Tag: VTB

  • Războiul economic pe deasupra Ucrainei începe să facă victime. Ce pierde Rusia, ce pierde Europa

    Concomitent, SUA au inclus băncile ruseşti VTB, Banca Moscovei şi Banca Agricolă pe lista celor cu care firmele americane nu au voie să se finanţeze de pe piaţa americană şi au impus la rândul lor anumite restricţii la exportul de tehnologie pentru sectorul energetic rusesc. Preşedintele Vladimir Putin a comentat doar că industria de apărare a Rusiei îşi poate produce singură absolut tot ce are nevoie şi că, deci, nu va suferi de pe urma sancţiunilor europene. Ministerul rus de externe a acuzat însă UE că “duce o politică dictată de SUA” şi a prezis că sancţiunile vor duce inevitabil la o scumpire a materiilor prime energetice pe piaţa europeană, iar alţi oficiali de la Moscova au anunţat că ar putea fi limitate importurile de fructe din UE şi de carne de pasăre din SUA şi că parlamentul pregăteşte o lege care ar exclude firmele europene şi americane de audit şi consultanţă de pe piaţa rusească.

    Sancţiunile economice ar urma să provoace economiei ruseşti pierderi de 23 mld. euro în acest an (1,5% din PIB) şi de 75 mld. euro în 2015 (4,8% din PIB), conform unor surse de  la Bruxelles citate de EUObserver. Aceleaşi surse estimează că UE ar putea pierde, din cauza sancţiunilor comerciale cu care va răspunde Rusia, 40 mld. euro anul acesta (0,3% din PIB) şi 50 mld. euro la anul (0,4% din PIB).

    Băncile austriece sunt cel mai expuse la pierderi potenţiale de pe urma înăspririi sancţiunilor europene contra Rusiei, urmate de băncile din Suedia, Franţa şi Italia, consideră FMI. “Deteriorarea calităţii creditelor în Rusia şi Ucraina va majora riscurile pentru băncile cu expuneri mari în aceste ţări, iar dacă se vor afla în dificultate, băncile austriece ar putea recurge la o restrângere a creditării către ţările est-europene”, arată raportul FMI. Un raport al Goldman Sachs indică Raiffeisen International, Societe Generale, UniCredit, OTP şi Nordea Bank ca fiind cele mai vulnerabile bănci europene în contextul tensiunilor politice din jurul Ucrainei.

    Ţările de la periferia zonei euro au cerut deja Comisiei Europene să ia în calcul efectele sancţiunilor la evaluarea modului cum statele membre se vor încadra în limitele de deficit şi datorie fixate prin Tratatul fiscal, iar o serie de bancheri şi analişti se tem că efectul crizei ucrainene va da lovitura de graţie redresării economice şi aşa fragile a zonei euro.

    Încă înainte ca sancţiunile să intre în vigoare, conflictul dintre Rusia şi Vest deja s-a extins însă pe alte planuri: după ce Washingtonul a acuzat Moscova că a încălcat Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare prin mai multe teste cu rachete de croazieră efectuate în iarnă şi primăvară, diplomaţia rusă a ripostat, acuzând SUA că de fapt sistemele antirachetă care vor fi amplasate în România şi Polonia sunt cele care violează Tratatul.

  • Cine plăteşte pentru hoţiile de la banca bulgărească KTB

    Concret, statul ar urma să se împrumute în plus cu 1,7 mld. euro, din care 1,4 mld. leva vor fi folosite pentru stabilizarea băncii şi rambursarea obligaţiunilor KTB scadente la 8 august, în valoare de 110 mil. euro. Ulterior însă, parlamentul a respins ideea rectificării, astfel încât ministrul de finanţe bulgar Petăr Ciobanov a anunţat că a discutat cu şeful fondului suveran de investiţii al statului Oman, care controlează cca o treime din acţiunile KTB, în vederea unei participări la o majorare de capital care ar putea salva banca. Ciobanov a precizat că statul nu va interveni decât dacă acţionarii privaţi nu vor putea să rezolve problema pe cont propriu. Celălalt acţionar al KTB, banca rusească VTB, a anunţat încă din iunie că nu are intenţia să participe la salvarea băncii bulgăreşti.

    Şeful KTB, Orlin Rusev, împreună cu alţi trei oficiali ai băncii, sunt în prezent anchetaţi pentru fraudarea băncii cu peste 100 mil. euro începând din 2011, posibil la instigarea acţionarului majoritar, magnatul Ţvetan Vasilev, pentru care va fi emis un mandat internaţional de arestare, după ce Vasilev a fugit la Viena luna trecută.

    Rezultatul auditului independent cerut de Banca Naţională pentru KTB a relevat că, dintr-un portofoliu total de credite de 2,7 mld. euro, lipsesc actele pentru credite în valoare de 1,8 mld. euro. Licenţa de funcţionare a KTB va fi retrasă, partea sănătoasă care va rămâne din bancă va fi comasată cu filiala sa Credit Agricole Bulgaria, iar noua instituţie va fi naţionalizată şi redenumită.

    În acelaşi timp, preşedintele Rosen Plevneliev şi liderii politici au convenit să solicite integrarea Bulgariei la mecanismul european de supraveghere bancară coordonat de BCE, după ce premierul demisionar Plamen Oreşarski anunţase în decembrie trecut că aderarea ţării la uniunea bancară europeană nu este o prioritate pentru guvernul său.

  • Medvedev scoate coltii la sefii marilor companii de stat

    Arkadi Dvorkovici a precizat ca aceasta masura se refera in
    special la vicepremierul Igor Secin, care conduce grupul petrolier
    Rosneft, si la ministrul de finante Aleksei Kudrin, presedintele
    consiliului de administratie al bancii VTB.

    Propunerea are implicatii politice puternice, a subliniat Artion
    Koncin, analist la UniCredit, care subliniaza ca prima persoana
    vizata de aceasta masura este tocmai influentul Igor Secin, foarte
    apropiat de Putin. Ministrul transporturilor, Igor Levitin, aflat
    la conducerea Aeroflot, si Viktor Zubkov, prim-vicepremier si
    presedintele consiliului de administratie al Gazprom si
    Roselhozbank sunt si ei vizati. Presa si expertii rusi evoca de mai
    multe luni o posibila rivalitate intre Putin si Medvedev in vederea
    alegerilor prezidentiale din 2012.