Tag: zacaminte

  • Locul din România unde AURUL CURGE, la propriu, în râuri

    La Almaşu Mare, în vecinătatea fostei mine Haneş, aurul aluvionar din pârâul Turnu va fi exploatat ca pe vremea dacilor, cu şaitrocul şi pătura din lână de oaie!
     
    Aurul din Munţii Apuseni a stârnit de-a lungul vremurilor războaie, a înscăunat regi şi a purtat blesteme. Aurul Apusenilor noştri a scris istorie, o istorie a sângelui şi a suferinţei locuitorilor acestor munţi. Acest metal nativ este uşor de cules din râuri şi e extrem de maleabil: dintr-un gram de aur se poate obţine o foiţă de un metru pătrat!
     
    Există date istorice care dezvăluie faptul că, pe întreaga perioadă a ocupaţiei romane în Dacia, nu mai puţin de 500 tone de aur şi 950 tone de argint au părăsit ţara pentru a consolida economic Imperiul Roman. Pentru mai multă performanţă, romanii au adus în Apuseni coloni de origine traco-iliră, specializaţi în prelucrarea aurului. Minele erau conduse de un funcţionar numit chiar de împărat, denumit Procurator Aurarium, a cărui reşedinţă era în Zlatna.
     
    Mai târziu, ungurii, turcii, austriecii şi ruşii au supt şi ei aurul din zăcămintele noastre. Mulţi  români uită că oraşe pe care astăzi le admiră cu un sentiment de frustrare şi invidie, precum Budapesta, Viena, Roma, Istanbul, Sankt Petersburg şi Moscova, au fost construite, în măsură mai mică sau mai mare, şi cu aur extras din zăcămintele noastre. Exploatarea zăcămintelor de către romani, i-a urmat o pauză de circa 1.000 de ani, după care regii maghiari, urmaţi de imperialii austrieci de origine habsburgică, au reluat jefuirea aurului din Apuseni şi Maramureş. Conform unor documente istorice, într-un interval de doar 64 de ani, austriecii au scos din Transilvania o cantitate de aproape 10 tone de aur.
     
    Zăcămintele aurifere apar sub două forme principale, aurul de filon şi cel aluvionar. Dacii au exploatat, în prima fază, aurul aluvionar, cu ajutorul blănurilor de oaie puse de-a curmezişul râurilor. Miţele de lână ale blănurilor aveau proprietatea de a reţine micile fragmente de aur, mai grele, lăsând să treacă majoritatea celorlalte impurităţi aduse de apă.
     
    Astăzi, majoritatea rezervelor naţionale de aur le regăsim în Cadrilaterul de Aur, o suprafaţă de aproximativ 500 kilomteri pătraţi, încadrată între localităţile Săcărâmb, Căraci, Zlatna şi Baia de Arieş. Maximul de extracţie auriferă din acest perimetru a fost atins în perioada Imperiului Austro-Ungar, în ciuda mijloacelor tehnice rudimentare.
     
    Mineritul de adâncime se practica îndeosebi în raza localităţilor Săcărâmb, Crăciuneşti, Câinel, Ruda-Bran, Căraci, Baia de Criş, Ţebea, Almaşu Mare, Zlatna – Mina Haneş, Roşia Montană, Vulcoi Corabia şi Baia de Arieş. Mineritul se făcea doar prin forţa braţelor, minereurile bogate în aur fiind desprinse cu târnăcoape din măruntaiele muntelui şi încărcate în coşuri de răchită aşezate pe catâri. Minereul era mărunţit în celebrele şteampuri cu apă, trecut prin şaitroc, după care era colectat pe ţesături din lână sau blănuri de oaie, ca pe vremea dacilor.
     
    Exploatarea industrializată a ceea ce mai rămas din rezervele de aur ale Apusenilor a luat proporţii în perioada regimului comunist. A urmat decăderea post-decembristă a industriei extractive şi prelucrătoare de minereuri din România. Apoi a urmat o nouă încercare de scormonire după aur, eşuată lamentabil, a unei companii canadiene, la Roşia Montană. În zonă, locuitorii au rămas fredonând a pagubă vechea cântare: ”munţii noştri aur poartă, noi cerşim din poartă-n poartă”.

    *În Apuseni, aurul se adună din nou cu şaitrocul şi cu blana de oaie

    Aurul, una dintre cele mai valoroase resurse naturale, curge, la propriu, în râurile din Alba. Spre deosebire de aurul din inima muntelui, cel aluvionar poate fi extras mai uşor, fără cianuri şi fără tehnologii scumpe, dar se găseşte în cantităţi mai mici. De mai bine de 24 de ani România nu a mai exploatat organizat aurul aluvionar. După 1989, în urma privatizării balastierelor, dar şi în lipsa unor reglementări din partea statului, aurul nu a mai fost sortat de nisip şi de pietriş şi a ajuns, în cele din urmă, în materiale de construcţii, în drumuri şi autostrăzi.

    Ioan Cătălina, din satul Stănija, judeţul Hunedoara fost primul căutător autorizat de metal preţios, din România post-revoluţionară. În anul 2005, a obţinut de la Agenţia de Resurse Minerale un permis de exploatare a aurului din aluviuni. Luând exemplul confratelui din Hunedoara, doi întreprinzători privaţi din Zlatna – unul din Trîmpoiele şi altul din Pirita – au obţinut luna aceasta avizul de la Agenţia pentru Protecţia Mediului pentru exploatarea aurului aluvionar de pe cursul pârâului Turnu din Almaşu Mare, din imediata vecinătate a fostei mine de aur de la Haneş. Potrivit avizelor APM Alba, SC Turnu Explorer din Pirita – Zlatna şi SC Aqua Rus Center Trâmpoiele vor exploata aurul aluvionar din pârâul Turnu de pe raza comunei Almaşu Mare.

    Pentru aceste activităţi, cele două firme au concesionat suprafeţe de teren din domeniul public al comunei Almaşu Mare încă din toamna anului 2016. Conform APM Alba, cele două proiecte se încadrează în prevederile HG nr. 445/2009, anexa nr. 2, pct. 13 ”extracţia mineralelor prin dragare fluvială sau marină”. Ambele terenuri pe care se va opera sunt păşuni şi cuprind şi albia minora a pârâului Turnu, intravilan, în vecinătatea drumului comunal DC 178. Accesul la primul perimetru de exploatare se face din drumul judeţean DJ 705D Almaşu Mare – După Piatră, la care se racordează drumul comunal către fosta mină de aur Haneş.

    Volumul total de aluviuni aspirat/procesat este evaluat la 96 mc pentru primul proiect şi 568,4 mc pentru cel de-al doilea. Ambele proiecte se derulează cu avizul Serviciului de Gospodărire a Apelor Alba.

    În ambele cazuri, activitatea de extracţie a aurului aluvionar din perimetrele de exploatare va consta în separarea gravitaţională a aurului împreună cu metalele grele din aluviunile nisipoase din albia minora a pârâului Turnu. Metodologia de extracţie a aurului din nisipurile aluvionare prevede urmatoarele etape: extragerea nisipului aluvionar din albie prin intermediul unei drage mobile de aspiraţie a aluviunilor din albie dinspre aval spre amonte şi dinspre firul apei spre maluri; depunerea/sortarea gravitaţională a aluviunilor şi a apei aspirate pe şaitroc/jgeab, cu selectarea fragmentelor de aur liber şi a metalelor grele (magnetit, sfen/titan, pirită, etc.); recuperarea fracţiei grele şi a aurului liber; depunerea aluviunilor rezultate din procesul de separare gravitaţională aproximativ în aceleaşi zone din care au fost prelevate. Draga de prelevare prin aspiraţie va fi acţionată electric (optional diesel) şi va avea o capacitate de procesare de 1-3 mc/h; raportul apa/aluviuni este de cca. 1/1.

    Draga mobilă va fi prevazută cu un furtun flexibil. Sorbul va fi prevăzut cu o sită cu ochiuri de 4-5 mm. Jgheabul/şaitrocul va avea o lungime cuprinsă între 5-8 m şi lăţimea de circa 0,5 m. Acesta va fi montat cu înclinare, pe un cadru metallic prevăzut cu roţi şi/sau pe un minitrasportor prevăzut cu şenile. Peste acesta se va pune o pătură de lână sau un covor din cauciuc prevăzut cu striaţii peste care trec aluvuiunile colectate,scrie ziarulunirea.ro
  • Mişcare neaşteptată: ”Copilul minune” al Petromului, cel care a descoperit zăcămintele din Marea Neagră, a plecat din companie

     Gabriel Selischi, membru al directoratului Petrom, responsabil pentru activitatea de explorarea şi producţie, ar urma să părăsească boardul Petrom, singurul producător de petrol şi gaze din România. Reprezentanţii Petrom nu au comentat pe baza acestei informaţii, iar Selischi nu a putut fi contactat.

    Gabriel Selischi, 48 de ani, este românul care din toamna anului 2013 are pe mână cea mai mare comoară din portofoliul Petrom, activitatea de explorare şi producţie, adică rezervele de petrol şi gaze ale companiei. Practic, prin activitatea sa, Selischi era responsabil pentru jumătate din producţia de gaze a României şi aproape toată producţia de petrol. Tot el coordona pariul Petrom cu zona de mare adâncime din Marea Neagră, cea mai provocatoare expediţie în care s-a avântat până acum producătorul de petrol şi gaze.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea neştiută a explorărilor de sare. Cum a reuşit Transilvania să dea tonul în cea mai veche „industrie” din lume

    Bogăţia zăcămintelor de sare din această regiune a României ar fi atras încă din antichitate toate popoarele care se situau în zonele sărace în zăcăminte de sare. Astfel, s-au pus la punct sisteme complexe de exploatare a sării pentru a se putea exporta cantităţi importante de sare, mai ales spre vest, scrie Vocea Transilvaniei.

    „Transilvania este una dintre cele mai bogate provincii salifere din lume şi, totodată, se învecinează cu regiuni întinse lipsite de surse de sare, mai ales cu cele aflate pe teritoriul actual al Banatului, Crişanei si Câmpiei Maghiare. Conform documentelor istorice antice şi medievale, zăcămintele transilvănene aprovizionau cu sare cea mai mare parte a Europei de sud-est şi centrale. Cu toate acestea, spre deosebire de alte regiuni salifere ale Europei, până de curând, pe teritoriul Transilvaniei, cu câteva excepţii, nu au fost cunoscute vestigii arheologice privind exploatarea sării”, se precizează într-un studiu al Muzeului Carpaţilor Răsăriteni, numit „Patrimoniul cultural imobil privind exploatarea preindustrială a sării.

    Citiţi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Rusia obţine acces la zăcămintele Coreei de Nord, după ce a anulat datoria Phenianului

     Preşedintele rus Vladimir Putin a promulgat în mai o lege care anulează 90% din datoria în valoare de 11 miliarde de dolari a Phenianului, datând din perioada sovietică.

    “Decizia anulării datoriei Coreei de Nord ne-a permis să soluţionăm o serie de probleme pe care nu le puteam rezolva”, a declarat Aleksandr Galuşka, citat de agenţia oficială RIA Novosti.

    Potrivit ministrului, Phenianul ar putea deschide Moscovei accesul la anumite zăcăminte, în vederea rambursării.

    “Am studiat proiecte concrete în domeniul resurselor miniere, exploatării zăcămintelor, probleme de explorare geologică şi posibilitatea (…) de a oferi companiilor ruse accesul la zăcăminte de resurse miniere în Coreea de Nord”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE va face recomandări “minime” în domeniul fracturării hidraulice – proiect

     Cei 28 de membri UE vor fi solicitaţi să urmeze noile principiile neobligatorii, astfel încât fracturarea hidraulică să fie făcută în condiţii de siguranţă şi fără confuzii legate de reglementările contradictorii în domeniul mediului, între statele membre, se arată în proiectul citat de Bloomberg.

    Recomandările nu vor interfera cu dreptul unei naţiuni de a interzice fracturarea hidraulică.

    Investitorii şi companiile care efectuează activităţi de explorare şi-au exprimat temerile că oportunităţile de a folosi zăcămintele de şist ar putea deveni dificil de valorificat, în comparaţie cu naţiuni precum SUA şi Rusia, întrucât ţările europene introduc noi legi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Timiş: Prospecţiuni SA începe măsurători pentru a identifica zăcăminte de petrol şi gaz convenţional

     Vicepreşedintele Prospecţiuni SA, Mihai Mitroi, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă care a avut loc la Timişoara, că firma va începe, miercuri, o serie de măsurători pe o suprafaţă de 200 de kilometri pătraţi, pe teritoriul a 13 comune din Timiş, în căutare de petrol şi gaz convenţional.

    Potrivit acestuia, este vorba despre localităţile Checea, Cărpiniş, Becicherecu Mic, Dudeştii Noi, Săcălaz, Cenei, Uivar, Sânmihaiu Român, Giroc, Şag, Parţa, Peciu Nou şi Giulvăz.

    Mitroi a explicat că Guvernul României, prin Agenţia Naţională de Resurse Naturale, a concesionat suprafaţa de teren companiei ADX. Această companie a organizat o licitaţie pentru lucrările de explorare, iar firma Prospecţiuni a câştigat această licitaţie. Firma Prospecţiuni este şi cea care ia legătura cu proprietarii de terenuri din această zonă, pentru a-i despăgubi, în cazul în care au culturi care urmează să fie distruse.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producţia de petrol a SUA a atins cel mai ridicat nivel din 1992. SUA au devenit cel mai mare exportator de produse petroliere din lume

     Noile tehnici de foraj, precum fracturarea hidraulică a formaţiunilor de roci de şist, au determinat creşterea producţiei de petrol a SUA cu 1,8% în săptămâna 1-5 iulie, la 7,4 milioane barili pe zi, cel mai ridicat nivel din ianuarie 1992, potrivit datelor prezentate de Administraţia pentru Informaţii în domeniul Energiei, citate de Bloomberg.

    Creşterea producţiei din Dakota de Nord şi Texas a facilitat de asemenea exporturi mai mari de produse rafinate. Astfel, SUA au devenit cel mai mare exportator de produse petroliere la nivel mondial, inclusiv în ceea ce priveşte benzina şi motorina.

    Exploatarea la scară largă a zăcămintelor de şist din SUA a determinat scăderea influenţei Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), deşi cererea continuă să crească la nivel mondial.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Austria, piaţă de desfacere “naturală” pentru gazele azere. Şah Deniz vrea gazoduct până în Bulgaria

     “Dincolo de Şah Deniz, suntem încrezători că exporturile de gaze ale Azerbaijanului vor creşte dramatic odată ce zăcăminte precum ACG Deep, Abşeron, Umid şi Şafag-Asiman vor fi dezvoltate, şi considerăm că o conductă către Austria ar fi o piaţă naturală de desfacere pentru aceste gaze”, a declarat preşedintele companiei azere SOCAR, Rovnag Abdullayev, într-un comunicat transmis vineri de grupul britanic BP.

    Consorţiul Şah Deniz II, care dezvoltă zăcământul uriaş de gaze naturale Şah Deniz, din Marea Caspică, a confirmat vineri selectarea proiectului Conductei Trans-Adriatice (TAP), cu destinaţia în Italia, ca rută de export către Europa. Proiectul Nabucco Vest, la care este parte şi România, a pierdut astfel, în primă etapă, cursa pentru gaze azere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Americanii ne înzecesc rezervele de gaze

    România consumă anual aproximativ 14 miliarde metri cubi de gaze, cantitate asigurată în proporţie de 80% din producţia internă. Diferenţa este importată din Rusia, prin intermediari, la preţuri ridicate. România se plasează pe locul al treilea în UE privind rezervele de gaze de şist, după Polonia (4.190 miliarde metri cubi) şi Franţa (3.879 miliarde metri cubi), potrivit raportului EIA. În ceea ce priveşte petrolul prins sub formaţiuni de rocă de şist în România, EIA estimează un volum de 300 milioane de barili, faţă de rezerve dovedite estimate la 600 milioane de barili din alte tipuri de zăcăminte.

    Astfel, potrivit estimărilor instituţiei americane, explorarea zăcămintelor de şist ar creşte cu 50% rezervele de petrol ale României şi de peste 10 ori rezervele de gaze naturale. În Europa, excluzând Rusia şi Ucraina, rezervele nedescoperite de gaze de şist sunt estimate de EIA la un total de 13.308 miliarde metri cubi, de peste 3 ori mai mult faţă de rezervele dovedite estimate la 4.105 metri cubi.

    După Polonia, Franţa şi România, în topul rezervelor de gaze de şist din Europa urmează Danemarca (906 miliarde metri cubi), Marea Britanie şi Olanda (736 miliarde metri cubi fiecare), Bulgaria şi Germania (481 miliarde metri cubi fiecare), respectiv Suedia (283 miliarde metri cubi) şi Spania (226 miliarde metri cubi). Rusia are, de asemenea, rezerve substanţiale de gaze de şist, estimate la 8.126 miliarde metri cubi, volum de câteva ori mai mic faţă de rezervele convenţionale ale ţării.

    În România, grupul american Chevron deţine mai multe licenţe de explorare a zăcămintelor de gaze de şist, în judeţul Vaslui şi în Dobrogea. Compania intenţionează să înceapă în a doua jumătate a acestui an forarea unui puţ de explorare a gazelor de şist în judeţul Vaslui şi va iniţia studii seismice pentru cele trei perimetre din judeţul Constanţa.

  • Emil Constantinescu, la BNR: A lucra cu fonduri de investiţii în exploatarea aurului este o crimă

     “A lucra cu fonduri de investiţii este o crimă. Orice fond de investiţii pe tipurile de rezerve pe care le mai avem, adică aur diseminat, care exploatează în carieră nu vor putea să iasă din această tentaţie. Vor exploata întâi zonele bogate, va creşte preţul acţiunilor la bursă, îl vor lichida, vor pleca şi vor lăsa un dezastru”, a afirmat Constantinescu la Simpozionul anual de istorie şi civilizaţie bancară “Cristian Popişteanu” cu tema “Aurul în istoria băncilor Centrale”, ediţia a XXI-a, găzduit de BNR.

    Constantinescu a arătat că exploatarea unui zăcământ de aur implică nişte fonduri uriaşe, iar statul român nu are aceşti bani, pentru că ar însemna să nu mai plătească salarii şi pensii.

    Fostul şef al statului, de profesie geolog, apreciază că pentru a folosi rezervele de aur din solul României, acestea ar trebui acordate prin licitaţii numai primelor trei companii de exploatare de aur din lume, pentru că există o distanţă foarte mare între primele trei şi restul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro