Woody Allen acuză platforma de streaming Amazon că a anulat distribuirea unui film pe care el l-a regizat, din cauza unor acuzaţii “nefondate” la adresa sa, potrivit cărora el şi-ar fi abuzat sexual una dintre fiice.
Allen şi Amazon au încheiat un contract pentru producerea mai multor filme, după ce cineastul premiat cu Oscar a realizat pentru platforma de streaming programul “Crisis in six scenes”, în 2016.
Potrivit documentelor depuse de avocaţii lui Allen la o instanţă din New York, joi, Amazon a încercat să anuleze înţelegerea în iunie 2018 şi a refuzat să îi plătească suma de 9 milioane de dolari datorată pentru producţia celui mai recent film al său, “A Rainy Day in New York”, programat pentru lansare anul acesta.
Steven Spielberg, Woody Allen sau Jodie Foster sunt câteva dintre numele mari de la Hollywood ce o să fie prezente pe Croazetă în mai, însă şi trei cineaşti români au fost selectaţi.
Cristi Puiu cu filmul “Sierra Nevada” şi Cristian Mungiu cu pelicula “Baccalaureat” participă în competiţia oficială, iar Bogdan Mirică cu filmul “Câini” în secţiunea Un Certain Regard!
În deschiderea festivalului va rula filmul veteranului Woody Allen, “Cafe Society”, cu Kristen Stewart, Bruce Willis şi Jesse Eisenberg în rolurile principale.
În competiţia pentru marele premiu intră:
Acquarius – Kleber Mendoca Filho
American Honey – Andrea Arnold
Baccalaureat – Cristian Mungiu
Elle – Paul Verhoeven
From the Land of the Moon – Nicole Garcia
The Handmaiden – Park Chan Wook
I, Daniel Blake – Ken Loach
Its Only the End of the WOrld – Xavier Dolan
Julieta – Pedro Almodovar
The Last Face – Sean Penn
Loving – Jeff Nichols
MaRosa – Briliante Mendoza
The Neon Demon – Nicolas Winding Refn
Paterson – Jim Jarmush
Personal Shopper – Olivier Assayas
Sierra-Nevada – Cristi Puiu
Slack Bay – Bruno Dumont
Staying Vertical – Alain Guiraudie
Toni Erdmann – Maren Ade
The Unknown Girl- Jean-Pierre and Luc Dardenne
În afara competiţiei vor rula filme precum “The BFG” de Steven Spielberg, “Money Monster” de Jodie Foster, cu George Clooney în rolul principal sau “Nice Guys” regizat de Shane Black cu Ryan Gosling şi Rusell Crowe în rolurile principale.
Festivalul de Film de la Cannes va avea loc între 11 şi 22 mai, pe Croazetă. În 2015, premiul Palme d’Or al Festivalului de la Cannes a fost câştigat de pelicula „Dheepan”, a regizorului francez Jacques Audiard.
O idee se repetă, aproape obsesiv, în filmele lui Woody Allen: viaţa este imprevizibilă, iar cele mai multe lucruri se întâmplă aleatoriu. Aceasta este şi tema centrală a celui mai recent film al său, Irrational Man.
După cum ne-a obişnuit de-a lungul anilor, Woody Allen este atât scenarist cât şi regizor al filmelor sale, iar Irrational Man nu face excepţie. În rolurile principale îi regăsim pe Joaquin Phoenix (Gladiator, Her, Walk the Line, The Master), Emma Stone (The Help, Birdman: Or the Unexpected Virtue of Ignorance, Easy A) şi Parker Posey (The House of Yes, Henry Fool, Superman Returns).
Deşi este prezentat drept o comedie romantică, avându-i în centru pe Joaquin Phoenix şi Emma Stone, filmul nu are foarte mare legătură cu dragostea, un subiect abordat într‑un mod cumva absurd. Cele două personaje sunt Abe Lucas, un profesor de filosofie ale cărui principii de viaţă sunt lipsite de etica la care ne-am fi aşteptat, interpretat excelent de Phoenix, şi Jill Pollard (Emma Stone), o tânără ce duce o viaţă plictisitoare şi care leagă o strânsă prietenie cu profesorul ei (Phoenix).
Deşi a fost membru al Greenpeace şi a călătorit în jurul lumii pentru a încerca să schimbe lucrurile în bine, Abe Lucas se găseşte acum într-o situaţie dramatică, fiind alcoolic şi depresiv. Ceea ce urmează este un scenariu tipic pentru Woody Allen: elemente de nonconformism şi imprevizibilitate ce se leagă armonios, creând un film agreabil.
Obiceiul lui Woody Allen de a nu da prea multe indicaţii actorilor duce la o aparentă „luptă“ a actorilor cu personajele; aceasta se traduce, judecând după succesul filmelor semnate de regizor, într-un realism care contrabalansează ideile de multe ori ciudate din scenariile lui Allen. Una din scene pare să aducă aminte de „Străinii din tren“ al lui Hitchcock şi personajele sale ciudate. Este un moment interesant, inserat într-un film care prezintă o viziune întunecată asupra vieţii şi care te face să te întrebi dacă titlul este legat, în vreun fel, de cel care i l-a dat.
În timpul festivalului de la Cannes, cu puţine momente înainte de vizionarea de presă a filmului, Woody Allen a încercat să explice viziunea sa asupra lumii şi asupra meseriei de cineast: „Singurul lucru pe care poţi să îl faci, ca artist, este să găseşti o cale de a explica oamenilor de ce viaţa are un sens. Şi nu poţi face asta fără să îi păcăleşti. Pentru că, în cele din urmă, viaţa nu are niciun sens. Tot ceea ce creezi va dispărea, aşa cum planeta dispare, aşa cum soarele dispare… Toate se vor duce într-o bună zi, indiferent de cât de mult le iubim“, a spus Allen.
Irrational Man se încadrează în categoria (bine definită, de altfel) a filmelor care sunt fie foarte apreciate, fie foarte criticate. Filmele lui Woody Allen nu permit o zonă de mijloc: cei care îi apreciază filmele vor aprecia şi această ultimă producţie. Ceilalţi o vor evita.
Recomandarea mea este să urmăriţi Irrational Man, dacă nu pentru stilul mereu inovativ al lui Allen, măcar pentru întrebările pe care acest film te forţează să ţi le pui.
Acest lungmetraj nu are deocamdată un titlu, dar producătorii săi au anunţat deja că pelicula va fi lansată pe marile ecrane în anul 2016. Scenariul filmului este învăluit la rândul său în mister, cineastul american fiind renumit, de altfel, pentru faptul că nu dezvăluie presei prea multe detalii despre proiectele sale în derulare, informează allocine.fr.
Înainte de începerea filmărilor pentru acest lungmetraj, Woody Allen este ocupat cu postproducţia următorului său film, “Irrational Man”, cu Joaquin Phoenix şi Emma Stone, care va fi lansat în 2015.
Pentru Bruce Willis şi Kristen Stewart – recompensată recent la gala premiilor César – acest lungmetraj va reprezenta prima lor colaborare cu regizorul Woody Allen.
De altfel, Kristen Stewart are parte de o carieră din ce în mai interesantă după încheierea francizei “Amurg”. După “Clouds Of Sils Maria”, actriţa americană a jucat în 2014 alături de Julianne Moore în “Still Alice” şi, apoi, în “Camp X-Ray”, noul film de Kelly Reichardt.
Bruce Willis a devenit celebru în 1985, odată cu apariţia în serialul de televiziune câştigător al unui premiu Emmy “Maddie şi David”. Apoi, el s-a impus la Hollywood cu roluri în filme de acţiune, precum celebra serie “Greu de ucis”, “Ultimul samaritean”, “Pulp Fiction” şi “Şacalul”. Actorul american a putut fi văzut, de curând, în filmul de acţiune “Greu de pensionat 2/ Red 2”.
Woody Allen a realizat peste 48 de filme într-o carieră de 58 de ani şi este cunoscut pentru personajele sale nevrotice şi comice, devenite o veritabilă marcă personală şi care sunt adeseori interpretate chiar de el.
Cineastul american a câştigat Oscarul pentru cel mai bun scenariu original în 1986, pentru filmul “Hannah şi surorile ei/ Hannah and her Sisters”, şi acelaşi premiu pentru filmul “Miezul nopţii în Paris/ Midnight in Paris” din 2011.
Pentru filmul “Annie Hall”, din 1978, Woody Allen a fost recompensat cu două premii Oscar – la categoriile “cel mai bun regizor” şi “cel mai bun scenariu original”.
În 2014, filmul său “Blue Jasmine”, a câştigat un premiu Oscar din trei nominalizări, iar Woody Allen, a primit şi un Glob de Aur special pentru întreaga carieră.
Ceea ce urmează însă depăşeşte orice aşteptare, pentru că vom asista la o serie de evenimente pur şi simplu magice, care vor influenţa până şi relaţia tensionată dintre cele două personaje. Finalul însă este cel care ne pregăteşte cea mai reuşită “Magie în lumina lunii”.
Filmul, produs de Warner Bros şi distribuit de Freeman Entertainment, va putea fi vizionat în premieră din 14 noiembrie în următoarele cinematografe din ţară: Cinema City (Cotroceni, Arad, Arad Galeria, Bacău, Baia Mare, Brăila, Cluj, Cluj Polus, Iaşi, Constanţa, Piteşti, Sun Plaza, Timişoara, Târgu Mureş, Ploieşti, AFI Ploieşti), Cinema Arta (Târgu Mureş), Movieplex, The Light Cinema, CinemaPRO, Grand Cinema&More Băneasa, Cityplex (Constanţa, Braşov şi Tulcea), Cinema Colors 3D (Craiova), Cinema Patria (Craiova), Cinema Colors (Alba Iulia), Cinema Eugen Ionescu (Slatina), Cinema Dacia (Buzau), Cinema Sergiu Nicolaescu (Târgu Jiu), Cortina (Oradea), Cinema Glendale (Bucureşti), Cinema Twins (Ploieşti), Cine Grand (Botoşani), Cinema Florin Piersic (Cluj), Cinema Capitol (Onesti), Patria (Bucuresti), Grand Mall (Satu Mare), Cinema Ostroveni (Ostroveni), Cinema Dacia (Buzău), Palace (Oradea), Line Cinema (Râmnicu Vâlcea), Cinema Luceafărul (Vulcan), Cinema Arta (Sibiu).
O sursă de inspiraţie în filmele SF o reprezintă şi zgârie-norii perioadei interbelice, cum ar fi cei de la New York. Alte case au un aspect futurist, inspirat de lucrări ale unor arhitecţi care şi-au închipuit la un moment dat cum ar arăta casa viitorului. Acest tip de locuinţe are interiorul zugrăvit în alb, plin de piese de mobilier care par să plutească deasupra podelei, iar uşile se deschid singure dinaintea celor ce vor să treacă dintr-o încăpere în alta. Există însă şi case cu aspect retro, inspirate de o serie de stiluri de la cel victorian la cel al locuinţelor tradiţionale din satele tunisiene, aşa s-a putut vedea în “Războiul stelelor”.
În unele situaţii, casele din filmele science-fiction nu sunt simple decoruri create pentru acestea, ci case proiectate de arhitecţi importanţi pe care realizatorii le consideră potrivite pentru a ilustra versiunea lor despre viitor. Un exemplu în acest sens este Ennis House de la Los Angeles, o creaţie Frank Lloyd Wright, care a apărut în diverse pelicule, dintre care cea mai importantă este “Blade Runner” (“Vânătorul de recompense”), inspirat din romanul lui Philip K. Dick “Visează androizii oi electrice?”.
Alt exemplu îl reprezintă casa proiectată de arhitectul Charles Deaton şi construită pe un munte din Colorado, considerată de mulţi a semăna ba cu o scoică, ba cu o navă spaţială, iar de alţii a fi printre cele mai urâte din SUA. Aceasta a fost imortalizată în filmul lui Woody Allen “Sleeper” din 1973, a cărui acţiune se petrece la vreo două sute de ani în viitor.
În alte filme, printre care “Călăuza”, “The Road” (“Drumul”) ori “Book of Eli” (“Cartea lui Eli”), casele sunt unele obişnuite, dar neîngrijite, pentru a sugerea degradarea lumii unde are loc acţiunea.
O sursă de inspiraţie în filmele SF o reprezintă şi zgârie-norii perioadei interbelice, cum ar fi cei de la New York. Alte case au un aspect futurist, inspirat de lucrări ale unor arhitecţi care şi-au închipuit la un moment dat cum ar arăta casa viitorului. Acest tip de locuinţe are interiorul zugrăvit în alb, plin de piese de mobilier care par să plutească deasupra podelei, iar uşile se deschid singure dinaintea celor ce vor să treacă dintr-o încăpere în alta. Există însă şi case cu aspect retro, inspirate de o serie de stiluri de la cel victorian la cel al locuinţelor tradiţionale din satele tunisiene, aşa s-a putut vedea în “Războiul stelelor”.
În unele situaţii, casele din filmele science-fiction nu sunt simple decoruri create pentru acestea, ci case proiectate de arhitecţi importanţi pe care realizatorii le consideră potrivite pentru a ilustra versiunea lor despre viitor. Un exemplu în acest sens este Ennis House de la Los Angeles, o creaţie Frank Lloyd Wright, care a apărut în diverse pelicule, dintre care cea mai importantă este “Blade Runner” (“Vânătorul de recompense”), inspirat din romanul lui Philip K. Dick “Visează androizii oi electrice?”.
Alt exemplu îl reprezintă casa proiectată de arhitectul Charles Deaton şi construită pe un munte din Colorado, considerată de mulţi a semăna ba cu o scoică, ba cu o navă spaţială, iar de alţii a fi printre cele mai urâte din SUA. Aceasta a fost imortalizată în filmul lui Woody Allen “Sleeper” din 1973, a cărui acţiune se petrece la vreo două sute de ani în viitor.
În alte filme, printre care “Călăuza”, “The Road” (“Drumul”) ori “Book of Eli” (“Cartea lui Eli”), casele sunt unele obişnuite, dar neîngrijite, pentru a sugerea degradarea lumii unde are loc acţiunea.
Astfel, Woody Allen a negat recentele zvonuri potrivit cărora ar urma să filmeze următorul său lungmetraj în oraşul Copenhaga, continuând astfel “turneul” său prin capitalele europene, potrivit variety.com. Allen, care pentru cele mai recente pelicule ale sale a filmat în Londra, Paris şi Roma, a spus că nu are idee cum au apărut speculaţiile potrivit cărora Copenhaga ar fi locul de filmare a următorului său lungmetraj. Woody Allen nu a dezvăluit alte informaţii despre următorul său film.
Coproducţia franco-belgiană “The Artist”, turnată în alb-negru, este un omagiu adus epocii filmelor mute, prin intermediul poveştii unui actor îngrijorat că va fi dat uitării odată cu apariţia filmelor cu sonor. Filmul a câştigat anterior şi un premiu pentru interpretare la Festivalul de la Cannes din 2011 (Jean Dujardin), trei Globuri de Aur, şapte BAFTA, un Goya şi şase premii César. “The Artist” devine al doilea film mut care câştigă principalul premiu Oscar, după “The Wings” din 1927, anul inaugural al galelor Oscar.
Tot cinci premii a câştigat şi filmul “Hugo”, al lui Martin Scorsese – pentru cea mai bună imagine (Robert Richardson), cele mai bune efecte vizuale (Robert Legato, Joss Williams, Ben Grossmann, Alex Henning), cel mai bun montaj de sunet (Philip Stockton, Eugene Gearty), cel mai bun mixaj de sunet (Tom Fleischman, John Midgley), cea mai bună regie artistică (Dante Ferretti, Francesca Lo Schiavo).
Dacă Jean Dujardin devine primul francez care câştigă un premiu Oscar pentru cea mai bună interpretare masculină a unui rol principal, premiul pentru cel mai bun actor într-un rol secundar i-a revenit veteranului canadian Christopher Plummer, în vârstă de 82 de ani, pentru filmul “Beginners”, unde joacă rolul unui director de muzeu care îşi trăieşte ultima dragoste cu un partener de sex masculin, după ce soţia sa moare.
Cea mai bună actriţă într-un rol principal a fost desemnată Meryl Streep, pentru rolul lui Margaret Thatcher din filmul “The Iron Lady”. Cea mai bună actriţă într-un rol secundar este Octavia Spencer, care interpretează în filmul “The Help” o servitoare negresă în epoca mişcării pentru drepturi civile din anii ’60.
Oscarul pentru cel mai bun scenariu original i-a fost decernat lui Woody Allen pentru fantezia “Midnight in Paris”, iar pentru cel mai bun scenariu adaptat – lui Alexander Payne, Nat Faxon şi Jim Rash pentru “The Descendants”.
Premiul pentru cel mai bun lungmetraj de animaţie a fost obţinut de “Rango”, regizat de Gore Verbinski, iar pentru cel mai lung scurtmetraj de animaţie – de “The Fantastic Flying Books of Mr. Morris Lessmore”, de William Joyce şi Brandon Oldenburg. Cea mai bună melodie originală este “Man or Muppet” (Bret McKenzie) tot dintr-un film cu personaje animate, “The Muppets”.
Cel mai bun film străin: “A Separation”, de Asghar Farhadi (Iran)
Cel mai bun documentar: “Undefeated”, de TJ Martin, Dan Lindsay şi Richard Middlemas
Cel mai bun scurtmetraj documentar: “Saving Face”, de Daniel Junge şi Sharmeen Obaid-Chinoy
Cel mai bun scurtmetraj de ficţiune: “The Shore”, de Terry George şi Oorlagh George
Cel mai bun montaj: “The Girl with the Dragon Tattoo” (Kirk Baxter, Angus Wall)
Cel mai bun machiaj: “The Iron Lady” (Mark Coulier, J. Roy Helland).
Regizori precum Martin Scorsese, Woody Allen sau Steven Spielberg, actorii Brad Pitt, George Clooney, Nick Nolte sau Christopher Plummer, actriţe ca Meryl Streep, Glenn Close sau tânăra Rooney Mara, filme de animaţie, poveşti de război sau drame suprarealiste se regăsesc pe lista nominalizarilor.
,