere, două treimi este reprezentat de canalul indirect. Scăderea cererii partenerilor noştri, Germania, Franţa, Italia, şi noi pe partea de bunuri intermediere pe care le livrăm noi, va fi un impact.

    ♦ Pe sectorul companiilor nefinanciare se materializează o oarecare deteriorare. Avem o creştere de la 3,6%,la 4,4%, cu precădere pe zona IMM. Vedem o anumită deteriorare pe portofoliul de credite garantate cu garanţii de stat, IMM Invest, care în perioada scurtă de la expirarea facilităţilor pe care le-a acordat programul de a amâna plăţile de dobânzi, vedem că rata NPL a accelerat destul de repede şi a depăşit media sectorului, în timp ce pe partea populaţiei nu vedem o materializare a riscului, ba chiar NPL se menţine sub nivelul de 3%. Avem o rată mai crescută a creditelor neperformante pe componenta de consum de 5,2% şi o rată foarte scăzută şi stabilă pe componenta de credite ipotecare care este 1,6%.

     

    Mustafa Tiftikcioglu, CEO, Garanti BBVA România 

    ♦ Clienţii  sunt mai conservatori, atât pe zona de retail, cât şi de companii.  Următorul pas este formarea guvernului. Vedem că o parte din tensiunea din piaţă s-a disipat după alegeri. 

    ♦ Cred că atât companiile, cât şi persoanele fizice vor deveni mai încrezătoare şi vom vedea o creştere a cererii de creditare. Iar sectorul bancar este pregătit să finanţeze următoarele etape de dezvoltare şi investiţii.

    ♦ Ne concentrăm creşterea organică. Dacă ne uităm la ultimii 3 ani, creşterea pieţei a fost 37%, iar a noastră de 45%. Am fost una dintre cele mai dinamice bănci din piaţă.  Am investit 50 mil euro pentru infrastructura digitală. Sperăm că anul viitor, atât din punct de vedere al apetitului pentru creştere, cât şi din punct de vedere al infrastructurii digitale, vom fi într-o formă mai scalabilă şi mai bună.

    ♦ Este o provocare să ai o cotă de 2%. Având în vedere atât reglementările, cât şi cerinţele legate de concurenţă, dimensiunea este foarte importantă, fie că vorbim de raportul costuri/venituri sau de eficienţă. Cu siguranţă trebuie să creştem. 

    ♦ Consolidarea va continua pe piaţă. Cred că atât băncile mari vor rămâne pe piaţă, cât şi unele bănci medii sau mici, care găsesc nişele potrivite. Incluziunea financiară este un element pe care se mai poate lucra în România, dar trebuie să vedem şi cum creştem apetitul de investiţii al companiilor medii şi mari. Să creştem şi segmentul de jos şi cel de sus al pieţei.

     

    Samir Karia, CEO, Citi România

    ♦ Dacă analizăm digitalizarea României, se vede clar că ţara încearcă să recupereze decalajul. Digitalizarea infrastructurii guvernamentale este un subiect de mare interes, atât în sectorul privat, cât şi în cel public. De exemplu, aproape 100% dintre clienţii noştri sunt conectaţi la Citi Direct – online banking. Nu avem aproape deloc procese manuale în intermedierea tranzacţiilor. Acest tip de digitalizare, aplicat şi în domeniul public, ar crea oportunităţi reale.

    ♦ Dacă se va implementa corect, digitalizarea aduce scalabilitate, eficienţă şi posibilitatea de a accelera foarte rapid dezvoltarea. Chiar dacă nu funcţionează încă perfect, cred că există voinţă reală şi guvernul ar trebui să se gândească serios cum poate accelera acest proces.

    ♦ Cred, de asemenea, că domeniul energiei regenerabile, deşi există discuţii că ar putea încetini din cauza contextului politic internaţional, este unul în care Europa va continua să investească. Ţări ca Cehia, Polonia şi statele nordice sunt deja mult înainte. România are de recuperat, iar acest domeniu este o zonă clară de creştere pentru sectorul bancar.

    ♦ Această dezvoltare va avea un efect de propagare către clasa de mijloc, care va creşte şi va avea nevoie, la rândul ei, de servicii bancare şi de intermediere financiară. Aşadar, în contextul unei bancabilităţi de 65%, există foarte multe oportunităţi. Spaţiul fiscal este sub presiune – ştim cu toţii că este o zonă dificilă. Dar acest lucru creează atât riscuri, cât şi oportunităţi. E nevoie de voinţă din partea partenerilor guvernamentali pentru a găsi soluţii.

     

     

  • Dana Dima (Demetrian), vicepreşedinte BCR: Predictibilitatea, orientarea către creditele în lei şi educaţia financiară sunt fundamentele principale pentru care astăzi vorbim de un sistem bancar rezilient

    Sistemul bancar românesc continuă să dovedească o capacitate solidă de adaptare şi stabilitate, consideră Dana Dima (Demetrian) , vicepreşedinte, BCR.

    „Suntem într-un sistem rezilient, cifrele susţin acest lucru. Am înregistrat creşteri substanţiale pe persoane fizice, de 40%, pe consum şi peste 14%, pe creditele imobiliare standard vin cu o componentă, într-adevăr, de producţie nouă, dar vin şi cu o componentă de reaşezare a bugetelor clienţilor prin reducerea de costuri, prin fixarea dobânzii. Noi vorbim astăzi de un portofoliu de 83% produse care au dobândă fixă din cele oferite de bancă, ceea ce contează foarte mult. În concluzie, predictibilitatea, creditele în lei şi educaţia financiară cred că sunt fundamentele principale pentru care astăzi vorbim de un sistem bancar rezilient.”, a spus Dana Dima în cadrul ZF Bankers Summit  2025, ziua 1

    Ce a mai declarat Dana Dima: 

    ♦ Sistemul bancar este deschis pentru business, suntem pregătiţi pentru acest business. Suntem pregătiţi pentru un business sănătos,  ceea ce facem în ultimii ani şi cred că cifrele vorbesc de la sine, apropo de portofoliu de default.

    ♦ Pe zona de retail, dar şi în zona de micro-întreprinderi spun că suntem rezilienţi pentru că am învăţat foarte multe în ultima perioadă, în ultimii ani.  Cred că, într-adevăr, şi crizele şi pandemia şi războiul şi inflaţia ne-au învăţat să fim prudenţi.

    ♦ Dar cel mai important lucru pe care-l văd este că şi clienţii au devenit prudenţi şi clienţii încearcă să găsească soluţii fundamentate.  Într-o piaţă competitivă este normal să fie aşa.  Este important să îţi alegi o soluţie personalizată pentru nevoia ta.

    ♦ În Banca Comercială Română de câţiva ani buni construim produse şi oferte care să susţină un alt fel de business,  un business sănătos, stabil, pe produse standard ale băncii. Deşi am fost şi suntem lideri de piaţă în programul Prima Casă,  programul guvernamental Noua Casă, astăzi vorbim de un portofoliu de aproape 70% credite standard.  Cred că digitalizarea, modelul în care putem prezenta oferte personalizate a ajutat foarte mult în susţinea programelor şi produselor standard ale băncilor. 

    ♦ La MMI Invest, în care într-adevăr se pot observa volatilităţi, depinde de fiecare companie, de stabilitatea financiară şi de educaţia financiară a fiecarei companii,  am venit cu un produs special care compensează efortul de cost al clienţilor respectiv, similar cu MMI Invest,  un produs pentru micro-întreprinderi care poate ajuta foarte multca o companie mică să poată construi pas cu pas într-un mediu stabil. 

    ♦ Populaţia din mediul rural are nevoie de noi, are nevoie de comunicare, ulterior mergând în direcţia de a avea o relaţie cu o bancă. Vorbesc acum şi din perspectiva persoanelor fizice, dar şi din perspectiva business-urilor, care au nevoie de noi pe zona de consiliere pentru a urma paşii de educaţie financiară, dar şi pentru a-şi dezvolta business-urile locale.

    ♦ Dacă vorbim de bănci care existau în anii ’90 şi bănci care s-au construit după anii ’90, se vede perspectiva foarte clară a celor care au optat pentru achiziţie şi pentru o creştere anorganică şi în cazul celor care au optat pentru o creştere organică. În cazul de faţă, Banca Comercială Română a rămas în top ca o bancă cu vechime. Din perspectiva capitalizării şi modului în care am construit acest business, consier că suntem cea mai eficientă bancă în momentul de faţă – bancă de retail, bancă universală, bancă şi de corporate, nu doar cu o structură corporate sau doar retail.

    ♦ În anii 2013–2014, aveam o cotă de piaţă mai mare, dar în momentul acela achiziţiile nu se întâmplaseră. Am decis să avem o fundaţie solidă din perspectiva digitală şi din perspectiva de acurateţe şi de business sănătos. Şi a fost un moment important. A fost o decizie grea dar iată că astăzi putem să confirmăm rezultatele.

    ♦ Avem peste 93% produse digitale vândute end-to-end pe toate produsele de retail, din totalul produselor vândute. Deja accelerăm pe zona de micro şi suntem undeva la 60% din totalul produselor vândute în zona digitală. Zona digitală rezolvă o problemă – şi anume eficienţa.