BusinessMagazin

Tag: wwf

  • Măgura zimbrilor, Armeniş

    Garanti BBVA

    Motivaţie:
    Garanti BBVA are o colaborare de lungă durată cu Worldwide Fund for Nature Association (WWF), demarată în 2010, când a fost lansat WWF Bonus Card, primul card de credit cu afinitate ecologică din România. Banca transferă 0,3% din valoarea tranzacţiilor efectuate cu acest card de credit către proiectele locale de mediu ale ONG-ului, fără niciun cost pentru posesor. Între anii 2010 şi 2020, Garanti BBVA a direcţionat 1,68 milioane de lei către WWF, pentru a sprijini o serie de proiecte locale cu impact pentru protecţia mediului. Prin intermediul WWF Bonus Card, angajaţii şi clienţii au şansa de a se implica în protejarea habitatelor naturale. Unul dintre aceste proiecte are ca scop conservarea Carpaţilor de Sud-Vest, unde WWF, cu sprijinul Garanti BBVA, derulează o iniţiativă ambiţioasă de reintroducere a zimbrilor în Munţii Ţarcu, într-un sit Natura 2000 de 59.000 de hectare. Acest program creează o oportunitate unică pentru revenirea faunei sălbatice şi dezvoltarea comunităţii locale, având ca scop principal conştientizarea micii comunităţi locale cu privire la importanţa patrimoniului natural şi cultural pe care ei îl numesc acasă. În acelaşi timp, proiectul îşi propune să susţină definirea unui cadru pentru dezvoltarea profesională în domeniul ecologiei.

    Descrierea proiectului:
    Garanti BBVA şi ceilalţi parteneri implicaţi în proiect investesc în crearea unui model de dezvoltare durabilă în Armeniş, judeţul Caraş Severin, cunoscut şi sub numele de Măgura Zimbrilor, unde bunăstarea comunităţilor locale poate fi susţinută prin firme prietenoase cu natura şi conectate la cel mai mare plan naţional de reintroducere a zimbrilor din Europa. Obiectivul programului este înfiinţarea unui hub sau centru ecologic în care cercetarea conservării să fie apropiată de oameni, într-o manieră inovatoare, precum şi crearea unui cadru care să îi susţină pe studenţii, cercetătorii şi practicienii din mai multe discipline în dezvoltarea profesională în domeniul ecologiei. Toate aceastea reprezintă, în acelaşi timp, şi o oportunitate pentru comunitatea locală de a oferi servicii de ecoturism. De asemenea, ţelul acestui program este ca zona să devină un centru de cercetare, care să ofere o oportunitate unică vizitatorilor de a simţi natura la faţa locului, în centrul local pentru vizitatori, precum şi prin evenimente tematice despre natură, organizate local. Prin acest proiect, Garanti BBVA îşi propune să creeze oportunităţi pentru ca vizitatorii să îi întâlnească pe localnici şi să cumpere produsele şi serviciile lor. Există mulţi localnici cu calităţi dovedite care pot lucra (ca angajaţi) sau pot oferi produse şi servicii specifice. Aproximativ
    20 de familii şi 50 de persoane sunt implicate, în mod constant, în acţiunile programului şi asigură mâncare tradiţională, cazare şi transport local. Peste 10.000 de euro au fost cheltuiţi în comunitatea locală, în primul an, de către vizitatori, studenţii care lucrează în zonă şi partenerii implicaţi în programul local dezvoltat.

    Efecte:
    Beneficiarii direcţi ai proiectului sunt cei peste 150 de turişti care au vizitat zona, opt tineri specializaţi în conservarea naturii, care au lucrat în zonă, şi cele 20 de familii care pun la dispoziţie bunuri şi servicii pentru ospitalitate, realizate în cadrul comunităţii. De asemenea, programul are şi o serie de beneficiari indirecţi, printre care se numără 30 de localnici care au luat parte la ateliere de produse tradiţionale, pentru a împărtăşi din tehnicile meşteşugăreşti şi pentru a crea noi iniţiative comune pentru dezvoltarea comunităţii.

  • Planeta în declin: 68% din populaţiile de vertebrate din fauna sălbatică au dispărut

    68% din populaţiile de vertebrate din fauna sălbatică au dispărut în ultimii 50 de ani. Este concluzia Raportului Planeta Vie 2020 publicat joi de WWF. 

    Cauzele sunt defrişările, agricultura nesustenabilă şi comerţul ilegal cu animale sălbatice care contribuie la răspândirea virusurilor, precum cel care a provocat pandemia COVID-19.

    WWF solicită acţiuni urgente pentru a inversa tendinţa de pierdere a biodiversităţii până în 2030, punând capăt distrugerii habitatelor naturale şi îmbunătăţind sistemul alimentar. Potrivit raportului, populaţiile globale de mamifere, păsări, amfibieni, reptile şi peşti au suferit, în medie, un declin de două treimi, în mai puţin de jumătate de secol, din cauza aceloraşi factori care au contribuit la apariţia bolilor zoonotice, cum e COVID-19..

    Indicele Planeta Vie, furnizat de Societatea Zoologică din Londra, arată că aceiaşi factori despre care se crede că măresc vulnerabilitatea planetei la pandemii sunt şi unii dintre factorii determinanţi din spatele scăderii medii de 68% a populaţiilor globale de specii de vertebrate între 1970 şi 2016.

    „Raportul Planeta Vie 2020 subliniază modul în care distrugerea accelerată a naturii de către oameni are efecte catastrofale nu numai asupra populaţiilor sălbatice, ci şi asupra sănătăţii umane şi a tuturor aspectelor vieţii noastre”, a declarat Marco Lambertini, director general, WWF International.

    Raportul Planeta Vie 2020 apare la fiecare doi ani, începând cu 1998, şi prezintă o imagine de ansamblu cuprinzătoare asupra planetei, urmărind tendinţele abundenţei globale a faunei sălbatice. Raportul include contribuţiile a peste 125 de experţi din întreaga lume. Raportul a urmărit aproape 21.000 de populaţii a peste 4.000 de specii de vertebrate între 1970 şi 2016.

    Printre speciile pe cale de dispariţie incluse în raport se numără gorila de câmpie de vest, specie care a înregistrat un declin estimativ de 87% între 1994 şi 2015, în Parcul Naţional Kahuzi-Biega, Republica Democrată Congo, în principal din cauza vânătorii ilegale.

    Un alt exemplu şi mai dramatic este cazul papagalului gri african: în sud-vestul Ghana, populaţia a scăzut cu până la 99% între 1992 şi 2014 din cauza capcanelor folosite pentru comerţul cu păsări sălbatice şi din cauza pierderii habitatului.

    Studiul mai arată că populaţiile de animale sălbatice de apă dulce au suferit un declin de 84% – cel mai puternic declin mediu al populaţiei din orice biom, echivalent cu 4% pe an, din 1970. Un exemplu este populaţia reproducătoare a sturionului chinez din râul Yangtze din China, care a scăzut cu 97% între 1982 şi 2015 din cauza barajelor apărute pe căile sale de migraţie.

  • WWF: Guvernul a decis să protejeze doar râurile aflate mai sus de 1500 m altitudine­, adică 1% din total; arii naturale protejate riscă să fie distruse

    WWF (World Wide Fund for Nature) atrage atenţia că Hotărârea de Guvern emisă pe 4 februarie va proteja mici secţiuni de râuri aflate la o altitudine mai mare de 1500 m, un procent infim, mai puţin de 1% din numărul total de km de râuri din România.

    În consecinţă. râurile care se află la o altitudine mai mica, inclusiv din arii naturale protejate, pot fi distruse.

    „Teoretic, de la 1500 de m în sus, pe râuri nu vor mai putea fi realizate regularizări, construcţii hidroenergetice sau orice alte activităţi care ar avea un impact asupra apei, însă nu putem să nu ne întrebăm ce se va întâmpla cu celelalte râuri valoroase ale României”, a declarat Diana Cosmoiu, Coordonator naţional politici publice, WWF-România.

    În plus, acest act normativ nu va duce nici la închiderea procedurii de infringement lansată împotriva României de Comisia Europeană în urmă cu cinci ani.

    HG-ul vine cu o protecţie suplimentară faţă de cea existentă, oferită de Directivele UE şi legislaţia care le transpune la nivel naţional, pentru aceste sectoare

    Dintre criteriile solicitate anterior de WWF România, documentul include doar „starea ecologică bună si foarte bună a corpurilor de apă”. Alte criterii considerate importante de ecologişti, precum existenţa habitatelor piscicole naturale, apartenenţa la ariile naturale protejate de diverse tipuri, nu au fost integrate pentru definirea zonelor de non-intervenţie pe râuri.

    „Statul român nu a făcut nimic pentru a remedia distrugerile realizate de microhidrocentrale (MHC) în anii anteriori şi insuficient pentru a preveni altele în viitor”.

    În acest context, WWF-România solicită completarea legislaţiei în vigoare (incluzând acest HG) astfel încât restricţiile să se aplice şi sectoarelor de râuri din reţeaua Natura 2000 şi din alte tipuri de arii naturale protejate, precum şi acelor sectoare de râuri care reprezintă habitate piscicole naturale, eliminându-se totodată criteriul altitudinii de peste 1500 m.

  • Administrarea defectuoasa a parcurilor naturale va costa economia României 2,6 miliarde de euro

    Soluţiile pentru un scenariu optimist se bazeaza pe Sustainable Ecosystem Management (SEM), adica gestionarea chibzuita a resurselor din ecosistemele ariilor protejate.

    In cazul turismului, trecerea de la Business as Usual (BAU) – condiţiile în care nu se schimbă nimic din modul de lucru actual, caracterizat de subfinanţarea ariilor protejate si declinul calitatii experientei oferite de vizitarea parcurilor de catre turisti, s-ar produce prin investitii in centre de vizitare, infrastructura sau managementul fluxului de turisti.

    Studiul intocmit pe cinci parcuri pilot arata ca valoarea activitatilor de recreere si turism aferente acestora, luand in considerare si efectul multiplicativ al turismului asupra economiei in ansamblu, a fost in 2010 de 365 de milioane de euro (0,3% din PIB). Turistii si vizitatorii celor cinci parcuri s-au aratat dispusi sa plateasca anual cu 42 de milioane de euro in plus fata de cat platesc acum, daca vor avea parte de o infrastructura si de servicii mai bune. Mai mult, veniturilor obtinute de localnici din ecoturism raman in proportie de 80-90% in zonele rurale in care au fost obtinute, asa cum indica datele Asociatiei de Ecoturism din Romania.

    Daca este administrat intr-o maniera sustenabila, turismul din cele cinci parcuri pilot poate genera inca 2,626 miliarde euro in urmatorii 25 de ani, studiul indicand ca aceste servicii au cel mai mare potential de a crea beneficiu cumulativ dintre toate cele analizate (agricultura, silvicultura, ape minerale, diminuarea dezastrelor etc.)