BusinessMagazin

Tag: yahoo

  • TikTok: Noua vedetă din telefonul tău

    Creată iniţial sub numele de Musical.ly – o reţea de socializare care a devenit cunoscută pentru că le permitea utilizatorilor să realizeze videoclipuri de tip lipsync (în care utilizatorul simulează că ar cânta o anumită melodie) – TikTok a devenit una dintre cele mai puternice platforme din lume după ce a fost achiziţionată de chinezii de la ByteDance.

    La trei ani după ce a fost lansată, aplicaţia TikTok a ajuns la 500 de milioane de utilizatori activi zilnic, potrivit Datareportal, o performanţă pentru care gigantul Facebook a avut nevoie de patru ani, iar Instagram a avut nevoie de şase ani.

    În ceea ce priveşte numărul de utilizatori activi zilnic, TikTok a depăşit deja LinkedIn, Twitter, Pinterest şi Snapchat. Dintre aceştia, circa 150 de milioane reprezintă utilizatori activi în China – unde este utilizată varianta chineză a aplicaţiei, şi anume Douyin. Cu astfel de cifre, TikTok a prins viteză pe finalul anului trecut, astfel încât în primul trimestru din 2019 a devenit a treia cea mai descărcată aplicaţie din lume, cu 188 milioane de utilizatori.

    Ce este interesant de remarcat este că TikTok e singura aplicaţie din top cinci cele mai descărcate în T1 2019 care nu este deţinută de Facebook. Totuşi, asta nu înseamnă că Facebook nu ar fi vrut să deţină TikTok. Potrivit Business Insider, în 2016 Facebook a pierdut jumătate
    de an încercând să cumpere Musical.ly, într-o încercare de a intra în forţă pe piaţa din China, însă discuţiile au eşuat.

    În ianuarie 2019, TikTok a ajuns la 1 miliard de instalări la nivel global – AppStore cumulat cu Google Play. Însă cine o foloseşte? Aşa cum au evoluat trendurile, generaţiile se succed în reţelele de socializare. Dacă în urmă cu 10 ani Facebook era încă tărâmul tinerilor, care a evoluat de la text, ştiri şi imagini la conţinut preponderent foto-video, astăzi nu mai este cazul.

    Tinerii au început încă de acum câţiva ani să migreze dinspre Facebook spre Instagram, apoi spre Snapchat, iar acum spre TikTok. Practic, fiecare aplicaţie pe care au pătruns pas cu pas adulţii, părinţii şi bunicii a fost părăsită de tineri.

    Astfel, datele Globalwebindex arată că 41% dintre utilizatorii TikTok au vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani. Acest rezultat nu este întâmplător, astfel încât compania a ţintit încă de la început – de când era Musical.ly – utilizatorii cu vârste sub 18 ani. Dar la ce se uită oamenii de marketing şi advertiserii? Unul dintre cei mai importanţi indicatori în privinţa reţelelor sociale este reprezentat de timpul mediu petrecut pe platformă de utilizatori.

    Spre exemplu, Facebook scoate cel mai bun timp pe acest indicator, de 58,5 minute pe zi în medie, urmată de Instagram cu 53 minute pe zi, potrivit BusinessofApps. TikTok nu este departe de Instagram, astfel încât aplicaţia înregistrează un timp mediu pe platformă de 52 minute pe zi, urmată de Snapchat, cu 49,5 minute pe zi.

    Valabilă în 155 de ţări şi disponibilă în 75 de limbi, TikTok este o platformă pe care sunt vizionate miliarde de videoclipuri în fiecare zi. O statistică realizată de platforma Influencermarketinghub arată că în 2018 deja era depăşit nivelul de 1 miliard de videoclipuri vizualizate zilnic. În luna noiembrie, rezultatul a fost deja vizibil: ByteDance, proprietarul platformei, a anunţat că a câştigat o mare parte din piaţa de advertising din China, depăşind giganţii Tencent şi Baidu în primele şase luni din 2019, potrivit CNBC.

    Astfel, ByteDance a devenit al doilea cel mai mare jucător de pe piaţa de advertising digital din China, cu o cotă de 23% din piaţă în prima jumătate a anului, adică 7 miliarde dolari, potrivit unui raport al firmei de consultanţă R3 – care a descris performanţa drept „o creştere extraordinară”. Prin comparaţie, Alibaba a câştigat 33% din piaţa de digital media în prima jumătate a anului, adică 10,2 miliarde dolari. Baidu a câştigat 17% din piaţă, adică 5,2 miliarde dolari, în timp ce Tencent a obţinut 14% din piaţă, echivalentul a 4,2 miliarde dolari.
    Veniturile din reclame ale ByteDance au crescut cu 113% în prima jumătate a anului în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cea mai mare parte din creştre fiind generată de echivalentul chinezesc al TikTok – Douyin – şi de aplicaţia de ştiri deţinută de ByteDance, Jinri Toutiao.

  • Omul care a prezis tragedia 9/11 şi criza financiară globală dezvăluie ce urmează în următorul deceniu. Toate guvernele lumii vor fi afectate

    Dr. Richard Hames nu are un glob magic de cristal, dar are o aplecare spre a intui ce se va întâmpla în viitor: este cel care a prezis tragedia 9/11 şi criza financiară globală, potrivit unui articol publicat pe yahoo.com.
    Muzician, fost oncolog pediatric şi „prezicător”, Hames a dezvoltat un algoritm prin care să prezică viitorul. Totul a început cu o singură întrebare:

    „Companiile de securitate se uită la tot ceea ce se întâmplă în lume şi se întreabă ce ar putea face în această direcţie”, a spus Hames în interviul acordat Yahoo Finance.
    În urma acestei interogări, milioane de documente sunt scanate, iar esenţialul este povestit pe parcursul a 24 de de pagini de informaţii.
    Folosind aceste informaţii, experţii îşi spun părerea despre ce s-ar putea întâmpla, iar Hames construieşte de la patru la cinci scenarii diferite, fiecare oferind o perspectivă diferită asupra răspunsului pentru întrebarea iniţială.
    Predicţiile propriu-zise se întâmplă în momentul în care Hames vede că aceleaşi ameninţări se repetă în toate scenariile.
    Acele ameninţări repetitive l-au determinat pe Hames să anticipeze atacurile 9/11, precum şi criza financiară globală.

    „Am făcut o serie de cercetări pe această temă şi a devenit evident că cea mai terifiantă formă de terorism ar fi cea care se naşte în interiorul ţării – provenind de la oameni care nu pot fi monitorizaţi de agenţiile de securitate. Într-o astfel de situaţie, ne-am gândit care ar fi ţintele pe care le-ar avea aceşti indivizi în vedere. În Statele Unite, pe locul I s-a plasat Casa Albă, iar pe locul II, Pentagonul. Numărul trei erau clădirile World Trade Center şi numărul 4 era clădirea John Hancock din Chicago, unde de altfel, am şi eu un apartament”, a spus Hames. Companiile de securitate au eşuat să preîntâmpine atacurile teroriste de la 11 septembrie.
    Ce se va întâmpla în viitor?
    Hames se concentrează în prezent asupra ce s-ar putea întâmpla cu capitalismul. „Întrebarea pe care ne-o punem în prezent este cât de mult timp poate să mai reziste actuala formă de capitalism?”. Hames este de părere că acesta se îndreaptă spre o formă de „capitalism supravegheat”.
    „Este vorba despre tensiunea dintre observatori şi observaţi şi de controlul asupra datelor şi identităţii noastre”. De asemenea, Hames prezice că, în următorul deceniu, „toate guvernele va trebui să ia în considerare cum să pună o limită asupra averilor individuale”.

  • De ce refuzul de a angaja un inginer l-a costat pe Mark Zuckerberg 19 miliarde de dolari

    În mijlocul anului 2009, Brian Acton era un inginer software care nu-şi găsea de muncă. Deşi avea ani de experienţă la companii precum Yahoo sau Apple, tânărul Acton a fost refuzat şi de Twitter şi de Facebook. O greşeală care a costat-o pe Facebook 19 miliarde de dolari. De ce?

    Pentru că nicio companie nu l-a angajat, Acton s-a alăturat lui Jan Koum, fost angajat Yahoo, şi au pornit în 2009 un startup care avea să devină regele mesageriei, WhatsApp. Cinci ani mai târziu, Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, a decis să achiziţioneze Whatsapp pentru 19 miliarde de dolari. Facebook a plătit patru miliarde de dolari în numerar şi 12 miliarde în acţiuni. Pe lângă cele 16 miliarde dolari, fondatorii şi angajaţii WhatsApp au primit acţiuni în valoare de 3 miliarde dolari.

    Cum a apărut ideea pentru WhatsApp?

    În ianuarie 2009, Koum şi-a cumpărat un iPhone şi a înţeles că App Store-ul, care pe atunci avea şapte luni, urma să evolueze spre o nouă industrie de aplicaţii. L-a vizitat pe Alex Fishman, un prieten rus care obişnuia să invite oameni din comunitatea rusească la el acasă, şi a discutat cu el ore întregi despre dezvoltarea unei noi aplicaţii. Le-a venit astfel ideea dezvoltării unei agende telefonice care să prezinte statusul persoanelor din listă. Acton a convins cinci prieteni de la Yahoo să investească 250.000 de euro în afacere, iar ca răsplată a primit statutul de cofondator şi acţiuni în companie.

    Povestea lui Acton este una a norocului, persistenţei şi este foarte probabil să le creeze anxietate recrutorilor şi managerilor deoarece angajarea persoanelor potrivite este un exerciţiu al şansei.

    În septembrie 2017, Acton a anunţat că părăseşte Yahoo pentru a înfiinţa o fundaţie. 

  • Sfârşitul unei ere: Celebra platformă Yahoo Messenger îşi închide „porţile” după 20 de ani

    Platforma Yahoo Messenger se închide oficial luna viitoare, după 20 de ani în care a fost printre cele mai populare şi inovatoare servicii de mesagerie, potrivit 9to5mac.

    Platforma se va închide în data de 17 iulie.

    Yahoo susţine că decizia le va permite să se concentreze pe proiectarea unor noi instrumente de comunicare, ce sunt „mai potrivite pentru nevoile consumatorilor”.

    „Ştim că avem mulţi fani loiali care au utilizat Yahoo Messenger încă de la început, fiind pentru mulţi prima aplicaţie de chat. În contextul în care peisajul comunicării se schimbă constant, ne concentrăm pe construirea şi introducerea unor noi instrumente, mai potrivite pentru nevoile consumatorilor”, transmite compania.

     

     

  • Ce face acum şi cu ce bani a rămas omul care a pierdut CEA MAI MARE SUMĂ DE BANI bani din istorie

    Masayoshi Son s-a născut în Tosu, pe insula japoneză Kyushu, într-o familie de coreeni, în 1957. Familia lui a luat numele japonez Yasumoto pentru a nu fi discriminaţi. |n 1972 şi-a întâlnit idolul – Den Fujita, fondatorul McDonald’s Japonia, care l-a sfătuit pe tânărul Son să studieze engleza şi programarea în SUA. La 16 ani, Son s-a mutat în San Francisco, unde a stat la nişte prieteni de-ai familiei, iar după liceu a intrat la Holy Names University; doi ani mai târziu s-a transferat la University of California, la Berkeley, unde a studiat economia şi ştiinţa calculatoarelor. A făcut primul milion de dolari inventând un translator multilingv pe care l-a vândut companiei Sharp pentru 1 milion de dolari.

    S-a întors în Japonia şi a format SoftBank, mai întâi ca distribuitor de software şi publisher de reviste, având un capital de 80.000 de dolari. Tot atunci el a decis să renunţe la numele japonez şi să revină la cel coreean, Son. |n Japonia, el a creat un sistem care le permitea utilizatorilor de telefonie fixă să aleagă operatorii cu cele mai mici costuri, atacând dominanţa NTT, companie telecom din Japonia. O parte din banii obţinuţi i-a investit în acţiuni la Yahoo Japonia, în 1995. De asemenea, a devenit acţionar majoritar al brokerului Etrade Group.

    SoftBank a introdus serviciul de internet broadband în Japonia în 2011, atrăgând clienţi cu preţuri mici şi modemuri gratuite. |n 2006 a achiziţionat Vodafone Japonia cu 17,5 miliarde de dolari, împrumutând 11,2 miliarde de dolari de la şapte bănci. A redenumit compania Softbank Mobile, care la vremea respectivă avea 16 milioane de abonamente. Datorită prieteniei cu Steve Jobs, SoftBank a devenit distribuitor exclusiv de iPhone în Japonia, ceea ce a ajutat compania să-şi crească profitul şi numărul de abonaţi la 30 de milioane. În 2012 a cumpărat 70% din acţiunile operatorului telecom Sprint Nextel pentru 20 de miliarde de dolari.

    Masayoshi Son a investit aproape 20 de milioane de dolari în afacerea lui Jack Ma, Alibaba. ”Nu avea niciun business plan şi venituri zero. Avea 30-35 de angajaţi, dar avea o privire puternică şi puteam să-mi dau seama după felul în care vorbea că are o carismă deosebită, că are calităţi de lider“, a spus el. Son spune că modelul de business al lui Ma era greşit, însă felul în care vorbea şi abilitatea lui de a atrage talente l-au impresionat.

    Msayoshi Son a făcut multe investiţii în businessuri de internet la începutul secolului, în anii 1999-2001, însă nu toate au fost la fel de fericite precum investiţia în Alibaba. Din cauza crizei în sectorul tehnologic de la vremea respectivă, japonezul a pierdut nu mai puţin de 70 de miliarde de dolari. ”|nainte de perioada asta, la vremea respectivă, averea mea creştea cu 10 miliarde în fiecare săptămână. Timp de trei zile am fost mai bogat decât Bill Gates. |nsă acţiunile noastre s-au prăbuşit, iar valoarea acestora, în doar şase luni, a scăzut cu 99%. Aproape am intrat în faliment, dar cu toate acestea am supravieţuit“, a declarat Son pentru Bloomberg.

    Acum Son are o avere de 15,8 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaire Index. Cu aceşti bani ai putea cumpăra 12,2 milioane de uncii de aur sau 280 de milioane de barili de petrol. Cu toate acestea, Forbes îi estimează averea la 23 de miliarde de dolari. |n 2011, Son a donat 125 de milioane de dolari şi toate salariile din viitor, până la pensionare, pentru a ajuta victimele tsunamiului care a devastat Japonia în 2011. El a criticat industria energiei nucleare şi a promis că va investi în ferme solare pe care le va construi de-a lungul Japoniei pentru a înlocui definitiv energia nucleară.
     

  • Ţara unde banii nu mai au nicio valoare: aurul fals dintr-un joc video este mai valoros decât moneda naţională

    În august, aurul din WoW valoara de aproape două ori mai mult decât un bolivar. Acum, valoarea aurului din joc este de şapte ori mai mare decât cea a monedei naţionale a Venezuelei. Cum este posibil? 
     
    Un dolar american valorează aproape 69 de bolivari în prezent. Preţul token-urilor jocului WoW, valută virtuală care poate extinde timpul de joc al jucătorului sau cu care poate cumpăra diferite obiecte, este de 20 de dolari. De asemenea, token-urile pot fi cumpărate şi în joc cu aur (moneda de schimb a jocului). 
     
    Aşadar, preţul curent al unui token în aur virtual este de 203,035. Asta înseamnă undeva la 10,152 de unităţi de aur virtual pentru un dolar. Astfel, aurul virtual din WoW are un preţ de 6,8 ori mai mare decât un bolivar. 
     
    Lucrurile devin şi mai ciudate dacă luăm în calcul şi piaţa neagră, unde un dolar se poate cumpăra cu peste 636 de mii de bolivari. Asta ar duce preţul aurului din joc să valoreze de 62 de ori mai mult decât moneda naţională a Venezuelei.
     

  • Cum să transformi 114 dolari în 400.000 de dolari: reţeta simplă a lui Warren Buffet

    Sunt mulţi cei care au simţit pe pielea lor “magia” bursei – să investeşti banii şi să te uiţi la ei cum se înmulţesc. Cu toate acestea, puţini au reuşit să obţină performanţe comparabile cu cele ale lui Warren Buffett, cel mai mare investitor pe care bursa l-a cunoscut vreodată.
     
    În cadrul unui interviu acordat celor de la Yahoo Finance, el a povestit o întâmplare menită să îi încurajeze şi pe cei mai sceptici dintre noi.
     
    La momentul intrării Statelor Unite în cel de-al doilea război mondial, Franklin Roosevelt era preşedinte iar Warren Buffett era copil. În vreme ce alţii de vârsta sa erau preocupaţi de jocuri sau sport, tânărul Warren era fascinat de bursă. Acel moment negru din istoria Statelor Unite avea să fie momentul în care Buffett şi-a făcut intrarea în lumea investiţiilor.
     
    “O să vă dau câteva cifre care o să vă impresioneze: am cumpărat prima acţiune când aveam 11 ani”, povesteşte Buffett. “Era primul trimestru al anului 1942, la scurt timp după Pearl Harbour. Am plătit 114,75 dolari pe pachet. Dacă aş fi investit 114 dolari în companii din S&P 500 (indexul celor mai valoaroase companii din Statele Unite – n.red.) şi apoi aş fi reinvestit dividentele, cât credeţi că ar fi valorat astăzi?”
     
    Răspunsul este unul impresionant: 400.000 de dolari.
     
    Buffett recunoaşte însă că nu e uşor să ţii o investiţie pentru un timp atât de îndelungat. “Bursa are căderi şi reveniri de-a lungul timpului, dar sistemul îşi revine întotdeauna. Sigur, eu nu ştiam asta atunci, dar dacă cumperi de 10 sau 20 de dolari acţiuni din S&P şi uiţi de alte variante, vă garantez că veţi câştiga foarte mulţi bani.”

  • De ce refuzul de a angaja un inginer l-a costat pe Mark Zuckerberg 19 miliarde de dolari

    În mijlocul anului 2009, Brian Acton era un inginer software care nu-şi găsea de muncă. Deşi avea ani de experienţă la companii precum Yahoo sau Apple, tânărul Acton a fost refuzat şi de Twitter şi de Facebook. O greşeală care a costat-o pe Facebook 19 miliarde de dolari. De ce?

    Pentru că nicio companie nu l-a angajat, Acton s-a alăturat lui Jan Koum, fost angajat Yahoo, şi au pornit în 2009 un startup care avea să devină regele mesageriei, WhatsApp. Cinci ani mai târziu, Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, a decis să achiziţioneze Whatsapp pentru 19 miliarde de dolari. Facebook a plătit patru miliarde de dolari în numerar şi 12 miliarde în acţiuni. Pe lângă cele 16 miliarde dolari, fondatorii şi angajaţii WhatsApp au primit acţiuni în valoare de 3 miliarde dolari.

    Cum a apărut ideea pentru WhatsApp?

    În ianuarie 2009, Koum şi-a cumpărat un iPhone şi a înţeles că App Store-ul, care pe atunci avea şapte luni, urma să evolueze spre o nouă industrie de aplicaţii. L-a vizitat pe Alex Fishman, un prieten rus care obişnuia să invite oameni din comunitatea rusească la el acasă, şi a discutat cu el ore întregi despre dezvoltarea unei noi aplicaţii. Le-a venit astfel ideea dezvoltării unei agende telefonice care să prezinte statusul persoanelor din listă. Acton a convins cinci prieteni de la Yahoo să investească 250.000 de euro în afacere, iar ca răsplată a primit statutul de cofondator şi acţiuni în companie.

    Povestea lui Acton este una a norocului, persistenţei şi este foarte probabil să le creeze anxietate recrutorilor şi managerilor deoarece angajarea persoanelor potrivite este un exerciţiu al şansei.

    În septembrie 2017, Acton a anunţat că părăseşte Yahoo pentru a înfiinţa o fundaţie. 

  • Yahoo încearcă o revenire: a lansat o aplicaţie care te ajută cu bani la nevoie

    Acum, Yahoo Finance caută elemente pentru a crea un serviciu de sharing în sectorul de finanţe şi economii personale ale oamenilor, potrivit Quartz.
     
    Compania lansează astăzi o aplicaţie numită Tanda. Utilizatorii pot forma grupuri de cinci sau nouă oameni pentru a-şi îndeplini împreună scopurile de economisire pe termen scurt, precum economisirea unor bani pentru vacanţă.
     
    Utilizatorii depun o anumită sumă de bani lunar într-un fond comun şi pot stabili împreună când şi în ce ordine vor ptrimii banii. Primele două persoane care îşi retrag banii, plătesc o anumită taxă, în timp ce ultima persoană care îşi retrage banii primeşte un bonus.
     
    Conceptul nu este neapărat nou. Modul de funcţionare este următorul: Cinci persoane decid să economisească fiecare 50 de dolari într-un termen de cinci luni, fiecare persoană adăugând în fond astfel 10 dolari pe lună. Pe rând, în fiecare lună, un membru al grupului primeşte 50 de dolari până când cercul este complet.
     

  • Yahoo încearcă o revenire: a lansat o aplicaţie care te ajută cu bani la nevoie

    Acum, Yahoo Finance caută elemente pentru a crea un serviciu de sharing în sectorul de finanţe şi economii personale ale oamenilor, potrivit Quartz.
     
    Compania lansează astăzi o aplicaţie numită Tanda. Utilizatorii pot forma grupuri de cinci sau nouă oameni pentru a-şi îndeplini împreună scopurile de economisire pe termen scurt, precum economisirea unor bani pentru vacanţă.
     
    Utilizatorii depun o anumită sumă de bani lunar într-un fond comun şi pot stabili împreună când şi în ce ordine vor ptrimii banii. Primele două persoane care îşi retrag banii, plătesc o anumită taxă, în timp ce ultima persoană care îşi retrage banii primeşte un bonus.
     
    Conceptul nu este neapărat nou. Modul de funcţionare este următorul: Cinci persoane decid să economisească fiecare 50 de dolari într-un termen de cinci luni, fiecare persoană adăugând în fond astfel 10 dolari pe lună. Pe rând, în fiecare lună, un membru al grupului primeşte 50 de dolari până când cercul este complet.