Tag: xi jinping

  • Kim Jong-Un şi Xi Jinping vor consolidarea relaţiilor “indiferent de situaţia externă”

    Xi Jinping a părăsit Phenianul vineri, după o vizită de două zile, prima efectuată de un lider chinez în Coreea de Nord în ultimii 14 ani.

    În cursul unui dineu de lucru, Kim Jong-Un şi Xi Jinping au discutat despre intensificarea colaborării şi despre “politicile interne şi externe”, a transmis agenţia nord-coreeană KCNA.

    Kim Jong-Un şi Xi Jinping au avut consens asupra “problemelor importante” şi “au convenit să consolideze relaţiile bilaterale amicale “indiferent de situaţia internaţională”, precizează KCNA.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China a inventat un nou tip de export: statul care te urmăreşte şi ştie totul despre tine

    Odată cu noul Drum al Mătăsii, o reţea de legături comerciale şi de infrastructură de transport şi energie răspândită în toată lumea, China creează şi un „Drum al Mătăsii digital pentru secolul XXI”, după cum spune chiar preşedintele chinez Xi Jinping. Nerăbdătoare să păşească pe acest drum sunt state cu tendinţe autoritare, cărora China le exportă tehnologie ultramodernă de supraveghere a populaţiei. Compania Huawei joacă un rol important în iniţiativa Beijingului.

    Analiştii se tem că astfel China îşi construieşte o poziţie dominantă în sectorul informaţiilor şi cel al tehnologiei inteligenţei artificiale. Mai multe state din jurul României se visează porţile de intrare a comerţului chinezesc în Europa. Guvernul Serbiei vrea să folosească tehnologia pentru a îmbunătăţi siguranţa publică în capitala Belgrad şi a ales să implementeze „Soluţia pentru un oraş sigur” a Huawei – un sistem de supraveghere care include instalarea a mii de camere de supraveghere. Premierul Serbiei, Aleksandar Vucic, a fost ministrul de informaţii al dictatorului Slobodan Milosevici.

    În ultima vreme, mai multe ziare şi publicaţii au scris despre „statul supraveghetor” pe care în construiesc şi îl exportă conducătorii de la Beijing. The New York Times şi revista Newsweek sunt unele dintre ele. Poveştile lor i-au atras atenţia lui Zak Doffman, contribuitor la Forbes specializat în supraveghere şi securitate cibernetică.

    „Sub conducerea preşedintelui Xi Jinping“, scrie New York Times, „guvernul chinez a extins considerabil supravegherea internă, alimentând o nouă generaţie de companii care produc tehnologie sofisticată la preţuri tot mai mici. O iniţiativă globală de infrastructură răspândeşte această tehnologie mai departe.“

    Ziarul american s-a concentrat pe cazul Ecuadorului, care are un sistem de supraveghere instalat din 2011, „o versiune de bază a unui program de control computerizat pe care Beijingul a cheltuit miliarde de dolari pentru a-l construi de-a lungul unui deceniu de progres tehnologic. Potrivit guvernului din Ecuador, camerele video furnizează imagini poliţiei pentru examinare. „Investigaţia ziarului a constatat că filmările ajung şi la temuta agenţie de informaţii interne a ţării, care, în timpul preşedintelui anterior, Rafael Correa, a avut o lungă istorie de urmărire, intimidare şi atacare a adversarilor politici.“ Sistemul Ecuador“, se arată în articolul din The New York Times, „se numeşte ECU-911 şi a fost făcut în mare parte de două companii chinezeşti controlate de stat, CEIEC şi Huawei“. Huawei a informat ziarul printr-un comunicat că „furnizează tehnologii pentru a sprijini programele pentru oraşe inteligente şi oraşe sigure din întreaga lume. În fiecare caz, Huawei nu se implică în stabilirea politicii publice în ceea ce priveşte modul în care este utilizată această tehnologie“.

    Între timp, un articol din Newsweek s-a concentrat pe dezvoltarea de sisteme de supraveghere bazată pe inteligenţă artificială, de multe ori cu investiţii şi colaborări din SUA, inclusiv cu companii precum Microsoft, Google şi universităţi americane. „În statele cu instituţii care nu pot fi trase la răspundere şi cu abuzuri frecvente în ceea ce priveşte drepturile omului“, arată Newsweek, „sistemele AI vor produce, cel mai probabil, pagube mai mari.“ China este un exemplu deosebit pentru că liderul său a îmbrăţişat cu entuziasm tehnologiile AI şi a creat cel mai sofisticat stat supraveghetor din lume în provincia Xinjiang, urmărind mişcările zilnice ale cetăţenilor şi utilizarea smartphone-urilor.

    Articolul explică faptul cum „companiile chinezeşti precum Huawei şi ZTE construiesc oraşe inteligente în Pakistan, Filipine şi Kenya cu o tehnologie de supraveghere cuprinzătoare încorporată“ şi, deşi „vânzarea de echipamente avansate pentru profit este diferită de utilizarea tehnologiei cu un scop geopolitic expres, aceste noi capabilităţi pot să planteze seminţele supravegherii universale: întrucât guvernele devin din ce în ce mai dependente de tehnologia chinezească pentru a-şi gestiona populaţia şi pentru a-şi păstra puterea, acestea se vor confrunta cu presiuni mai mari pentru a se alinia la agenda Chinei.

    Zilele trecute, ZDNet a raportat că „Serbia vrea să utilizeze tehnologia pentru a îmbunătăţi siguranţa publică în capitala Belgrad. În acest scop, guvernul a decis implementarea soluţiei Huawei Safe City – un sistem de supraveghere care include instalarea a mii de camere de securitate“. Huawei a elaborat un studiu de caz în privinţa Serbiei, care, potrivit ZDNet, „a dispărut în mod misterios“ când jurnaliştii au început să pună întrebări. În acest caz, Huawei a pretins că este „singurul furnizor care poate oferi o soluţie completă pentru un oraş sigur. În prezent, Huawei a implementat sistemele Safe City în 230 de oraşe pentru mai mult de 90 de guverne naţionale sau regionale“.

    Huawei s-a concentrat mai mult în ultima vreme pe lumea strălucitoare a reţelelor viitorului, 5G. SUA fac presiuni pentru a împiedica implementarea tehnologiei Huawei 5G în reţele din ţările aliate. Argumentul său este că echipamentele chinezeşti pot conţine dispozitive care fie facilitează colectarea de informaţii, fie permit un atac asupra reţelei. În plus, autorităţile americane susţin că Huawei are legături puternice cu guvernul de la Beijing şi este obligată să-şi prezinte ofertele. Toate acestea sunt negate în mod vehement de partea chineză.

    Potrivit celor de la The Times, CIA a prezentat informaţii înalţilor oficiali britanici la începutul acestui an care susţin suspiciunile că Huawei „a primit finanţare de la ramuri ale aparatului de securitate al Beijingului. Serviciile americane de informaţii au dovedit Marii Britanii că Huawei a luat bani de la Armata de Eliberare a Poporului, de la Comisia Naţională de Securitate a Chinei şi de la o a treia ramură a reţelei de informaţii chineze“.

    The Times susţine că informaţiile au fost furnizate „numai celor mai înalţi oficiali din Regatul Unit“ şi că CIA a acordat materialului „o clasificare de certitudine puternică, dar nu absolută“. Ziarul a scris, de asemenea, că o a doua sursă spune că există o opinie în interiorul comunităţii de informaţii din SUA că „ministerul chinez al siguranţei – principala organizaţie de securitate şi spionaj a Chinei – a aprobat finanţare guvernamentală pentru Huawei“.

    În ciuda acestui fapt, Marea Britanie a decis să includă Huawei în reţeaua sa 5G, restricţionându-i accesul doar la sistemele esenţiale.
    Marea Britanie nu este singura care ignoră avertismentele din SUA. Recent, Huawei a anunţat că „a semnat 40 de contracte comerciale pentru reţele 5G cu operatori de top la nivel mondial şi că a livrat mai mult de 70.000 de staţii de bază 5G pe pieţele din întreaga lume“.

    Potrivit companiei, aceasta „a ajutat peste 160 de oraşe din peste 40 de ţări şi regiuni să implementeze proiecte pentru oraşe smart. Huawei a jucat un rol activ în dezvoltarea standardului naţional chinez pentru oraşe inteligente. Intelligent Operation Center (IOC), o soluţie dezvoltată de Huawei cu rol de «creier» al oraşului inteligent, a fost desfăşurată în mai mult de 10 oraşe din întreaga lume şi a devenit liderul domeniului IOC global“.

    Există numeroase referinţe, chiar dacă studiul de caz din Serbia a fost şters. „Soluţiile Huawei pentru oraşe sigure sunt implementate acum în peste 700 de oraşe din peste 100 de ţări şi regiuni“, susţine compania, „inclusiv în Brazilia, Mexic, Serbia, Singapore, Spania, Africa de Sud şi Turcia. În Africa de Sud şi Thailanda, Government Cloud Solution a Huawei ajută guvernele să administreze resursele, să integreze datele şi să crească în mod continuu adoptarea ICT (Information and Communications Technology – tehnologia informaţiei şi comunicării). În Brazilia, serviciul Huawei de e-taxe a contribuit la dublarea numărului de facturi electronice emise şi a ajutat ţara să-şi implementeze reformele fiscale.“

    Un documentar recent al BBC susţine că o soluţie pentru oraşe sigure aplicată de Huawei în Pakistan ascundea carduri Wi-Fi suplimentare” în incintele sistemelor de supraveghere video care reprezentau o posibilă ameninţare latentă, de tipul backdoor. Dispozitivele au fost cercetate şi apoi eliminate. „Cu soluţia noastră“, arată Huawei, „în oraşul Lahore a scăzut timpul mediu necesar pentru a răspunde la incidentele de siguranţă publică de la 30 de minute la 10 minute şi a fost redus timpul mediu în care ofiţerii de politie rezolvă un caz de la 45 de zile la 2 zile.”

    „Iar în China, de unde Huawei îşi obţine doar puţin peste 50% din veniturile din ce în ce mai mari, compania a participat la peste 60 de proiecte pebtru oraşe smart, inclusiv în Beijing, Shanghai, Tianjin, Shenzhen, Suzhou, Jilin, Yiyang şi Gaoqing (oraşe cu populaţii cât ale unor ţări – n.r.). Am folosit cele mai noi tehnologii cum ar fi 5G, cloud computing şi IoT pentru a ajuta clienţii să construiască noi tipuri de guvernare, care să permită o administrare mai inteligentă a oraşului şi să promoveze un mediu mai prietenos cu oamenii şi cu afacerile.”

    Zak Doffman, specialistul în supraveghere şi securitate cibernetică care scrie pentru Forbes, crede că toată această poveste se poate reduce la experimentul Xinjiang, de opresiune permisă de sistemele de supraveghere. Xinjiang ar fi parte dintr-un program mult mai amplu din China, chiar cea mai extremă parte a acestui program. China a dezvoltat acolo un laborator de supraveghere ferit şi nelimitat. Xinjiang este o provincie cu o populaţie mai mare decât 22 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Inteligenţa artificială se hrăneşte cu date de instruire brute, în condiţii de siguranţă. Tehnologia poate fi îmbunătăţită fără constrângeri.

    În mai 2018, Departamentul de Securitate Publică al Regiunii Autonome Xinjiang şi Huawei au semnat un acord de cooperare strategică pentru un laborator comun de inovare. Un reprezentant al Huawei la ceremonia de semnare a declarat că organizaţia „va integra resursele, va oferi produse şi servicii de top şi va coopera pe scară largă cu întreprinderile locale de tehnologie înaltă pentru a construi o societate mai sigură şi mai inteligentă împreună cu departamentul de securitate publică al regiunii autonome“.

    Apoi, în august 2018, Huawei Urumqi DevCloud a fost lansat pentru a „promova dezvoltarea industriei de informaţii şi software în district şi în tot Urumqi“.

    Laboratoarele de tehnologie pe care China le-a dezvoltat (opresiv) în Xinjiang şi (mai sensibil) în metropolele ei uriaşe sunt exportate necontenit printr-un efort susţinut de stat pentru obţinerea unei poziţii dominante în sectorul securităţii. Prin achiziţionarea acestei tehnologii subvenţionate de statul chinez şi prin participarea la runde de investiţii nechibzuite pentru unicornii AI, Occidentul este un participant voluntar la acest effort, notează Doffman.

    Şi, aşa cum a explicat New York Times, „împrumuturile de la Beijing au pus la dispoziţia guvernelor tehnologii de supraveghere pe care nu şi le puteau permite în trecut, în timp ce sistemul autoritar chinez a diminuat transparenţa şi responsabilitatea utilizării“, adăugând că „start-up-urile chinezeşti, susţinute în parte cu investiţii americane, concurează pentru a construi soluţii de poliţie automată.

    Nadege Rolland, asociat la Biroul Naţional de Cercetare Asiatică din Washington, a declarat pentru Deutsche Welle că este important să se acorde atenţie „componentelor intangibile“ ale Drumului Digital al Mătăsii, cum ar fi promovarea de către Beijing a versiunii sale de norme de guvernanţă pentru internet. „Pentru ţările semiautoritare din întreaga lume, dintre care un număr mare se află sub umbrela Iniţiativei Belt and Road (BRI), modelul chinez de supraveghere digitală a populaţiei pare, probabil, destul de atrăgător“, a spus Rolland, fost consilier al guvernului francez pentru strategie în privinţa Chinei.

    „Deoarece ţările BRI devin dependente de China pentru internet, ele deschid posibilitatea pentru Beijing de a monitoriza şi de a deturna traficul de date, ajutând astfel la colectarea de informaţii de către China şi la progresele tehnologice în domenii precum AI“,
    a adăugat ea.

  • Xi Jinping anunţă că discuţiile comerciale cu SUA vor fi reluate săptămâna viitoare

    Xi a declarat, în cadrul unei conferinţe cu Robert Lighthizer, reprezentantul SUA pentru Afaceri comerciale şi cu Steven Mnuchin, secretarul Trezoreriei, că discuţiile dintre Beijing şi Washington au progresat, iar China este dispusă să rezolve conflictele economice cu SUA prin cooperare.

    Trump a promis să majoreze tarifele SUA pentru mărfurile chinezeşti în valoare de 200 miliarde de dolari, la 25%, de la 10% în prezent, dacă cele două părţi nu pot ajunge la o înţelegere până pe 2 martie.

  • Mâna de fier care conduce China de 6 ani este testată în foc. Direcţia în care preşedintele Xi Jinping vrea să vireze Beijingul este contestată

    O dezbatere neobişnuită şi relativ deschisă despre natura şi direcţia programului de reformă economică a apărut la cinci luni după ce cercetători şi oficiali chinezi au contestat în mod clar goana după putere politică fără precedent a lui Xi Jinping din acest an, potrivit Financial Times.

    Preşedintele Chinei va intra în mijlocul acestei dezbateri marţi, când se va adresa naţiunii cu ocazia celei de-a 40-a aniversări a unei ere de “reformă şi deschidere”. Deng Xiaoping, fostul “conducător suprem” al ţării, este creditat cu lansarea reformelor economice în cadrul unei reuniuni a Comitetului Central al Partidului Comunist care a început la 18 decembrie 1978, reforme care au contribuit la creşterea remarcabilă a economiei.
     
    Julian Gewirtz, savant de la Harvard şi autor al unei cărţi despre reformele din ultimii ani ale lui Deng, spune că întrebarea fundamentală legată de această dezbatere este dacă “China s-a dezvoltat datorită guvernării persistente a statului în economia comercială – sau în ciuda acestui lucru?”.
     
  • Vladimir Putin şi Xi Jinping vor avea o întâlnire oficială în luna septembrie

    Forumul Economic Estic va avea loc în oraşul Vladivostok, în estul Rusiei.

    Mai mulţi oficiali asiatici de rang înalt şi reprezentanţi ai companiilor importante şi-au anunţat prezenţa.

  • Xi Jinping: China nu va renunţa la „niciun centimetru din teritoriul său” din Oceanul Pacific

    „Poziţia noastră este fermă şi clară în ceea ce priveşte suveranitatea şi integritatea teritorială a Chinei”, a declarat Xi. „Orice centimetru de teritoriu moştenit de la strămoşii noştri nu poate fi pierdut, mai ales că nu vrem nimic de la alte ţări”, a adăugat acesta.

    Întâlnirea dintre Mattis şi Jinping are loc în contextul în care relaţiile dintre Washington şi Beijing sunt deteriorate de tensiunile în continuă creştere, atât din cauza unui posibil război comercial, cât şi din cauza suspiciunii în ceea ce priveşte activitatea militară a celor două ţări..

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Donald Trump laudă relaţia cu Xi Jinping, în pofida disensiunilor comerciale cu Beijingul

    “Măreaţa noastră echipa financiară se află în China pentru a încerca să negocieze un teren comercial echilibrat! Aştept să fiu alături de preşedintele Xi Jinping în viitorul nu prea îndepărtat. Vom avea mereu o relaţie foarte bună”, a transmis Donald Trump prin Twitter.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Chinei, Xi Jinping, avertizează asupra „mentalităţii unui Război Rece”

    „Societatea umană se confruntă cu o alegere majoră de a se deschide sau de a se închide, de a merge înainte sau înapoi. În lumea de astăzi, tendinţa de pace şi de cooperare avansează, iar mentalitatea Războiului Rece ca joc cu sumă nulă este un mod de abordare depăşit”, a spus Xi Jingping. „Acordarea atenţiei doar comunităţii proprii, fără a ne gândi la alţii, nu poate duce decât la un zid. Putem obţine rezultate câştigătoare numai prin insistenţa asupra dezvoltării paşnice şi a colaborării”, a adăugat preşedintele Chinei.

    Declaraţiile preşedintelui Chinei „par a fi o încercare de a calma disputele comerciale pe care China le poartă cu SUA”, comentează BBC.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Se pregăteşte China de război? Ce le-a cerut preşedintele chinez armatei

    În cadrul unui discurs fără precedent, Xi Jinping s-a adresat în faţa a peste 7.000 de militari înarmaţi, în provincia Hebei din nordul Chinei.

    “Personalul militar nu ar trebui să se teamă de greutăţi sau de moarte. Ofiţerii şi soldaţii ar trebui să fie îngrijiţi în mod generos, în timp ce stilurile de lucru nedorite şi corupţia ar trebui să fie restricţionate cu hotărâre”, a spus preşedintele chinez.

    Xi Jinping a cerut armatei să consolideze pregătirea militară orientată spre luptă şi să se concentreze asupra mijloacelor de război de înaltă tehnologie.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Planul SECRET, activat de CHINA pentru a deţine supremaţia la nivel mondial. Care este “armă magică”

    Pe harta Google a oraşului Beijing apare o zonă aparent liberă, un complex situat lângă sediul Partidului Comunist în care doar puţine clădiri au nume. La faţa locului, aura de anonimat se confirmă. Agenţi de securitate în uniforme militare verifică toate maşinile care intră şi ies din complex. Dar nu există niciun indicator de identificare, singurele informaţii fiind pe plăcuţele cu numele străzii.

    “Cea mai mare clădire din acest complex este la adresa Strada Fuyou, 135, unde este sediul Departamentului Frontului Unit de Lucru al Partidului Comunist chinez, cunoscut pe scurt ca Frontul Unit. Acesta este cartierul general pentru coordonarea activităţilor de transformare a Chinei în «putere mondială moderată», o misiune multilaterală, dar în mare parte confidenţială pe care Xi Jinping, preşedintele confirmat în funcţie până cel puţin în anul 2022, a făcut-o unul dintre cele mai importante obiective ale administraţiei sale. Clădirea, care are o lungime de aproximativ 200 de metri, simbolizează nivelul ambiţiilor Chinei.

    Câştigarea «inimilor şi minţilor» pe plan intern şi extern prin activităţile Frontului Unit este esenţială pentru «marea reîntinerire a poporului chinez», a afirmat Xi Jinping. Cu toate acestea, puterea exercitată de cadrele care lucrează în imobilul cu faţadă neoclasică de pe strada Fuyou, 135 este frecvent oricum altfel, dar nu moderată”, comentează editorialiştii James Kynge, Lucy Hornby şi Jamil Anderlini într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul “China accelerează eforturile pentru a deveni putere mondială moderată / Xi Jinping a mobilizat un departament secret al Partidului Comunist ca «armă magică» pentru creşterea influenţei la nivel global”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro