BusinessMagazin

Tag: WU Executive Academy

  • Barbara Stöttinger, decan al WU Executive Academy: CEO-ul robot. Este inteligenţa artificială un manager superior?

    Evoluţia inteligenţei artificiale (AI) este de neoprit: Fireflies rulează în fundal în timpul convorbirii Zoom, generând un rezumat excelent al discuţiilor; D-ID transformă textele în videoclipuri cu personaje despre care nu ai bănui niciodată că au fost generate de AI, iar ChatGPT scrie eseuri, analizează date financiare, răspunde la întrebările clienţilor şi, în plus, îi ajută pe studenţi să înveţe. Însă ce impact vor avea aceste inovaţii asupra lumii managementului? Este posibil ca roboţii să înlocuiască managerii de top în viitor?

    Graţie instrumentului ChatGPT al companiei americane OpenAI, deţinut, printre alţii, de Microsoft, posibilităţile oferite de inteligenţa artificială au devenit palpabile şi pentru cei care nu sunt experţi în domeniul digital. Pe măsură ce tot mai multe dovezi privind evoluţia extrem de rapidă a inteligenţei artificiale ajung pe prima pagină a ziarelor, unii oameni sunt cuprinşi de un sentiment de panică: nu este de mirare, având în vedere previziunile potrivit cărora această tehnologie va face ca milioane de locuri de muncă din întreaga lume să fie eliminate. Mai mult, nu există nicio îndoială că unele domenii de activitate, în special cele caracterizate de sarcini repetitive pe care algoritmii şi maşinile le pot gestiona cu uşurinţă, se vor schimba considerabil prin utilizarea AI. Cu toate acestea, există o excepţie la această evoluţie generală: la prima vedere, activitatea managerilor şi a liderilor de companii nu pare să fie afectată de progresul învăţării automate. Însă este acesta întreaga realitate?

     

    În subordinea CEO-ului robot? La NetDragon Websoft, o companie de jocuri online cu sediul în Hong Kong, un robot AI a fost desemnat recent drept înlocuitor al directorului general al unei filiale. Robotul CEO ia acum deciziile despre care credeam că pot fi luate doar de fiinţe umane, cum ar fi evaluarea riscurilor antreprenoriale şi proiectarea unor locuri de muncă eficiente. Iar până acum nu a făcut o treabă rea: cifrele de referinţă ale companiei le depăşesc clar pe cele ale concurenţilor din piaţă. Este vorba de noroc pur sau de un semn al unui trend? De fapt, unele atribuţii tradiţionale de management sunt practic destinate să fie preluate, cel puţin parţial, de AI.

     

    Ce atribuţii de leadership pot fi lăsate în seama AI? În principiu, un robot nu va putea niciodată să înlocuiască calităţile umane înnăscute ale unei persoane, dar, cu siguranţă, o poate sprijini să îşi îndeplinească sarcinile. Analiza datelor, în special atunci când este vorba de volume mari de date, şi o pregătire structurată a informaţiilor care să servească drept bază pentru luarea deciziilor sunt doar două exemple de situaţii în care poate fi utilizată inteligenţa artificială. Însă numai oamenii deţin calităţi precum creativitatea şi empatia, iar aceste capacităţi vor rămâne importante şi pentru manageri. Aşadar, cum anume ar putea AI să sprijine diverse sarcini de management? Şi în ce domenii ar putea înlocui, cel puţin parţial, directorii executivi umani?

    • Strategie şi planificare

    În fond, inteligenţa artificială este un simplu instrument. Analiza datelor pe care AI o poate efectua, dacă este necesar, într-o clipă, oferă o bază solidă pentru luarea unor decizii strategice, care, totuşi, vor trebui să fie luate în cele din urmă de oameni. La urma urmei, o strategie se referă, printre altele, la valori, viziuni şi convingeri care trebuie definite şi urmărite de organizaţia respectivă.

    • Organizare

    Există un mare potenţial de utilizare eficientă a AI în domenii care necesită standardizare şi optimizare. Roboţii au o abordare structurată a sarcinilor, dar nu reuşesc să facă faţă acolo unde sunt necesare idei creative, gândire inovatoare şi abordări noi. Într-un mediu de afaceri, rezolvarea problemelor necesită adesea o combinaţie de calităţi pe care le posedă oamenii, cum ar fi o bună înţelegere a situaţiei, dublată de o înţelegere a calităţilor sale emoţionale. Atunci când vine vorba de a răspunde rapid la schimbarea circumstanţelor şi de a transforma provocările în oportunităţi, oamenii sunt în mod clar mai buni decât roboţii.

    • Contabilitate şi finanţe

    Acesta este un domeniu în care AI ar putea contribui în numeroase moduri, deoarece trebuie analizate volume mari de date, care sunt uneori greu de gestionat, iar detaliile importante care sunt cruciale pentru luarea unor decizii corecte sunt uneori pierdute în mulţime. În acelaşi timp, experienţa şi intuiţia umană sunt greu de învins. Un auditor experimentat care a analizat situaţiile financiare timp de 30 de ani poate să identifice imediat o problemă.

    • Resurse Umane

    Resursele umane se bazează de ceva timp pe inteligenţa artificială, de exemplu, pentru a căuta anumite cuvinte cheie în CV-uri şi scrisori de intenţie cu scopul de a face o preselecţie sau de a decide pe cine să invite la următoarea etapă a procesului de angajare. Roboţii sunt mai puţin subiectivi decât oamenii, ceea ce reprezintă un avantaj clar în gestionarea personalului. Dar şi aici, decizia finală trebuie să fie luată de o fiinţă umană, deoarece trebuie să existe o chimie între colegi. Identificarea unei persoane potrivite, motivarea personalului existent sau transmiterea cu succes a viziunii unei organizaţii nu ar trebui să fie lăsate în seama algoritmilor.

    • Comunicare

    Inteligenţa artificială poate fi, cu siguranţă, de încredere pentru a pregăti şi a edita materialele utilizate pentru luarea deciziilor, cum ar fi o analiză a datelor despre clienţi. Dar când vine vorba de comunicarea rezultatelor, atât în interiorul, cât şi în afara companiei, managerii trebuie să facă un pas în faţă. O comunicare transparentă şi clară, o cultură activă a feedbackului şi o critică (constructivă) pot fi oferite doar de oameni. Pentru orice sarcină care necesită o bună relaţionare, încredere şi apreciere, un robot nu va putea niciodată să înlocuiască oamenii. Gândiţi-vă doar la evaluările de performanţă sau la negocierile în vânzări.

     

    Inteligenţa artificială vs. oamenii în vremuri de criză. O pandemie, o criză financiară, un război: indiferent de tipul de criză, în unele cazuri, inteligenţa artificială ar putea fi capabilă să tragă din timp un semnal de alarmă. Dar decizia privind măsurile care trebuie luate şi toate aspectele legate de comunicarea în situaţii de criză vor rămâne sarcina managerilor. Unele situaţii necesită o intervenţie paradoxală. Cu alte cuvinte: o acţiune care este total opusă celei pe care ai face-o în mod normal într-o situaţie similară. Acest lucru ne ajută să dobândim o nouă perspectivă asupra lucrurilor şi să ne pregătim pentru un nou început. Şi nu există un robot care să reuşească vreodată acest lucru.

    În general, managerii – la fel ca angajaţii şi studenţii – vor fi încurajaţi să se concentreze pe ceea ce un robot nu poate oferi: empatie, compasiune, gândire critică şi înţelegere socială.

     

    În apărarea liderilor umani. Teama provocată de evoluţia inteligenţei artificiale este exagerată. Acest lucru nu diferă cu nimic de momentul în care au apărut computerele. Nu există cale de întoarcere şi ar trebui să ne concentrăm pe utilizarea inteligenţei artificiale în moduri constructive, care să servească nevoilor noastre umane. Oamenii au atât de multe calităţi care îi fac să fie superiori roboţilor. Şi asta nu e tot: utilizarea inteligenţei artificiale în viitor reprezintă o mare oportunitate pentru Europa. Continentul are acum oportunitatea de a adopta o abordare diferită şi, prin aceasta, de a se distinge de SUA şi China. Astfel, în loc să urmărim mentalitatea „câştigătorul ia totul“ sau un sistem de supraveghere de tip „big brother“, putem adopta o strategie care să se concentreze mai întâi pe bunăstarea angajaţilor. Acest lucru ne va permite să folosim tehnologia într-un mod care să servească oamenilor şi nu invers. Această abordare europeană a fost denumită umanism digital sau responsabilitate digitală corporatistă. Este vorba despre utilizarea noilor tehnologii, respectând în acelaşi timp valorile noastre. Şi aceasta este o altă sarcină-cheie care va necesita manageri umani.

     

    WU Executive Academy organizează la Bucureşti, din 2006, un program de Executive MBA, la care participă aproape 30 de manageri şi antreprenori anual.    ■

  • Barbara Stöttinger, decan al WU Executive Academy: Educaţia executivă în 2023. Şase lucruri esenţiale pentru manageri

    Anii 2020 şi 2021 au fost un roller coaster al crizelor provocate de pandemie, iar managerii au fost preocupaţi să conducă în mod eficient companiile în acest context, implementând în acelaşi timp forme de lucru la distanţă şi hibride. În anul următor, ei au trebuit să continue să dezvolte noi modele de afaceri, să stabilească şi să îmbunătăţească noi moduri de lucru.

     

    Când incertitudinea şi complexitatea se transformă în haos

    Cu fiecare nouă criză şi incertitudine adăugată, lumea a trecut de la contextul „VUCADD” (volatile, uncertain, complex, ambiguous, diverse, dynamic) la „BANI” (brittle, anxious, non-linear, incomprehensible). Pieţele au depăşit problema uzuală a volatilităţii şi au devenit atât de fragile încât se prăbuşesc brusc şi imprevizibil, după cum arată falimentul neaşteptat al Bursei de criptovalute FTX sau criza energetică. Toate acestea au dus la un sentiment de nesiguranţă generalizat.

    Însă programele de formare profesională continuă oferă liderilor un sprijin pentru a sfida incertitudinile şi a trasa cursul unui viitor de succes. Iată cele şase elemente cheie pe care ar trebui să se concentreze programele de leadership în 2023 pentru a fi utile managerilor în noul context economic:

    1. Activarea previziunii strategice

    Activitatea obişnuită de afaceri nu mai există în prezent. Managerii trebuie să se familiarizeze cu subiectul previziunii strategice – pentru că următoarea criză este chiar după colţ. Dar, cu know-how-ul şi instrumentele potrivite, aceştia se pot pregăti pentru ea. Previziunea strategică implică, în prima etapă, să îţi imaginezi diferite scenarii posibile pentru viitor şi apoi să le modelezi în mod strategic. Niciunul dintre scenarii nu se va întâmpla exact aşa cum a fost imaginat, dar faptul de a le fi explorat într-o manieră atât de concentrată ne va ajuta să luăm decizii flexibile, eficiente şi rapide, indiferent de ceea ce va aduce viitorul. Programul scurt de „Management strategic” al WU Executive Academy, de exemplu, oferă liderilor instrumente care îi ajută să identifice din timp evoluţiile relevante, să facă faţă mai eficient provocărilor imprevizibile şi să planifice strategic, în ciuda schimbărilor constante.

    2. Promovarea spiritului antreprenorial şi a rezilienţei personale

    Rezilienţa va fi subiectul zilei în domeniul dezvoltări leadershipului în 2023. Antrenarea rezilienţei ne ajută nu doar să rezistăm crizelor, ci să le acceptăm ca parte a vieţii. Rezilienţa strategică în afaceri este importantă atât la nivel personal, cât şi la nivel corporativ. Înainte de pandemie, crizele majore aveau loc cam o dată la zece ani. Când coronavirusul a lovit, mulţi erau încrezători că vom scăpa de el în maxim şase luni. Între timp, ne-am trezit trăind în mod constant în modul de criză. În loc de un sprint de 100 de metri, trebuie să rezistăm şi să alergăm un maraton, în acelaşi timp antrenându-ne pentru un decatlon. Învăţăm să fim rezilienţi realizând paşii mici spre succes şi acceptând că lucrurile nu vor mai reveni niciodată la cum erau. Şi ar trebui să fim întotdeauna recunoscători pentru ceea ce avem – în special pentru nivelul de trai ridicat pe care am reuşit să îl menţinem în comparaţie cu alte ţări. Concentrarea pe forţele proprii fără să cazi în perfecţionism poate fi un sprijin în momentele dificile: chiar şi într-un decatlon, nu trebuie să fii perfect în toate cele zece discipline. Este suficient să te concentrezi asupra punctelor tale forte, pe măsură ce treci de la o sarcină la alta.

     

    „Concentrarea pe forţele proprii fără să cazi în perfecţionism poate fi un sprijin în momentele dificile: chiar şi într-un decatlon, nu trebuie să fii perfect în toate cele zece discipline. Este suficient să te concentrezi asupra punctelor tale forte, pe măsură ce treci de la o sarcină la alta.“

    „Leadership-ul personal este considerat o abilitate managerială din ce în ce mai importantă. În aceste vremuri, managerilor li se cere să îşi exercite leadership-ul personal, să îşi asume responsabilitatea şi să îşi încurajeze angajaţii să facă acelaşi lucru şi să meargă cu curaj pe un drum necunoscut.“

    3. Promovarea unui leadership orientat către scop

    În perioadele de criză, oamenii sunt predispuşi să intre în panică, adică fie sunt paralizaţi de şoc, fie încep să se agite pentru a găsi o soluţie. Când sunt atât de multe incendii de stins, avem tendinţa de a fi uşor distraşi şi copleşiţi. În aceste situaţii, scopul unei companii, care ar trebui, de asemenea, să ghideze viziunea companiei, este foarte important. Un scop ne ajută să vedem pentru ce este aici compania, ne oferă o direcţie pe termen lung. Este o busolă importantă care ne ajută să reevaluăm din când în când deciziile şi acţiunile antreprenoriale. Acesta este, de asemenea, motivul pentru care leadershipul orientat către scop ocupă un rol central în cadrul programelor de educaţie executivă de la WU Executive Academy.

    4. Consolidarea calităţilor de pionierat

    Leadershipul personal este considerat o abilitate managerială din ce în ce mai importantă. În aceste vremuri, managerilor li se cere să îşi exercite leadershipul personal, să îşi asume responsabilitatea şi să îşi încurajeze angajaţii să facă acelaşi lucru şi să meargă cu curaj pe un drum necunoscut. Acest lucru necesită empatie şi intuiţie, precum şi un mod constructiv de a gestiona emoţiile – atât pe cele proprii, cât şi pe ale celorlalţi. În cadrul programului nostru de Senior Leadership Development „Pionierii secolului XXI”, dedicăm o parte importantă consolidării calităţilor de pionierat.

    5. Crearea spaţiilor pentru învăţarea colaborativă

    WU Executive Academy s-a străduit întotdeauna să creeze spaţii sigure în care studenţii să îşi împărtăşească cunoştinţele. Astfel de spaţii şi cadre pentru învăţarea colaborativă, care să permită participanţilor să discute subiecte, să împărtăşească sfaturi şi experienţe şi să lucreze împreună, devin din ce în ce mai importante. Fie că sunt spaţii virtuale sau fizice, acestea promovează inteligenţa de grup, iar toată lumea poate prelua cunoştinţe valoroase şi practice.

    6. Concentrarea pe noile tehnologii

    Noile progrese tehnologice, cum ar fi Web3 cu metaversurile sale virtuale sau criptotendinţele precum NFT, deschid, de asemenea, noi domenii şi oportunităţi de afaceri. Cu ajutorul unor măsuri de perfecţionare adecvate, managerii pot valorifica noile cunoştinţe, pot alinia aceste evoluţii cu setul lor de competenţe şi pot lua decizii de afaceri mai viabile. Punând în balanţă noile oportunităţi de afaceri în mod constructiv cu posibilele riscuri, aceştia vor depăşi modul de criză şi vor porni pe o cale de self-empowerment. În acest scop, WU Executive Academy va oferi un curs special despre Web3 şi metavers începând cu primăvara anului 2023.

    WU Executive Academy organizează la Bucureşti, din 2006, un program de Executive MBA, la care participă aproape 30 de manageri şi antreprenori anual.

  • Companiile încep să investească tot mai mult în dezvoltarea abilităţilor angajaţilor ca raspuns la criza de specialişti din piaţa muncii. WU Executive Academy: 66% dintre manageri beneficiază de sprijin financiar total sau parţial din partea angajatorului

    Tot mai multe companii din România încep să investească în dezvoltarea abilităţilor angajaţilor, pentru a creşte gradul de retenţie al acestora, tendinţă confirmată şi de şcoala de afaceri WU Executive Academy, parte a Universităţii de Economie şi Afaceri din Viena (WU), care a adunat luna aceasta pentru cursurile de Executive MBA o serie formată din 39 de manageri şi antreprenori, cel mai mare record de participanţi de la debutul programului pe piaţa românească, în urmă cu 16 ani.

    De altfel, acesta a fost şi primul an în care numărul de cereri a fost mai mare decât numărul de locuri disponibile, arată datele transmise miercuri de reprezentanţii WU Executive Academy.

    Potrivit acestora, aproximativ 66% dintre participanţi sunt susţinuţi financiar de companiile pentru care lucrează. Astfel, pentru circa o treime dintre studenţi, programul este plătit integral de angajator, o altă treime beneficiază de co-plată din partea companiilor, în timp ce restul îşi acoperă singuri costul de şcolarizare, dar, conform statisticilor WU Executive Academy, studenţii îşi pot recupera în totalitate banii în primii trei ani de la absolvire, ca urmare a creşterilor salariale de care beneficiază.

    IT-ul, sectorul financiar şi comerţul sunt industriile care trimit cei mai mulţi manageri să urmeze programul WU EMBA Bucharest.

    Astfel, pe primul loc în topul industriilor din care provin studenţii români ai programului se află IT-ul, cu o pondere de 26%. Pe locul al doilea este domeniul financiar şi de asigurări, cu o pondere de 13%, urmat de comerţ, cu o pondere de 10%. Pe lângă acestea, noua serie include profesionişti din FMCG, domeniul medical şi farmaceutic, industria producătoare, energie, sectorul serviciilor, transporturi, agricultură, construcţii/inginerie, educaţie şi avocatură.

    „Noul record de înscrieri, într-o eră de peturbări economice, schimbări şi inovaţii, ne arată că există o nevoie puternică de lideri conectaţi la cele mai recente tendinţe din industrie, capabili să îşi susţină companiile şi echipele în perioadele de transformare Investiţia în astfel de abilităţi şi cunoştinţe va da rezultate. Numărul record de înscrieri evidenţiază, de asemenea, faptul că programul nostru EMBA este în continuare opţiunea principală a managerilor seniori din România”,  afirmă Prof. Phillip C. Nell, Director Academic al programului Executive MBA Bucharest.  

    Studenţii noii promoţii a programului WU EMBA Bucharest au vârsta medie de 39 de ani, 15 ani de experienţă profesională şi 8 ani de experienţă în poziţii de leadership. De asemenea, 66% dintre studenţi sunta bărbaţi şi 34% sunt femei, aceste ponderi menţinându-se relativ constante în cadrul ultimelor promoţii.

    Programul se desfăşoară part – time, pe o perioadă de 16 luni, şi cuprinde 14 module. Cursanţii au ocazia să lucreze cu profesori de renume internaţional de la WU şi alte universităţi de afaceri de elită din întreaga lume, printre care IE, INSEAD (Spania), Frankfurt School of Finance & Management (Germania) sau Carlson School of Management (USA).

    În prezent, programul a ajuns la o comunitate de peste 450 de alumni.

    WU Executive MBA Bucharest este cel mai important program de tip EMBA din Europa Centrală şi de Est, având triplă acreditare internaţională (EQUIS, AMBA şi AACSB) deţinută de mai puţin de 1% din şcolile de afaceri din întreaga lume.

    Totodată, WU Global Executive MBA, pe baza căruia a fost dezvoltat programul oferit în Bucureşti, s-a clasat în top 40ş1ţ cele mai bune programe de Executive MBA din lume pentru a treia oară consecutiv.

    WU Executive Academy este parte a Universităţii de Economie şi Afaceri din Viena (WU), cea mai mare universitate de business din Europa şi a doua cea mai bună universitate din ţările vorbitoare de limbă germană. Portofoliul educaţional al WU Executive Academy include de la programe de MBA, EMBA, Professional MBA, Master of Laws, la certificări universitare, programe corporate, dar şi diverse seminarii, fiind unul dintre principalii furnizori de educaţie executivă din Europa Centrală şi de Est.  


     

     

  • Opinie Barbara Stöttinger, decan al WU Executive Academy: Leadershipul de criză. 5 abilităţi indispensabile pentru succes

    Dacă în 2021 managerii au stăpânit leadershipul la distanţă şi şi-au extins bagajul de cunoştinţe tehnologice, în prezent se conturează un nou
    tip de leadership, axat pe competenţele de criză.Care sunt acestea?

     

    Dacă provocările din anii trecuţi au fost ca nişte incendii pe care managerii a trebuit să le stingă,  în prezent este vorba despre gestionarea urmărilor pe care acestea le-au lăsat în cadrul companiilor. Acest lucru vine la pachet cu provocări de leadership cu totul noi. Deşi managerii au nevoie de abilităţi şi expertiză în management corporativ, indiferent de mediul în care se află, criza continuă să arunce în calea lor dificultăţi imprevizibile, pe care nimeni nu le poate anticipa. În acest context,  devine cu atât mai important pentru ei să exceleze şi în managementul oamenilor. Ceea ce trebuie să facă managerii acum este să acorde atenţie şi aspectelor emoţionale ale conducerii – iar pentru ast este nevoie de un set special de competenţe sociale. Managerii sunt încurajaţi să stăpânească următoarele cinci abilităţi de leadership pentru a avea succes în mediul de business:

                  1. Vizualizarea viitorului în mod pozitiv

    Încet, dar sigur, criza face ravagii asupra motivaţiei şi spiritului oamenilor, precum şi asupra sănătăţii psihice atât a angajaţilor, cât şi a managerilor. Sfatul meu pentru vremuri grele ca acestea este să ne inspirăm din rândul marilor personalităţi din trecut, care au reuşit să depăşească crize ce păreau imposibil de învins prin curajul, disciplina şi rezistenţa lor extraordinare. Să-l luăm, de exemplu, pe Nelson Mandela: nici măcar o condamnare pe viaţă nu l-a descurajat să îşi dezvolte în continuare viziunea pentru o nouă societate în Africa de Sud, chiar dacă nu avea motive să spere că coşmarul în care trăia se va sfârşi vreodată. Viktor Frankl, care a inventat logoterapia şi analiza existenţială după ce a supravieţuit ororilor internării în patru lagăre de concentrare, este un alt exemplu. În ciuda cruzimii situaţiei sale care părea să sfideze speranţa, el a continuat să viseze la un viitor ce părea foarte îndepărtat, imaginându-şi cum va ţine prelegerea inaugurală la Universitatea din Viena. Putem studia modalităţile de gestionare a crizelor urmărind astfel de personalităţi excepţionale: în loc să ne dăm înapoi şi să aşteptăm ca lucrurile să revină la normal, este important să acceptăm că viaţa (de afaceri) va avea întotdeauna suişuri şi coborâşuri şi că lucrurile, la fel ca vremea, se schimbă mereu. Odată ce aţi acceptat acest lucru, vă puteţi concentra asupra modalităţilor prin care puteţi contura viitorul: Nu numai societăţile, ci şi companiile au nevoie de o viziune mai amplă asupra viitorului, pe care să se bazeze şi care să îi menţină pe toţi în viaţă şi să îi motiveze atunci când situaţia devine mai dificilă. În practică, acest lucru înseamnă că managerii nu ar trebui să îşi piardă timpul deplângând prezentul, ci să lucreze cu echipele lor pentru a modela în mod proactiv un viitor mai bun. 

                  2. Toleranţa la ambiguitate 

    Problemele complexe necesită soluţii complexe. Pentru a le găsi, trebuie să învăţăm să suportăm ambiguitatea şi chiar să o tolerăm cu uşurinţă. Ceea ce este adevărat astăzi ar putea fi depăşit mâine: am învăţat acest lucru mult prea bine pe măsură ce noile descoperiri despre coronavirus ne-au obligat să ne actualizăm constant cunoştinţele şi abordarea acestuia. Revoluţiile ştiinţifice au loc într-un ritm din ce în ce mai alert; uneori, faptele nu reuşesc să acopere toate aspectele unei situaţii sau par să se contrazică între ele; iar unele măsuri (utile) pot părea ilogice.

                  3. Concentrarea pe soluţii

    Indiferent că ne uităm la problemele reale din prezent sau la cele potenţiale din viitor, dacă ne concentrăm prea mult asupra lor, acestea vor fi tot ceea ce vom putea vedea. Dezbaterile publice evidenţiază adesea ceea ce este greşit sau funcţionează prost şi, din păcate, accentul pe soluţii lipseşte frecvent. În companii, managerii sunt cei care ar trebui să se ridice la înălţimea responsabilităţilor care le revin în calitate de „Chief Executive Problem Solvers”. Managementul modern înseamnă, de asemenea, să-i încurajezi pe ceilalţi, iar tu să nu te fereşti de soluţii noi. Mai ales în  contextul actual, este esenţial să combatem ştirile false şi incertitudinile rezultate din acestea. 

                  4. Elaborarea unor  previziuni strategice

    Criza i-a forţat pe mulţi manageri să reacţioneze rapid şi să vină cu noi modele de afaceri sau cu modalităţi diferite de a ajunge la clienţi. Acest spirit antreprenorial este în continuare esenţial. Am dobândit noi modalităţi de colaborare. Acum, este vorba de a veni cu modele de afaceri şi politici corporative de viitor. O întrebare-cheie pe care trebuie să ne-o adresăm pe măsură ce facem acest lucru este: Ce vom face dacă pandemia va continua încă doi, trei sau chiar mai mulţi ani? Acest lucru implică ceea ce experţii numesc previziune strategică, adică abilitatea de a imagina diferite scenarii pentru viitor. Scenariile nu se materializează niciodată exact aşa cum ni le imaginăm. Dar dacă am realiza în mod constant diferite previziuni, am fi mai flexibili, mai eficienţi şi mai rapizi atunci când ar trebui să luăm o decizie – indiferent de scenariul care va avea loc în cele din urmă.

                  5. Dezvoltarea  rezilienţei

    Capacitatea de a-ţi păstra calmul chiar şi sub presiune şi de a nu-ţi pierde din motivaţie chiar şi în faţa unor eşecuri este, poate nu surprinzător, o abilitate de leadership crucială. Liderii trebuie să fie întotdeauna pregătiţi să îşi adapteze strategia în funcţie de mediu. Nu vă pierdeţi cumpătul atunci când trebuie să schimbaţi direcţia. În schimb, gândiţi pragmatic şi fiţi suficient de curajoşi să faceţi paşii necesari pentru a atinge obiectivele dorite. Rezilienţa include, de asemenea, abilităţile de a rezolva conflictele cu profesionalism şi de a face faţă criticilor, în special cele venite din partea propriei echipe. Odată ce aţi reuşit acest lucru, puteţi analiza împreună ce trebuie să faceţi în continuare.  

  • Începe sezonul burselor pentru EMBA: şcoala de afaceri WU Executive Academy oferă burse în valoare de 200.000 de euro pentru managerii români care vor să se întoarcă la şcoală

    Managerii şi antreprenorii care vor să îşi accelereze evoluţia în carieră mai au la dispoziţie două săptămâni în care pot accesa burse de studiu în valoare de 200.000 de euro, oferite de WU Executive Academy, parte a Universităţii de Economie şi Afaceri din Viena (WU), cea mai mare universitate de business din Europa.

    Bursele sunt valabile pentru programul Executive MBA Bucharest, care s-a bucurat de înscrieri record în ultimii doi ani, precum şi pentru programul Professional MBA din Viena, arată datele transmise joi de reprezentanţii WU Executive Academy.

    „Contextul geopolitic şi economic incert a creat o dinamică complexă pentru persoanele care se gândesc să se întoarcă la şcoală pentru o diplomă de Executive MBA. Managerii se înscriu la cursurile de educaţie executivă din diverse motive: fie să găsească noi soluţii de a trece cu bine peste criza economică prezentă la nivel global, fie că vor să îşi securizeze joburile, dar şi pentru a putea accesa piaţa internaţională de joburi”, spune Adriana Georgescu, Program Manager al WU Executive MBA Bucharest.

    Având o tradiţie de peste 15 ani, Executive MBA Bucharest oferit de WU Executive Academy este cel mai important program de tip EMBA din Europa Centrală şi de Est. Acesta beneficiază de tripla acreditare internaţională – EQUIS, AMBA şi AACSB, deţinută de mai puţin de 1% din şcolile de afaceri din lume şi, de asemenea, ocupă locul 34 mondial în clasamentul Financial Times EMBA Ranking 2021.

    De la începuturile sale pe piaţă şi până în prezent, WU EMBA Bucharest a ajuns la o comunitate de peste 400 de alumni.

    Pentru a fi admişi în cadrul programului de EMBA, candidaţii trebuie să aibă minimum cinci ani de experienţă într-o poziţie de management şi să deţină diplomă de licenţă.

    „Bursele noastre sunt deschise pentru toţi candidaţii şi sunt atât burse de merit, cât şi burse de ajutor financiar. Comitetul de admitere evaluează motivaţia, obiectivele de carieră şi contribuţia potenţială la program, dar şi situaţia financiară a fiecărui candidat în parte. “, adaugă Prof. Phillip C. Nell, Director Academic, Executive MBA Bucharest.    

    Programul va începe în luna noiembrie şi se va desfăşura pe parcursul a 16 luni, în regim part-time. Acesta cuprinde 14 module, care încorporează noţiuni esenţiale de management general şi leadership global, dar şi noi domenii de interes, cum ar fi transformarea digitală, business analitytics sau change management.

    În medie, studenţii Executive MBA Bucharest au 14 ani experienţă de muncă şi 7 ani experienţă în poziţii de leadership. De asemenea, 60% dintre aceştia sunt bărbaţi şi 40% sunt femei, iar vârsta medie este de 36 de ani.

    Pe primul loc în clasamentul industriilor din care studenţii provin este industria IT, cu o pondere de 28%, urmată de comerţ, cu o pondere de 19% şi de domeniul financiar şi asigurări, cu o pondere de 14%. Pe lângă acestea, domeniile variază de la an la an, de la construcţii, retail, industria manufacturieră, farmaceutică, la energie, avocatură sau antreprenoriat.

     

  • Cum se vede mediul local de business, privit din afară

    România are puterea de a deveni unul dintre cele mai captivante huburi antreprenoriale din Europa, în condiţiile în care start-up-urile locale nu duc lipsă de inovaţie şi dorinţă de reuşită. Însă oportunitatea poate trece neobservată, fiind uneori nevoie de un outsider care să ne reamintească de potenţialul pe care îl are mediul de afaceri din ţară.

    Christian Lüthje, profesor de management al inovării şi antreprenoriat al Universităţii Tehnice din Hamburg, care predă şi în cadrul programului Executive MBA pe care WU Executive Academy îl oferă în Bucureşti, a realizat recent o analiză asupra României din perspectiva unui centru antreprenorial.

    Precum alte naţiuni din Europa Centrală şi de Est, România oferă condiţii relativ bune pentru activităţile antreprenoriale şi crearea de start-up-uri. Gradul de motivaţie al tinerilor români de a-şi investi cunoştinţele şi energia în ideea de a-şi îmbunătăţi situaţia socioeconomică ar putea atinge un nivel mai ridicat prin comparaţie cu majoritatea pieţelor dezvoltate din Vestul Europei, unde companiile deja consacrate oferă oportunităţi atractive de angajare, cu salarii mari şi contracte solide. În plus, cetăţenii români par să fie destul de încrezători în ceea ce priveşte propriile lor aptitudini antreprenoriale şi dorinţa de a-şi asuma riscuri, reiese din studiu.

    „Este important să avem o percepţie favorabilă asupra propriilor noastre capacităţi de business deoarece generează un impact pozitiv asupra intenţiilor antreprenoriale: dacă eu cred că sunt capabil să înfiinţez şi să conduc o afacere, este foarte probabil să şi realizez acest lucru. Costurile de oportunitate pentru fondatorii de afaceri noi au fost mai mici în România decât în economiile dezvoltate, oferind mai multe opţiuni atractive de carieră pentru cei cu studii superioare. Chiar şi în prezent, acest lucru poate explica doar parţial de ce românii nu se tem să îşi asume riscul care este asociat în mod normal cu procesul propriu-zis de creare a unui start-up”, a declarat Christian Lüthje pentru Business Magazin.

    În prezent, România se poziţionează în urma altor ţări – atât dinăuntrul, cât şi din afara Uniunii Europene – care au izbutit în construirea unui sector puternic al inovaţiei, precum Israelul, Estonia şi Finlanda. Ecosistemul antreprenorial din România este abia în faza incipientă a formării sale, aspect dovedit în primul rând de accesul la finanţare. De obicei, noile businessuri româneşti nu obţin prea uşor investiţii, regula aplicându-se chiar şi companiilor cu tehnologii inovatoare şi planuri solide de business. Putem nota în acest sens lipsa aşa-numiţilor business angels şi numărul prea mic al finanţărilor de creştere realizate de societăţile cu capital de risc.

    Reţeta unei naţiuni antreprenoriale de succes conţine mai multe ingrediente. Întrebat de BM ce ar schimba ca scena de business din România să treacă la următoarea etapă de dezvoltare, Christian Lüthje răspunde că un capital suficient din partea investitorilor internaţionali este, fără îndoială, unul dintre factorii cheie. „Sunt sigur că noile întreprinderi de succes din România vor atrage şi mai mulţi investitori internaţionali în următorii ani. În calitate de profesor, trebuie să subliniez rolul important al universităţilor ca un alt factor cheie al ecosistemelor antreprenoriale prospere. Ţările antreprenoriale au nevoie de universităţi antreprenoriale. Invenţiile, cunoştinţele noi şi studenţii bine educaţi, toate acestea sunt create în universităţi. Este de o importanţă fundamentală ca aceste resurse să fie identificate, evaluate şi exploatate.”

    În contextul actual, deşi mediul de business este nevoit să aibă răbdare, trebuie menţionat că orice criză implică un set de schimbări, reprezentând cea mai importantă sursă de oportunităţi antreprenoriale. Criza provocată de Covid-19 a fost dificilă pentru majoritatea start-up-urilor, iar mulţi au încercat să îşi menţină întreprinderile într-o oarecare stare de inactivitate pentru a reduce rata de faliment.

    Totuşi, unii fondatori de întreprinderi au folosit timpul pentru a dezvolta idei şi soluţii care să abordeze subiecte care au primit o atenţie tot mai mare şi oportunităţi care s-ar fi dezvoltat mult mai încet fără pandemia de coronavirus, cum ar fi segmentul dedicat curieratului, educaţia online, asistenţa medicală digitală şi conceptul de „open science”. Aşadar, în următorii ani vom fi martorii multor întreprinderi de succes care vor călări neînfricat valul post-pandemic.

    „Cutia Pandorei a fost deschisă irevocabil şi nu mai poate fi închisă din nou. Nu cred că oamenii bine educaţi vor accepta ca angajatorii să se întoarcă la vechiul model de lucru în care home office-ul avea o pondere nesemnificativă. Persoanele care au alternative de muncă îşi vor alege angajatorii în funcţie de atractivitatea şi flexibilitatea modelului home office. Start-up-urile şi companiile tinere au fost întotdeauna mai înclinate să experimenteze combinaţii inteligente de interacţiune virtuală şi faţă în faţă în cadrul echipelor lor. Această experienţă şi deschiderea mai mare fac din start-up-uri nişte angajatori mai atractivi pentru mulţi tineri talentaţi din România. Iar acest aspect va ajuta start-up-urile în drumul lor spre creştere”, spune Christian Lüthje.

    De asemenea, profesorul argumentează că, din momentul în care din ce în ce mai mulţi investitori privaţi vor descoperi că România şi, în special Bucureştiul, reprezintă un hub antreprenorial captivant, golurile de finanţare marcate de primele etape ale noilor afaceri vor fi uşor umplute.

    Întrucât este dificil să te opui tendinţei în mijlocul unei crize, multe start-up-uri au fost nevoie să amâne etapele stabilite pentru finanţare şi au decis să îşi reducă nivelul de activitate. Însă acum, investitorii de capital de risc şi-au reluat operaţiunile şi sunt adesea dispuşi să încheie tranzacţii mult mai repede decât o făceau înainte de Covid-19. „Cea mai bună modalitate de a-i face pe investitorii străini să conştientizeze potenţialul antreprenorilor şi al start-up-urilor româneşti constă în crearea de poveşti de investiţii pozitive. Guvernul României poate sprijini acest lucru ajutând start-up-urile să se mute în centrele de inovare şi antreprenoriat în care se află investitori importanţi. Iar diaspora românească ar putea contribui la crearea de conexiuni între start-up-urile locale şi investitorii internaţionali şi pieţele externe”, adaugă Christian Lüthje.

    O altă abordare ar fi reprezentată de un marketing regional eficient – un univers în care mai multe ţări şi regiuni se luptă agresiv pentru a obţine atenţia stakeholderilor importanţi din alte state. Însă, şi în acest caz, diaspora românească ar putea ajuta la susţinerea activităţilor de marketing. Unele centre înfloritoare de inovare au folosit marketingul pentru a crea o profeţie care se împlineşte de la sine: dacă investitorii cred că România este un centru antreprenorial atractiv, ei vor face din România o naţiune de succes pentru start-up-uri.

    Încet şi sigur, guvernele din Centrul şi Estul Europei au început să înţeleagă strânsa relaţie dintre antreprenoriat şi creşterile economice. În consecinţă, autorităţile s-au angajat în întocmirea unor condiţii mai favorabile, ajustând – de exemplu – cadrul legal şi oferind stimulente fiscale pentru antreprenori şi investitori. Luând în calcul nivelul mai mic de salarii, gradul de producţie şi servicii, susţinerea autorităţilor române ar trebui să constituie o bază concretă pentru ecosistemul antreprenorial.

    „Nu cu mult timp în urmă am început să mă uit la start-up-urile româneşti şi la întreprinderile cu creştere rapidă. UiPath este un caz atât de excepţional, încât nu pot să nu îl numesc pe primul loc. Este o poveste remarcabilă care va ajuta România să ajungă la nivelul următor. De asemenea, am descoperit compania de blockchain, Elrond. Firma îşi propune să rezolve problema scalării pentru utilizarea blockchain în diferite aplicaţii, care necesită un debit tranzacţional mult mai mare decât pot oferi reţelele blockchain existente. Îmi place accentul pus de fondatori pe dezvoltarea unor soluţii cu costuri reduse şi uşor de utilizat de către toţi utilizatorii de internet şi de smartphone-uri. Această abordare pare să convingă şi investitorii.” În calitatea sa de profesor la Universitatea de Tehnologie din Hamburg şi de director academic al proiectului Startup Dock, Christian Lüthje încearcă, după propriile lui spuse, să acţioneze ca un intermediar al antreprenoriatului. Deşi a fost activ în diverse businessuri, şi-a petrecut cea mai mare parte a carierei sale în mediul academic.

    „Iubesc prea mult să predau şi să efectuez muncă de cercetare. Am realizat că pot avea un impact mai mare dacă servesc ca mentor, consilier şi facilitator al studenţilor şi tinerilor cercetători. Mă consider un fermier care ară câmpul, cultivând plante fragile şi semănând ideea de antreprenoriat în mintea oamenilor. Asta şi practic ca hobby, atunci când predarea şi cercetarea îmi lasă ceva timp liber”, susţine Christian Lüthje.

  • Megatrendul muncii hibrid este aici să rămână

    Combinarea muncii online cu cea de la birou, a oamenilor şi maşinilor, a devenit, cel puţin de la începutul pandemiei, o parte integrantă a modului de lucru în întreaga lume şi va avea un impact profund asupra felului în care ne vom desfăşura activitatea în viitor. Jochen Borenich, COO al Kapsch BusinessCom – lider austriac în furnizarea de soluţii digitale, împreună cu Barbara Stöttinger – decanul WU Executive Academy, care oferă programul WU Executive MBA Bucharest, au analizat noul megatrend de pe piaţa muncii şi efectele acestuia asupra organizaţiilor, în special asupra managerilor şi echipelor.

     

    1. Munca hibridă va fi noua normalitate

    Un sondaj efectuat în vara anului 2020 a relevat că între 40-60% dintre angajatorii din Austria intenţionează să păstreze regimul de muncă de la distanţă după perioada pandemică. Înainte de pandemie, acest procent era sub 20%. Ceea ce trebuie să facă companiile în continuare este să se pregătească pentru noul mod de lucru hibrid: „Munca hibridă va deveni noul standard: companiile care nu vor reuşi să ofere echipamente IT de înaltă calitate şi o cultură a muncii orientată în această direcţie vor fi mai puţin atractive pentru potenţiali angajaţi şi astfel vor avea un dezavantaj competitiv pe piaţă”, avertizează Jochen Borenich.

     

    2. Leadershipul va presupune noi abilităţi

    „Simpla încredere în angajaţii care lucrează remote şi aşteptarea ca aceştia să se descurce pe cont propriu nu sunt realiste”, susţine Borenich. Acesta indică o nouă abilitate pe care managerii ar fi bine să o dobândească rapid: leadershipul la distanţă. Barbara Stöttinger, de asemenea, identifică un nou rol al leadershipului în lumea digitală a afacerilor: „Lucratul la distanţă implică mai mult, nu mai puţin management”. Iar managementul de la distanţă este construit pe încredere, precum şi pe o comunicare deschisă, fără ambiguitate. Acesta oferă angajaţilor structură şi, nu în ultimul rând, siguranţă. Totuşi, nu trebuie confundat cu micromanagementul şi cu e-mailurile sau chiar apelurile care au ca scop controlul angajaţilor, adaugă Jochen Borenich: „Este crucial să evaluaţi starea de spirit a echipei – mai multă comunicare este mai bună decât prea puţină: la urma urmei, riscul de a suferi un burnout a crescut semnificativ de când oamenii lucrează de acasă, după cum arată ultimele studii.”

     

    3. Birourile se vor transforma în spaţii creative şi de întâlniri

    „Sondajele au arătat că întreprinderile intenţionează să îşi reducă spaţiul de birouri cu 20-30%“, spune Jochen Borenich. Există o tendinţă evidentă către înfiinţarea de spaţii inteligente: „Acest lucru înseamnă înlocuirea birourilor open space cu unităţi mai mici care să permită mai multă concentrare, în combinaţie cu spaţii deschise pentru întâlniri şi creaţie, care favorizează inovaţia şi colaborarea digitală”, explică Borenich. Barbara Stöttinger vede, de asemenea, un mare potenţial pe care companiile ar trebui să îl exploateze: „Cooperarea creativă este baza inovaţiei. Managerii trebuie să creeze spaţiul necesar în acest scop – în mintea oamenilor, în agendă şi la locurile de muncă”, spune ea.

     

    4. Noi relaţii: om-maşină şi maşină-maşină

    Nu numai oamenii comunică din ce în ce mai mult prin canale virtuale. În ultima perioadă, atât interacţiunile dintre oameni şi maşini, precum şi cele între maşini au început să fie ceva firesc. Jochen Borenich menţionează că, pe segmentul B2C, cumpărăturile online au devenit o practică uzuală. „De asemenea, pe segmentul B2B, 80% dintre interacţiuni se desfăşoară în prezent fără contact uman. Cu cât clienţii sunt mai tineri, cu atât sunt mai puţin interesaţi să interacţioneze cu un agent de vânzări real. Aceştia preferă să îşi formeze propriile opinii, făcând research şi consultând platforme de rating”, explică Borenich. Până în 2024, circa patru miliarde de dispozitive vor fi conectate la o reţea digitală, iar în fabricile viitorului, maşinile vor comunica fără nevoia intervenţiei umane. „În plus, maşinile se vor optimiza singure, mult mai bine. Experţii doar le vor oferi datele necesare.” Instrumentele digitale, cum ar fi ochelarii inteligenţi, vor transfera date lucrătorilor într-un cadru de realitate augmentată, în timp real. „Ca urmare, companiile industriale se vor transforma treptat în întreprinderi de date”, susţine Borenich.

     

    5. Securitate şi eficienţă în IT

    Companii din toate sectoarele de activitate depind în prezent de soluţiile IT. „În noul sistem de muncă hibrid, companiile au nevoie de o infrastructură IT solidă pentru a susţine colaborarea digitală.” Mai mult, în contextul pandemiei, atacurile cibernetice au crescut considerabil: „Centrul de apărare cibernetică al Kapsch a înregistrat de două ori mai multe atacuri de la începutul anului comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior pandemiei”, afirmă Borenich. De asemenea, numărul companiilor care contactează Kapsch BusinessCom pentru asistenţă după ce au fost hackuite a crescut de patru ori. Sfatul lui Borenich este ca instrumentele digitale utilizate în cadrul companiilor să fie optim integrate şi să se evite proliferarea necontrolată a acestora.

    Jochen Borenich, COO al Kapsch BusinessCom

    „Sondajele au arătat că întreprinderile intenţionează să îşi reducă spaţiul de birouri cu 20-30%“, spune Jochen Borenich. Există o tendinţă evidentă către înfiinţarea de spaţii inteligente: „Acest lucru înseamnă înlocuirea birourilor open-space cu unităţi mai mici care să permită mai multă concentrare, în combinaţie cu spaţii deschise pentru întâlniri şi creaţie, care favorizează inovaţia şi colaborarea digitală.”

  • Megatrendul muncii hibrid este aici să rămână

    Combinarea muncii online cu cea de la birou, a oamenilor şi maşinilor, a devenit, cel puţin de la începutul pandemiei, o parte integrantă a modului de lucru în întreaga lume şi va avea un impact profund asupra felului în care ne vom desfăşura activitatea în viitor. Jochen Borenich, COO al Kapsch BusinessCom – lider austriac în furnizarea de soluţii digitale, împreună cu Barbara Stöttinger – decanul WU Executive Academy, care oferă programul WU Executive MBA Bucharest, au analizat noul megatrend de pe piaţa muncii şi efectele acestuia asupra organizaţiilor, în special asupra managerilor şi echipelor.

     

    1. Munca hibridă va fi noua normalitate

    Un sondaj efectuat în vara anului 2020 a relevat că între 40-60% dintre angajatorii din Austria intenţionează să păstreze regimul de muncă de la distanţă după perioada pandemică. Înainte de pandemie, acest procent era sub 20%. Ceea ce trebuie să facă companiile în continuare este să se pregătească pentru noul mod de lucru hibrid: „Munca hibridă va deveni noul standard: companiile care nu vor reuşi să ofere echipamente IT de înaltă calitate şi o cultură a muncii orientată în această direcţie vor fi mai puţin atractive pentru potenţiali angajaţi şi astfel vor avea un dezavantaj competitiv pe piaţă”, avertizează Jochen Borenich.

     

    2. Leadershipul va presupune noi abilităţi

    „Simpla încredere în angajaţii care lucrează remote şi aşteptarea ca aceştia să se descurce pe cont propriu nu sunt realiste”, susţine Borenich. Acesta indică o nouă abilitate pe care managerii ar fi bine să o dobândească rapid: leadershipul la distanţă. Barbara Stöttinger, de asemenea, identifică un nou rol al leadershipului în lumea digitală a afacerilor: „Lucratul la distanţă implică mai mult, nu mai puţin management”. Iar managementul de la distanţă este construit pe încredere, precum şi pe o comunicare deschisă, fără ambiguitate. Acesta oferă angajaţilor structură şi, nu în ultimul rând, siguranţă. Totuşi, nu trebuie confundat cu micromanagementul şi cu e-mailurile sau chiar apelurile care au ca scop controlul angajaţilor, adaugă Jochen Borenich: „Este crucial să evaluaţi starea de spirit a echipei – mai multă comunicare este mai bună decât prea puţină: la urma urmei, riscul de a suferi un burnout a crescut semnificativ de când oamenii lucrează de acasă, după cum arată ultimele studii.”

     

    3. Birourile se vor transforma în spaţii creative şi de întâlniri

    „Sondajele au arătat că întreprinderile intenţionează să îşi reducă spaţiul de birouri cu 20-30%“, spune Jochen Borenich. Există o tendinţă evidentă către înfiinţarea de spaţii inteligente: „Acest lucru înseamnă înlocuirea birourilor open space cu unităţi mai mici care să permită mai multă concentrare, în combinaţie cu spaţii deschise pentru întâlniri şi creaţie, care favorizează inovaţia şi colaborarea digitală”, explică Borenich. Barbara Stöttinger vede, de asemenea, un mare potenţial pe care companiile ar trebui să îl exploateze: „Cooperarea creativă este baza inovaţiei. Managerii trebuie să creeze spaţiul necesar în acest scop – în mintea oamenilor, în agendă şi la locurile de muncă”, spune ea.

     

    4. Noi relaţii: om-maşină şi maşină-maşină

    Nu numai oamenii comunică din ce în ce mai mult prin canale virtuale. În ultima perioadă, atât interacţiunile dintre oameni şi maşini, precum şi cele între maşini au început să fie ceva firesc. Jochen Borenich menţionează că, pe segmentul B2C, cumpărăturile online au devenit o practică uzuală. „De asemenea, pe segmentul B2B, 80% dintre interacţiuni se desfăşoară în prezent fără contact uman. Cu cât clienţii sunt mai tineri, cu atât sunt mai puţin interesaţi să interacţioneze cu un agent de vânzări real. Aceştia preferă să îşi formeze propriile opinii, făcând research şi consultând platforme de rating”, explică Borenich. Până în 2024, circa patru miliarde de dispozitive vor fi conectate la o reţea digitală, iar în fabricile viitorului, maşinile vor comunica fără nevoia intervenţiei umane. „În plus, maşinile se vor optimiza singure, mult mai bine. Experţii doar le vor oferi datele necesare.” Instrumentele digitale, cum ar fi ochelarii inteligenţi, vor transfera date lucrătorilor într-un cadru de realitate augmentată, în timp real. „Ca urmare, companiile industriale se vor transforma treptat în întreprinderi de date”, susţine Borenich.

     

    5. Securitate şi eficienţă în IT

    Companii din toate sectoarele de activitate depind în prezent de soluţiile IT. „În noul sistem de muncă hibrid, companiile au nevoie de o infrastructură IT solidă pentru a susţine colaborarea digitală.” Mai mult, în contextul pandemiei, atacurile cibernetice au crescut considerabil: „Centrul de apărare cibernetică al Kapsch a înregistrat de două ori mai multe atacuri de la începutul anului comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior pandemiei”, afirmă Borenich. De asemenea, numărul companiilor care contactează Kapsch BusinessCom pentru asistenţă după ce au fost hackuite a crescut de patru ori. Sfatul lui Borenich este ca instrumentele digitale utilizate în cadrul companiilor să fie optim integrate şi să se evite proliferarea necontrolată a acestora.

    Jochen Borenich, COO al Kapsch BusinessCom

    „Sondajele au arătat că întreprinderile intenţionează să îşi reducă spaţiul de birouri cu 20-30%“, spune Jochen Borenich. Există o tendinţă evidentă către înfiinţarea de spaţii inteligente: „Acest lucru înseamnă înlocuirea birourilor open-space cu unităţi mai mici care să permită mai multă concentrare, în combinaţie cu spaţii deschise pentru întâlniri şi creaţie, care favorizează inovaţia şi colaborarea digitală.”

  • Este România pe drumul către o recuperare rapidă post-COVID?

    Recesiunea cauzată de criza COVID şi metodele de redresare economică au fost foarte diferite de la ţară la ţară. Recent, FMI a prezis o creştere puternică pentru România în 2021, de 6%. În ciuda previziunilor optimiste, opinia noastră este că businessurile ar trebui să se menţină precaute în continuare.

    OVID a pus pe pauză multe activităţi economice şi a trimis, în esenţă, toate economiile în recesiune. Unul dintre cei mai importanţi factori care determină cât de puternic a afectat pandemia o economie este reprezentat de gradul cu care o ţară este dependentă de turism. Ţările cu un sector turistic mai dezvoltat au suferit mai mult decât cele care sunt mai puţin dependente de acest sector.

    Economia românească a scăzut cu 3,9% în 2020, o scădere comparabilă cu cea a unor economii europene cu o dimensiune similară a sectorului turistic, precum Ţările de Jos sau Bulgaria. Cu toate acestea, scăderea economiei în România a fost substanţial mai puternică decât în alte ţări. De exemplu, Lituania a înregistrat o scădere economică de 0,8%, iar economia Estoniei s-a redus cu 2,9%. Având în vedere că sectoarele economice componente ale unei ţări nu pot fi uşor modificate pe termen scurt, cele mai importante întrebări în momentul de faţă sunt dacă şi cât de repede se va recupera economia după şocul recesional.

     

    Economia României în creştere

    În acest context a fost surprinzător faptul că, în aprilie 2021, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a proiectat o rată de creştere de 6% pentru România în 2021. Este mult mai optimist decât estimările din octombrie 2020, care stabileau creşterea României la 4,6%. Mai mult, noile previziuni transformă România în economia cu cea mai mare creştere preconizată a PIB-ului din regiune. Se estimează că Ungaria, de exemplu, va creşte cu 4,3%, iar Slovacia cu 4,7%. Inevitabil, ne întrebăm care sunt factorii cheie pentru o recuperare rapidă şi cum se descurcă România în acest sens? Ar trebui să fim mai precauţi decât FMI?

     

    Factorii care influenţează recuperarea unei ţări

    Există trei factori importanţi care influenţează recuperarea economică postpandemie. În primul rând, viteza lansării vaccinului şi gradul de vaccinare a populaţiei. În al doilea rând, eficienţa răspunsului politicii fiscale la criză şi, în cele din urmă, amploarea investiţiilor străine directe. Există numeroase dovezi empirice că aceşti trei factori sunt ei înşişi direct determinaţi de calitatea instituţională generală a guvernului. Unele ţări suferă de o calitate instituţională relativ scăzută din cauza corupţiei, a ineficienţelor structurale sau a lipsei calităţii de reglementare. Este de aşteptat ca ţările cu o calitate instituţională mai înaltă să aibă costuri economice mai reduse şi o recuperare mai puternică decât cele cu condiţii instituţionale mai slabe. O privire asupra relaţiei dintre mărimea şocului economic cauzat de pandemia de COVID-19 (estimări din raportul FMI „Perspectivele Economiei Mondiale) şi indicatorii instituţionali de calitate, pe care i-am extras din rândul indicatorilor de guvernanţă mondială, arată că, în medie, ţările care se disting prin calitatea înaltă a reglementărilor, controlul corupţiei şi eficacitatea guvernului tind să înregistreze scăderi mai mici ale PIB-ului în actuala criză. Această relaţie este descrisă în figura de mai jos, pentru economia a 51 de ţări. Am folosit indicatorul „eficacitatea guvernului” ca variabilă a calităţii instituţionale.

    Indicele de eficacitate a guvernului măsoară percepţiile privind calitatea serviciilor publice şi civile, independenţa sa faţă de presiunile politice, calitatea formulării şi implementării politicilor, precum şi credibilitatea angajamentului guvernului faţă de aceste politici. Relaţia dintre eficacitatea guvernului şi efectul economic al crizei COVID sugerează că o creştere cu un punct a indicelui de eficacitate a guvernului este asociată cu un şoc economic, care este cu aproximativ 1,2 puncte procentuale mai mic. Pentru România, acest lucru înseamnă că şocul PIB-ului este cu aproximativ 1,8 puncte procentuale mai mare decât şocul pe care l-ar fi experimentat dacă ar fi avut nivelul calităţii instituţionale al Estoniei.

     

    Concluzii

    Conform indicatorilor de guvernanţă mondială, România ocupă ultimul loc în rândul economiilor din Europa Centrală şi de Est ale UE în ceea ce priveşte eficacitatea guvernamentală, controlul corupţiei şi calitatea reglementării (măsurate în 2019). Acest lucru contrastează puternic cu aşteptările privind performanţa creşterii economice în lunile următoare, după cum se reflectă în prognozele FMI. Prin urmare, este probabil ca prognozele FMI să fie prea optimiste. Sperăm că, în ciuda tuturor indicatorilor, guvernul român va face o treabă bună în ceea ce priveşte avansarea procesul de vaccinare, implementarea planului de recuperare, atragerea investiţiilor străine directe şi controlul dinamicii datoriei publice. Cu toate acestea, ar fi mai bine pentru businessuri ca acestea să se bazeze pe scenariul unei recuperări economice mai moderate. Considerăm mai realistă previzunea emisă de Banca Mondială, care se aşteaptă ca PIB-ul românesc să crească cu puţin peste 4% în acest an.

    Jesus Crespo Cuaresma este profesor titular de economie la WU Vienna University of Economics and Business. Interesele sale de cercetare sunt macroeconomia şi econometria aplicată. El predă la programul WU EMBA Bucharest, cel mai important program de Executive MBA din România, pe care WU îl oferă de 15 ani. Phillip Nell este profesor titular de management strategic global în cadrul WU şi directorul academic al programului Executive MBA Bucharest.

  • MBA-ul Romano–Canadian si-a redus numarul de locuri pentru 2008

    Numarul de locuri este cu 10% mai mic decat in 2007, cand programul a inceput sa deruleze o singura varianta – In-Action, si cu 20% mai mic decat in 2006, cand programul derula doua variante: In-Action si Intensive.

    “Reducerea numarului de locuri face parte din strategia pe termen lung a Bucharest School of Management de a construi un program MBA de elita pentru managerii si antreprenorii care activeaza in mediul de business romanesc. Cu cat grupele de lucru sunt mai restranse, cu atat fiecare cursant este mai implicat in proiectele derulate”, afirma Adriana Dutescu, director al BSM.

    In 2007, institutia a modificat structura programului, optand doar pentru varianta In-Action, cea care are o durata de doi ani si este conceputa pentru candidatii care vor sa urmeze un MBA fara a renunta la locul de munca. Taxa de scolarizare in cadrul programului MBA Romano – Canadian este de 12.000 de euro, care se poate plati in cinci etape. Sesiunea de inscrieri pentru urmatoare generatie de cursanti incepe pe 21 martie 2008 si se incheie pe 10 iulie 2008.

    “Reducerea numarului de locuri va conduce la un grad ridicat de competitivitate si dinamism, calitati care dupa absolvire se vor regasi si in activitatea de zi cu zi a companiilor sau departamentelor conduse de cursantii nostri”, afirma Adriana Dutescut.

    Directorul BSM estimeaza ca anul trecut piata programelor de MBA (doar programele derulate pe teritoriul Romaniei) a fost de 2,7 milioane de euro (cu aproximativ 300 de studenti), anul acesta urmand sa ajunga la trei milioane de euro (cu aproximativ 325 de studenti). In ultimii ani, piata programelor de MBA s-a aglomerat din ce in ce mai mult, printre programele de pe piata numarandu-se WU Executive Academy, organizat de Universitatea de Stiinte Economice si Administrative din Viena, EMBA ASEBUSS, MBA Open University Business School sau MBA-ul Romano-German.

    Programul MBA Romano – Canadian a aparut in 1993, in baza unu acord incheiat intre guvernele Romanie si Canadei. Din 2006, Programul este gazduit de Bucharest School of Management in parteneriat cu School of Business a Universitatii Ottawa.