În urmă cu patru ani, grupul Daimler a prezentat conceptul unui yacht de lux numit Arrow 460 Granturismo Edition 1.
La începutul lunii aprilie, Mercedes a anunţat că va lansa yachtul de 100 de cai putere în apele de lângă riviera franceză, pregătind astfel intrarea pe piaţă a celor 10 exemplare a ambarcaţiunii de lux.
Cu o valoare de 1,7 milioane de dolari, yachtul de lux va putea fi cumpărat doar de persoane din state diferite, asigurându-se astfel că o ţară va deţine un singur exemplar.
Barca cu vele există de pe vremea fenicienilor, iar miile de ani care au trecut de la prima pânză ridicată în bătaia vântului n-au făcut decât să-i adauge parfum de legendă, arome exotice, imagini cu insule pline de cocotieri şi poveşti cu piraţi. Adevărul e însă un pic mai prozaic. În ultimii ani, chiar şi propulsate de vânt, velierele au reuşit să ia viteză în faţa bărcilor cu motor – cel puţin pe litoralul Mării Negre. Şi asta pentru că şcolile de yachting şi soluţiile de închiriere, charter sau proprietate comună au început să prindă teren şi la noi şi să scadă costul pe cap de om al expresiei “marinar de week-end”. Vorbim deci despre o industrie care ştie deocamdată să transforme banii în vele şi timpul petrecut pe mare în orgolii mai mult sau mai puţin împlinite. Următorul pas va fi pe drumul înapoi spre contul din bancă golit de această pasiune costisitoare.Cum să scoţi bani din yachting? E provocarea câtorva români, care ştiu deja cum să caute profitul pe mare, dincolo de orizontul crizei. Povestea lor, în această ediţie a Business Magazin.
“Am investit peste 200 de mii de euro şi ne-am ales cu câteva kilograme de metal, sub formă de cupe şi medalii”. Aşa începe mărturisirea câştigătoarei campionatului offshore al României de anul trecut, Iulia Negoescu Fulicea. Ăsta e şi stereotipul cel mai frecvent despre acest sport: că e scump. E parţial adevărat: o ambarcaţiune nouă cu vele din zona entry-level trece de 50 de mii de euro înainte de orice opţionale. Un velier de curse începe pe la 150 de mii de euro şi asta înainte de velele sofisticate de care are nevoie. Iar un yacht de croazieră pe care să poţi pleca cu prietenii până la Istanbul cu tot confortul trece de 200 de mii.
E deci un sport de milionari? Nu neapărat. Cei mai mulţi dintre cei care fac yachting acum în România nu plătesc mai mult de câteva sute de euro pentru plăcerea de a petrece câteva week-enduri în căldură, rău de mare, valuri şi emoţii de regatta.
Yachtingul este, pe de altă parte, o industrie matură în aproape toate ţările cu ieşire la mare din Europa. Porturile turistice generează slujbe şi creştere economică. Şi nu doar atât: dau alternative de leisure pentru turiştii localnici şi străini – cea mai mare problemă a litoralului românesc în acest moment, dacă nu eşti pasionat de cluburi până la 5 dimineaţa. Practic, o ţară cu o piaţă a yachtingului dezvoltată are mai multe şanse să atragă investiţii în turism. Şi poate să ceară mai mult de la potenţialii oaspeţi, atunci când oferta de sejur cuprinde şi cuvântul magic „croazieră”
Yachtigul are deci o personalitate duală. Pe de o parte poate fi o distracţie de week-end, în care ieşirea pe mare se îmbină cu o baie în larg, dar poate fi şi un sport extrem de competitiv, chiar dacă la startul celei mai mari regatte de veliere din România nu se adună niciodată mai mult de 40 de bărci.
Dincolo de toate, yachtingul începe încet-încet să-şi construiască un destin industrial. Sunt deja patru marine serioase pe litoralul românesc: Tomis, Eforie, Mangalia şi Limanu. Achiziţiile de veliere mari stagnează de câţiva ani, însă sunt şcoli private care au cumpărat ambarcaţiuni mai mici, pe care le închiriază mai departe amatorilor. Sunt deja români care merg la concursuri în străinătate. Şi sunt branduri care au început să investească în comunicare, de la McCann şi Ţiriac Auto şi până la Alpha Bank şi, cu voia dumneavoastră, Ziarul Financiar.
Şi, dincolo de toate, ceea ce ieri părea un simbol al opulenţei menit să mărească distanţa între bogaţi şi săraci a devenit azi o aventură bine controlată, accesibilă clasei de mijloc şi generatoare de dezvoltare locală. Cine sunt principalii playeri, care sunt costurile de intrare – ca marinar sau ca proprietar – ce înseamnă un foc, o randa, un vânt travers şi o voltă, aflaţi în paginile următoare!
Acest megaiaht care are o lungime de 85 de metri a fost facut la
comanda de catre compania daneza Oceanco cuprinzand cele mai
luxoase utilitati si facilitati care pot exista intr-un iaht.
Pe langa interioarele sofisticate fabricate din lemn de nuc sau
trandafir, megaiahtul are de asemenea o piscina giganta in care
este montat un perete de sticla de 4,5 metri care tine locul unui
ecran de cinema.
Iahtul detine si un jacuzzi, un helipad, sala de fitness, un
centru spa, o camera de masaje si un cinema intern. Acesta este
condus de un echipaj de 26 de oameni si poate sa gazduiasca 12
oaspeti.
Daca in primele sase luni din 2008 au fost eliberate in toata
tara 1.927 de certificate de conducator de ambarcatiune de
agrement, numarul lor a crescut la 2.144 in semestrul I al acestui
an, potrivit datelor obtinute de Gandul de la Autoritatea Navala
Romana (ANR).
Si numarul celor care si-au preschimbat permisele deja existente
a fost in crestere, de la 1.729 in ianuarie-iunie 2008, la 3.195 in
primele sase luni din anul in curs. Totodata, ANR a suplimentat, de
la 29 la 37, sesiunile de evaluare pentru obtinerea certificatelor
internationale de conducator de ambarcatiune de agrement. Daca anul
trecut se inscrisesera numai 1.701 cadidati, din care au promovat
1.402, acum numarul aspirantilor a ajuns la 2.367, promovand 2.016.
Sesiunile sunt organizate de ANR, prin capitaniile zonale, cele mai
solicitate fiind cele din Snagov, Constanta si Tulcea.
Afla cat te costa permisul si inmatricularea barcii pe www.gandul.info
Millionaires are tired of not spending and yacht producers have been quick to react, launching more products that ever. A stroll in the marinas and harbours on the Mediterranean is enough to take the pulse of the economy. Two years ago, the harbour of Monte Carlo was a permanent exhibition of mega-yachts that used to bring the rich and famous to their favourite love nest. This happened at the time when the economy was booming and yachts were one of the symbols of the social status for which businesspeople often led a fi ercer battle than that for a company takeover. Meanwhile, the fi nancial crisis has tempered the consumers’ appetite for the biggest, most expensive, most powerful yacht, and marinas in some cases have become sale showrooms.
For instance, the marina of Varazze, Italy, where every second ship displays the ”Vende” (for sale) sign. In this context, the yacht market has coped with strong winds, even storms in some cases. Ferretti, one of the biggest yacht producers, which in 2007 was acquired by Britain’s Candover investment fund, was on the point of entering under the Italian state’s control because of debts. The French producer of luxury yachts Couach has fi led for bankruptcy protection. ”The yacht market dropped by 20-30%, and in the November 2008-February 2009 period it was completely blocked,” explains Paolo Vitelli, founder and CEO of Azimut-Benetti group, the world’s biggest producer of yachts, which in 2008 produced ships worth 960m euros. Vitelli says the group was somewhat more sheltered from the storm because of the family business structure and the decision not to get listed.
The company’s founder admits the company’s activities were reshuffl ed, costs were slashed and everything was rationalised. The effects were visible at the third edition of the Azimut-Benetti Yachting Gala, an event the group organises annually for dealers and clients. However, Vitelli maintains the market is showing signs of a rebound. ”The very rich, though they lost 20-30% of their wealth, have got tired of not spending. As a result, the high-end market is coming back to life”. As for the medium segment, the founder of Azimut-Benetti says it is made up of a category of clients that was rather psychologically affected by the crisis. To relaunch sales, the company sealed a contract with CGMER, a fi nancial group specialising in fi nancing services for yacht owners.
In ultimii ani, pe soselele din Romania s-au inmultit automobilele de lux, de la cele 70 de Ferrari care circula nestingherite ocolind gropile din asfalt si pana la celebrul Bugatti Veyron. Pretul acestora este cuprins intre 100.000 si maximum 300.000 – exceptie fiind desigur Bugatti, care sare de un milion de euro. Cine doreste insa un vehicul mai scump si mai exclusivist isi ia un iaht. Iar cine este cu adevarat pasionat il cumpara si il pastreaza la Marea Mediterana, in Italia, Franta sau Croatia.
Franco’s Marina, importatorul pe piata romaneasca al iahturilor premium Feretti, Pershing si Custom Line, a comercializat in ultimele 12 luni sapte ambarcatiuni de lux, fata de doua cu un an in urma. “Piata ambarcatiunilor premium inregistreaza o crestere puternica”, declara mandru Francesco Fischetti, CEO al Franco’s Marina. Preturile iahturilor oscileaza intre 276.000 de euro, fara TVA si 6,7 milioane de euro pentru modelele Pershing, potrivit site-ului companiei, respectiv 740.000 si 6,1 milioane de euro pentru Ferreti.
Cea mai scumpa ambarcatiune prezentata de companie in cadrul evenimentului “Franco’s Marina Yachts – More than Sea” dedicat iahturilor grupului Ferreti, organizat la finele saptamanii trecute in portul Tomis din Constanta, a fost Navetta 26 Ziacanaia, din gama Custom Line, cu o lungime de 26 de metri si in valoare de aproximativ 7 milioane de euro. Alessandro Tirelli, area manager pentru Europa in cadrul Ferreti SpA, care ruleaza aproape un miliard de euro anual din vanzarea de ambarcatiuni, spune ca pe piata romaneasca se vand cu precadere ambarcatiuni cu o valoare de un milion de euro, spre deosebire de piata spaniola, unde pretul mediu este de 6 milioane de euro.
Declaratia lui Tirelli este sustinuta si de catre directorul Pershing. “In Romania se vand in general iahturile mai ieftine, deoarece in majoritatea cazurilor este pentru prima oara cand clientul respectiv cumpara o ambarcatiune. In general incep cu ceva din clasa medi, le tin in medie in jur de un an, isi dau seama ca isi permit un model mai mare si le schimba. Majoritatea clientilor vest-europeni au avut deja mai multe modele de iahturi, iar acum in general se reorienteaza catre modele din ce in ce mai mari. In Romania, majoritatea clientilor se afla la prima ambarcatiune cumparata”, a spus Alessandro Diomedi, new market development in cadrul Pershing, brand din cadrul grupului Ferretti.
Prin Franco’s Marina, grupul Ferretti vinde in Romania brandurile Ferretti, Custom Line si Mochi Craft, care la nivel european inregistreaza vanzari cumulate de 200 de ambarcatiuni, dintr-un total de circa o mie de iahturi vandute anual de grup. “Ferretti va initia pentru a treia oara o oferta publica initiala, pentru a se lista la bursa din Milano. Cifra de afaceri a grupului Ferretti se apropie in prezent de un miliard de euro anual”, declara Diomedi.
Potrivit lui Francesco Fischetti de la Franco’s Marina, principalul motiv pentru care vanzarile de iahturi in Romania nu au crescut foarte mult in volum in ultimii ani a fost lipsa infrastructurii, dar si a personalului calificat. “Pentru aceste ambarcatiuni este nevoie de spatii speciale pentru acostare, iernare, dar si pentru service si intretinere. De aceea Franco’s Marina a participat la deschiderea marinei din Eforie Nord, precum si la cele din portul Tomis din Constanta”, a spus Fischetti, care va inaugura un punct de service si intretinere pentru iahturi in urmatoarele doua luni in Constanta.
Potrivit directorului executiv al Franco’s Marina, intretinerea anuala a unui iaht de lux costa intre 4 si 6% din valoarea acestuia – valoare relativ mare, mai ales daca se ia in calcul si rezervorul de peste 1.000 de litri de motorina al unui iaht, cu care se poate naviga intre 12 si 14 ore. Numai ca, in timp ce piata automobilelor este afectata de cresterea pretului petrolului, cea a ambarcatiunilor de lux nu prezinta semne de incetinire. “Piata iahturilor nu este afectata de criza declansata de evolutia pretului petrolului, deoarece suntem pozitionati intr-un segment high-end al pietei, iar clientii iahturilor de lux au venituri foarte ridicate”, a declarat Alessandro Tirelli.
Cu siguranta, spune el, vanzarile in Europa de Vest nu cresc in acelasi ritm ca cele din Europa de Est. “In prezent, cea mai mare crestere o inregistram in Rusia, dar si in celelalte tari ale Europei de Est precum Croatia, Ungaria, Serbia, Muntenegru, dar si Bulgaria si Romania. Acestea inregistreaza acelasi ritm de crestere precum Orientul Mijlociu si India. Pe aceste piete vorbim de cresteri de doua cifre, fata de cresterea de o o cifra in Europa de Vest”.
Un alt factor care deosebeste piata interna de cea vest-europeana este varsta medie a clientilor de ambarcatiuni de lux, ceea ce are impact si asupra optiunii in materie de modele vandute – sport sau de lux. In tarile din Europa de Est, inclusiv Romania, clientii au o varsta medie de 35-40 de ani, spre deosebire de cei din Vest, unde posesorii de iahturi au in general intre 45 si 50 de ani. De aceea, in Romania exista in general o cerere mai ridicata pentru ambarcatiunile mai sportive, precum Pershing. Cei ce isi iau iaht calatoresc in general foarte mult si au vazut acest stil de viata in vest.
“Vor sa invete repede despre acest nou stil de viata. Majoritatea doresc sa pastreze ambarcatiunile la Mediterana, dar sunt si multi care vor sa navigheze pe Marea Neagra. Iahtingul nu este numai pentru placerea personala, ci si pentru afaceri – poti negocia o afacere la bordul iahtului”, considera Diomedi.
Din cauza infrastructurii care momentan este in dezvoltare in porturile din Romania, multi clienti isi pastreaza ambarcatiunile in porturi de la Marea Mediterana, in tari precum Franta, Italia sau chiar Croatia. “Avem clienti care au achizitionat iahturi de la noi si nu-si tin ambarcatiunile la Marea Neagra, pentru ca nu au conditii”, afirma Tirelli, adaugand ca in cazul multora joaca un rol si faptul ca solutia de a acosta iahtul la Marea Mediterana este considerata mai potrivita pentru un stil de viata mai pretentios.
Romanii cu iahturi isi doresc sa navigheze insa inclusiv pe Marea Neagra, deoarece este mai aproape de casa. “Din totalul clientilor din Romania, doar 30% isi tin iahturile la Marea Neagra, iar restul sunt acostate la Mediterana. Probabil insa ca in curand aceste valori se vor inversa”, mai spune managerul Ferreti.