BusinessMagazin

Tag: zf 15 ani

  • Radu Timiş, CrisTim în 2009: “Un pas greşit mă poate costa afacerea şi 2.000 de joburi, managerii işi riscă doar bonusul”

    În 2009, la puţin timp după ce a renunţat la trei executivi de top recrutaţi de la A&D Pharma si Rompetrol, Radu Timiş explica într-un interviu acordat ZF cum a ajuns să ia o astfel de decizie: “Eu cunosc cel mai bine businessul pe care îl conduc. Mă gândesc şi la două noaptea la ce decizii trebuie să iau. Un consultant nu este nimic altceva decât un angajat, care riscă să îşi piardă bonusul dacă ia o decizie greşită, pe când eu risc să îmi pierd afacerea şi să afectez în acest fel şi locurile de muncă a 2.000 de oameni”, spunea Radu Timiş, şeful CrisTim.

    La patru ani de atunci, Radu Timiş l-a numit director general al CrisTim pe Gheorghe Pogea (58 de ani), care a fost ministru de finanţe în cabinetul Emil Boc în perioada decembrie 2008-decembrie 2009. Anterior, Pogea a fost consultant în cadrul grupului condus de Radu Timiş.

    Citiţi integral articolul.

  • Reţeta românească din bricolaj: Dedeman Bacău, evaluată la 400 de milioane de euro anul trecut

    Dedeman, compania de bricolaj controlată de fraţii Dragoş Pavăl şi Adrian Pavăl din Bacău, a avut una dintre cele mai mari creşteri în valoare din topul realizat de ZF şi Capital Partners  – 100 cele mai valoroase companii din România –  astfel că de la un nivel de 180 mil. euro la care firma a fost evaluată în 2011, compania a ajuns anul trecut la  402 mil. euro, plus 124%. În 2010, afacerea antreprenorilor băcăuani nu intra în clasamentul realizat de ZF.

    Citiţi în Anuarul TOP 100 cele mai valoroase companii cum a ajuns retailerul român condus de Dragoş Pavăl între cele mai “scumpe” 35 de firme de pe piaţa locală.

    Detalii aici

     

  • PIB-ul a crescut de patru ori în 15 ani: A accelerat, apoi a frânat, iar revenirea este lentă

    Produsul Intern Brut al României era de 37 mld. euro în 1998, iar în 15 ani indicatorul a crescut de aproape patru ori, la 140 mld. euro. Economia a fost pe o pantă ascendentă din 1999 timp de nouă ani consecutiv, oprindu-se brusc în 2009, odată cu propagarea mondială a crizei financiare.

    După un declin de 6,6% în 2009 şi o scădere de 1,1% în 2010, economia a revenit pe creştere. Însă, PIB-ul real nu a reuşit să revină la nivelul anterior crizei, în ciuda împrumutului uriaş de aproape 20 mld. euro contractat de la finanţatorii externi.

    Evoluţia structurii economiei româneşti din ultimii ani indică o economie emergentă ce a trecut printr-o fază de supraîncălzire şi acum se reface, cu un sector al serviciilor încă sub media UE, dar şi o schimbare a structurii dinspre ramurile cu valoare adăugată mică, precum agricultura, spre ramuri cu valoare adăugată mare.